Page 3 - Activitatea_1901_01_01
P. 3
Nrul 1. A C T I V I T A T E A Pag- 3.
s p i o n a ţ i ; Dl comitc-suprem îneă declară a b s o l u t n e c o r ă s p u n z ă t o a r e să fie Revista externă. — Necrolog. Primim următorul anunţ fu
că va urma satisfacţiune deplină. d e l ă t u r a t ă , deoare-ce avem bărbaţi mulţi nebru: Subscrişii sfâşiaţi de durere anunţăm
arată mai departe dl Hossu, că acest cari şi-ar împlini locul în mod perfect în tuturor consângenilor, amicilor şi cunoscuţilor,
cas revoltător nu e unic; — nu de mult în acea comisiune. că soţia, fica şi nora noastră Roma Victoria
comuna vecină fură două d-şoare atacate în După terminarea alegerii, dl Dr. A. Resboiul din Transvaal. Vassiu născ. Lncaciu în 2 Ianuarie n. a. c.
mod brutal de nişte gendarmi, cari li-au Munt ean face propunerea, că deoare-ce la 8 ore seara, după grele şi îndelungate su
r u p t de pe p i e p t c o c a r d e l e de t r i mulţi membri ar voi să se depărteze, să se Cine ar fi crezut, că aşa zis o ferinţe, împărtăşită cu Sf. Taine, în anul al
col or; — apoi caşul din Cebea, când ia acum la p e r t r a c t a r e a d r e s a c o mână de oameni, cum sunt Burii, să 21-lea al etăţii şi al 5-lea al fericitei sale
ne-au urmărit gendarmii pas de pas, ca pe m i t a t u l u i T r e i s c a u n e , care propunere fie în stare a susţinea atâta amar de căsătorii şi-a dat nobilul seu suflet în mânile
nişte hoţi. primindu-se, se ceteşte proiectul comitetului timp o luptă cu Englezii, cea mai pu Creatorului. Rămăşiţele pământeşti se vor
Cei din România se vor fi scandalisat permanent, care pretinde, ca a d r e s a să aşeza spre odichnă eternă Vineri în 4 Ianua
că unde pe Regele lor l'a primit atât de se ia s i mpl u la cunoşt i nţ ă. ternică şi bogată ţeară din Europa, şi rie n. la 2 ore p. m. în cimiterul gr.-or. din
splendid — ei fură escortaţi! (Semne de Dl Dr. Aur el Vl ad, cere cuvânt; încă cu şanse de învingere, căci ştirile Petrilla. Fie-’i memoria eternă 1 Petrilla, 2 Ian.
alianţă? Red.) însă ca să se cunoască adresa odioasă, d 1 ce sosesc de pe câmpul de luptă ves n. 1901. Jalnicul soţ loan Vassiu, notar cer-
Vi c e - c omi t e l e răspunde că e lucru Dr. Aur el Mu n t e a n cere, ca a d r e s a tesc, că Burii au început de nou a ra cual; George Lucaciu, ca tată; loan Vassiu
regretabil ce s’a întâmplat la Ilia-murăşană, să se c e t e a s c ă ; si cine-ar fi crezut? ce- porta victorii asupra Englezilor. cu soţia Maria Nemeş, ca socri.
