Page 1 - Activitatea_1901_01_01
P. 1
.11 i t . i
S I fci I <J
Nr. 1.
Anul I O râştie, 5 Ianuarie n. 1901. Administraţia:
Manuscripte nn se Înapoiază — Epistole ACTIVITATEA Strada B eriului Nr. 2.
Redacţia:
Strada B eriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
pe an 8 cor., pe 1/3 de an
vesc conţinutul foii sunt a
4 cor., pe trei luni 2 cor.
se adresa redacţiei.
Pe an 20 franci.
nefrancate nu se primesc. P entru Rom ânia şi străinătate:
foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n u m i r costă 16 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR ŞI PROPRIETAR : REDACTOR RESPONSABIL ;
A p a r e în f i e c a r e Joi. §>1^355
D r . A u r e l M u n t e a n u L a u r i a n B e r c i a n
Nu oare-care rancoare de a face multor fonduri de avere; lipsa de spri- punctului prim al programului referitor
Onor. Cetitori! pe ziaristul, ne-a determinat la edarea ginirea intereselor economice şi finan- la autonomia Transilvaniei.
foii noastre, fără greutăţile şi primejdiile, ţiare a poporului nostru din partea sta Acesta dar’ ar rămânea să fie un
care ne încungiură pe noi Românii în tului; ignorarea dreptului de întruniri; punct ideal al programului, ca atare însă,
vechea şi strămoşeasca noastră moşie şi mai cu seamă: demoralisarea politică după convingerea noastră, nu este în
Eşind cu acest organ în publicitate,
ne-au silit şi ne-au impus-o, de unde ur a poporului nostru, sunt acele urme, destulitor.
ni-se impune datorinţa, se precisâm ţi mează, că scopul principal ce-’l urmărim cari vestesc, că o lungă letargie a ză Presupunând, anume, că am putea
nuta noastră în toate privinţele. este şi va fi, a face totul pentru justele păcit spiritele noastre.... elupta autonomia Transilvaniei: ar ră
Referitor la politica naţională: sun
pretensiuni ale poporului român în co Acest tablou înfiorător ni-’l pre- mânea isolaţi de noi confraţii de peste
tem aderenţii programului naţional; dar’
mună, comitat şi ţară. sentează experienţa, despre desastrele dealuri, am fi împărţiţi în două tabere,
precum vom arăta mai la vale, în arti Pe terenul administrativ şi justi aproape ireparabile a somnului nostru cei din Transilvania cu autonomie, ear’
colul prim, noi nu putem considera ţiar încă se va extinde activitatea îndelungat şi groaznic de liniştit a cei din Ungaria lipsiţi de toate drep
punctul prim al programului naţional noastră, deoare-ce credem a lucra în pasivităţii ! turile autonomice, lăsaţi la discreţiunea
— referitor la autonomia Transilvaniei — interesul publicului, şi mai cu seamă al Şi acuma ştim, ceea ce creatorii puterii statului.
de îndcstulitor. poporului nostru, dacă îl vom informa pasivităţii ar fi putut presimţi, că pasi Ar fi dar’ o eventuală realisare a
In vieata noastră socială: vom corn- despre disposiţiunile mai importante le vitatea ne-a adus aproape la un fali punctului prim actual, un câştig (?)
}
bate cu toată tăria simţului de dreptate, gale, şi decisiunile principiare a foru ment naţional-politic. foarte ilusoriu, căci ne-ar desbina pe
sistemul de clică; vom combate fără rilor administrative şi justiţiare mai Noi susţinem, că dacă din toate noi fiii aceleiaşi naţiuni şi cetăţenii acele
cruţare toate necorectităţile ce ni-ar înalte. — Şi în această direcţiune vom puterile am fi purtat luptă politică, dacă iaşi patrii, făcându-ne aproape imposi
veni la cunoştinţă, trăgându-’i în public da cu plăcere desluşiri de câte-ori ni- aveam în parlament nu 10 ori 15, ci bili a conlucra umăr la umăr pentru
la răspundere pe toţi acei făptuitori,
s’ar cere. numai 2— 3 ori barem un representant realisarea drepturilor noastre legale şi
fie Români ori neromâni, cari păcătuesc Vor zice poate unii oameni, că un adevărat, care şi-ar fi ridicat cuvântul naturale.
în contra justelor interese naţionale, ori
ziar săptămânal cum va putea satisface totdeauna faţă de toate pornirile în Dacă voim dar’ să susţinem un
naţional-economice ale poporului nostru. la atâtea promisiuni?! Aşa, — răspun dreptate contra intereselor noastre na punct ideal în programul nostru naţio
Va sta dară la disposiţie, ziarul dem noi, — că în loc de calumniări ţionale : nal, acela să se referească la o auto
nostru, tuturor plânsorilor îndreptăţite,
şi personalităţi, vom scrie numai lu dacă am fi făcut noi declaraţiunile nomie pentru întreg teritorul locuit în
însă vom da loc şi întimpinărilor ve cruri cari vor corăspunde promisiunilor noastre energice politice în parlament preponderanţă de Români.
nite dela cei bănuiţi sau atacaţi; — noastre, şi atunci vom avea timp şi şi nu numai în conferenţele confiden Toate pretensiile noastre, şi chiar
deci noi nu vom aplica sistemul — re
spaţ destul ca cu ajutorul bunului Dum ţiale şi în cercuri private; o astfel de modificare a punctului prim
volver — prin care s’ar zădărnici cla
nezeu să stăm cu fruntea deschisă în dacă cu toată francheţa şi dem se baseazâ pe dreptul natural, pe is-
sificarea cestiunilor aduse în publicitate.
faţa publicului nostru! nitatea bărbătească ne puneam faţă ’n vorul tuturor drepturilor; şi atunci va
Noi nu putem considera de merit, faţă cu adversarii noştri politici şi lup fi patria noastră fericită, atunci va fi
ci de o stântă datorinţă, ca fiecare Ro Redacţiunea ziarului tam. cu armele dreptăţii în parlament tare şi sănătoasă, dacă naţionalităţile
mân, care se bucură de-o bunăstare în fa ţa lumii — era imposibil ca gu şi guvernul vor emula întru realisarea
„Activitatea?*.
materială, să conlucre nu numai cu gura, vernele şi organele lor sâ nu se sfiească adevăratei egale îndreptăţiri, dacă gu
ci şi cu fapta Ia realisarea scopurilor de opiniunea publică desamâgită prin vernul şi compatrioţii maghiari vor privi
noastre culturale şi filantropice; — şi acţiunea noastră parlamentară, şi faţă cu toată încrederea nisuinţele noastre
fiind aşa, în tot caşul despre care vom Somnul cel de moarte. de desvâlirile noastre parlamentare sâ de a întări această patrie prin ferbin-
fi informaţi, vom lua notiţă nu numai continue activitatea lor atât de jigni tea noastră dorinţă, ca toţi, dar’ toţi
despre aceia, cari şi-au împlinit această toare — fără nici o genă! fiii patriei să se simtă aici pe pământul
datorinţă, ci şi despre aceia, cari au Stimăm argumentele acelor bărbaţi, Trebue sâ părăsim terenul nelu străbun fericiţi şi îndestuliţi 1 Să pretindă
rămas în restanţă cu împlinirea datorin- cari din sfântă convingere au votat pen crării, e ora supremă sâ ne deşteptăm apoi iubita noastră patrie minuni dela
ţei; şi aceasta vom face-o mai cu seamă tru decretarea resistenţei pasive. din somnul cel de moarte, şi dacă lunga noi, şi le vom face cu toţii 1
în interesul acestor din urmă, că dacă Infalibilitatea mijloacelor însă numai letargie ne-a tîmpit puterile, trebue cu
doar’ din nebăgare de seamă au greşit, prin o experienţă mai îndelungată se voinţă tare sâ le potenţăm, şi păşind ' -----------------------------—
să-’şi rectifice greşeala; să nu poată fi probează. cu toată resoluţia în luptă, acolo sâ ne
cualificaţi de atari, cari n’au simţ de Resistenţa pasivă încă era să fie validităm în parlament, unde din zi în Adrese de aderenţă.
datorinţă. un mijloc, era să fie modul realisării zi se aude devisa guvernului: lege,
Pentru astfel de colecte stă ziarul programului nostru naţional. drept şi dreptate 1 şi noi tocmai cu
nostru, prea fireşte, gratuit la disposiţia Fără se sporim multe vorbe, în această devisă în mână sâ pretindem şi Stimate Frate!
publicului; ■—• ba: declarăm aci în mod trebăm, că oare pasivitatea care punct pentru poporul nostru lege, drept şi Iţi gratulez şi doresc succes strălucit
obligător, că acest ziar din eventualul al programului nostru ’l-a realisat, în dreptate 1 şi pe terenul politic-naţional. Timpurile fiind
peste măsură grele, ear’ causa poporului ro
profit curat, va da ajutoare anuale la decurs de jo de ani? — Nici unul! Noi nu vrem stat separat în sta mân părăsită, încât nu ştim încotro, cum,
copii săraci pentru a se aplica la di Ori doar’ au crescut prospectele prin tul nostru. unde şi cine ne representă, foaia intenţio
ferite meserii, şi va distribui cărţi po pasivitate, că acuşi vor eşi zorile unui Noi nu gravităm spre străinătate. nată de tine numai servicii bune poate pre
trivite printre ţeranii noştri — gratuit, viilor mai fericit, decât cum au fost Noi dorim egalitate şi frăţietate sin sta neamului. înainte cu dibăcie şi noi toţi
despre ce, la timpul seu, vom da soco deceniile din urmă a secolului expirat? ceră; recunoaştem dreptul conpatrioţilor te vom ajuta cătrâ ţinta dorită.
teală în public N u ! maghiari să se consolideze ca Maghiari Murăşanul.
In ale economiei peste tot, ziarul Dacă pasivitatea nu poate produce pe toate terenele, şi:
nostru va publica dela colaboratori de ceva resultate cât de neconsiderabile, aceasta este şi ţinta noastră: ca
specialitate articoli instructivi şi va da întrebăm, că oare susţinut-a cel puţin Români voim să ne asigurăm indivi On. Domn Dr. Aurel Muntean, advocat
toate desluşirile ce ni-s’ar cere; aşa în status quo-ul din timpurile decretării ei ? dualitatea noastră naţională, ca Români în O r ă ş t i e.
cât în privinţa economică încă va fi Cu sinceră şi adâncă durere tre- să ne consolidăm pe toate terenele, să
pe deplin îndestulitor pentru cerinţele bue să mărturisim, că pasivitatea nici ne desvoltăm în cultura noastră naţio Venindu-mi la cunoştinţă, că on. d-ta,
poporului nostru. acestui postulat, mai puţin ca minimal, nală română şi toate acestea cu spri- cu începere dela 1 Ianuarie 1901 voeşti a
O lacem aceasta cu plăcere la in n’a putut corăspunde! ginirea statului, a patriei comune! tot edita o foaie politică, cu ţinta vădită, de a
sistenţa mai multor amici de principii. E bine, apoi o ţinută de 30 de ani aşa precum sunt spriginiţi conpatrioţii combate pasivitatea, ca un ce bolnav în cor
pul nostru naţional român din Ungaria şi
Ne vom feri cu desăvârşire de trebue că a lăsat oareşi-cari urme în maghiari. Transilvania şi a inaugura o activitate poli
cultul personal, care în unele centre s’a situaţiunea politică a naţiunii noastre?! O pretindem aceasta pe basa drep tică cinstită, basată pe legile positive ale
prea obicinuit, încât forţele de viaţă Da, a lăsat urme, ba încă ce urme tului legii şi dreptăţii; pentru-câ guver ţerii, cari apoi să dee teren de activitate şi
de desvoltare a multor puteri de ale noastre
ale multor factori conştii, desinteresaţi negre de întunecate, prin cari numai nul tocmai aşa ştie ca şi noi, că nici
oprimate, tîmpite chiar prin pasivitatea bine
şi cinstiţi să nesocotesc, ear’ reuşita abia trec razele nădăjduirii într’un vii conpatrioţii maghiari nu aduc mai multe
venită, spriginită şi alimentată de guvernele
căuşelor să atribue, în mod nedrept, tor mai bun... jertfe în dare de sânge şi bani, decât ţerii, pentru îndeplinirea — nu a scopurilor
numai unor persoane. Acelora le zi Scoaterea limbii noastre din justiţie, în proporţiune dreaptă noi Românii. şi intereselor juste şi generale ale ţerii, ci a
cem odată pentru totdeauna, că tot ce din toate ramurile administraţiei; ma- Justele noastre pretensiuni sunt pre- intereselor lor meschine particulare şi de
s’a făcut — cu deosebire pe teren eco ghiarisarea mai multor institute culturale cisate în programul nostru naţional; şi partid, ca unul cu al cărui principiu se iden
tifică această lucrare — o bineventez si Vă
>
nomic — cu concursul tuturor facto de ale noastre; şcoalele poporale de lupta noastră constituţională să-’şi în- salut din toată inima pentru această idee
rilor s’a săvârşit şi nu este nici moral, stat în comune curat româneşti cu limba coarde toate puterile, ca în cadrul ace sănătoasă, promiţându-vă tot modestul su-
prin urmare nici consult a suprima bu de propunere exclusiv maghiară; de- lui program să exploateze atâtea avan- curs de care voiu dispune, atât particular
nele intenţiuni şi puterea lucrativă a lăturarea totală a Românilor din func tagii câte numai se pot. cât si în cercul amicilor mei.
>
membrilor din care este compusă cor- ţiunile mai înalte administrative; schim împregiurările actuale nu credem Un învăţător archidiecesan.
poraţiunea sau societatea. barea de administrarea autonomă a mai că ar promite posibilitatea realisării
2 . 1 Biblioteca Judeţeană ASTRA
III II IIIIII II
*P31403*