dar’ precum i-s’a raportat, dnii respectivi, tindu-se adresa faimoasă, am auzit că: în
mai mult pentru aceea au fost duşi în ca- aceea, î nt r e al te n e g h i o b i i , noi na- Generalul român Botha, care a — Detronarea regelui Sdrbiei. Din Bu
sarma gendarmilor, ca să se legitimeze îna ţ i o n a l i t ă ţ i l e s u n t e m acusaţ i , că nu condus oştirile Burilor a trimis un frate cureşti să telegrafează: „Adevărului11 i-se
intea sergentului, deoare-ce gendarmul care ţ i nem şi nu r e s p e c t ă m egea d e s p r e al seu în Europa, ca să raporteze pre raportează din Iaşi: Din încredinţarea unui
l
i-a provocat la legitimare, a fost gendarm «egala î n d r e p t ă ţ i r e » (?!) a n a ţ i o n a şedintelui Transvalului, Kriiger, despre comitet secret sosit aici, doi fii a unui oficer
de probă; s’a introdus cercetare şi satisfac lităţilor! decurgerea răsboiului, şi într’o convorbire sârbesc şi de aici călătoresc în Rusia, unde
ţia trebue să urmeze. Perversitate la culmei ce a avut-o cu un ziarist din Roma, a se vor consulta cu regele Milan şi alţi diplo
La întrebarea repeţită de dl Fr. Hosszu, Acum se ridică dl Dr. Aurel Vl ad si maţi ruseşti despre detronarea lui Alexandru,
>
răspunde dlui vice-comite, că în caşul acesta ceteşte o c o n t r a - p r o p u n e r e iscălită de zis, că Englitera va perde Capland-ul, regele Sâibiei.
nu este nici un act politic, gendarmeria n’a 14 membri români, de următorul cuprins: şi că numai o încheiere grabnică a
primit dela nici un for ordin să aresteze pe păcii va putea feri pe Anglia de o Petrecere cu dans. Corespondentul nostru
acei domni. CONTRAPROPUNERE. înfrângere desăvîrşită. Aşa că se crede, din părţile banatice ne comunică: Femeile
Interpelantul şi congregaţia a luat Cu toate-că noi Românii, ca şi cele române din Lip o va şi jur, au decis, că
r ă s p u n s u l dl ui v i c e - c o mi t e la c u lalte naţionalităţi ab ovo nu am fost satis că în curând Anglia va recunoaşte in precum în trecut, aşa şi în carnevalul acesta,
noştinţ ă. făcuţi în justele noastre pretensiuni naţio dependenţa statelor bure. se arangeze la 21 Ianuarie st. v. (3 Febr.
Urmează i n t e r p e l a ţ i a dlui Dr. nale prin aducerea legii sus numite, ceea-ce Mai nou să vesteşte, că Englezii st. n.) 1901 o petrecere cu dans, în sala
Aurel Munt ean: s’a manifestat illo tempore prin aceea, că prevăzând desastrul ce-’i aşteaptă, au cea mare a hotelului Archiducele Iosif de
deputaţii naţionalişti de pe acele timpuri,
De o a r e - c e dl v i c e - c o m i t e are trimis în toate părţile agenţi, ca să an acolo. Venitul curat este destinat, parte pen
c u n o ş t i n ţ ă că c o m u n a r o mâ n ă î n cari au nutrit speranţa, că parlamentul din tru augmentarea fondului înfiinţat de nu
Budapesta va fi în interesul ţerii cel puţin gajeze luptători în contra Burilor. Chiar
f l o r i t o a r e Vai dei (comit. H u n e d o a mitele femei pentru ajutorarea şcolarilor
rei) în cea mai mare pa r t e a d e v e cu consideraţiune la legitimele pretensiuni şi prin Sibiiu se zice că circulează o săraci, parte pentru înfiinţându-1 spital în
nit pr a da unui foc t e r i bi l , f ă c u t - a a majorităţii cetăţenilor, a combătut cu în mulţime de astfel de agenţi, cari dau Lipova. Atragem atenţiunea publicului ro
s u ş t e r n e r e la gu v e r n , ca cei d ă u verşunare acel proiect de lege şi în urmă celor hotărîţi a merge câte 1600 cor. mânesc, asupra acestei nobile tendinţe de
desilusionaţi a trebuit să părăsească terenul
naţi să p r i m e a s c ă un a j u t o r c o n v e ca arvună. binetacere, şi speiăm, că va şti apreţia, şi nu
nabi l din vi s t i e r i a s t at ul ui ? de luptă parlamentară, asociându-se pesimiş Bine ar fi, că între poporul nostru va hesita a da concursul seu la reuşita mo
tilor, cari neavând nici o încredere în acel
Dl vice-comite răspunde, că: deoare-ce parlament au decis resistenţă pasivă. să nu se afle astfel de oameni, ori-cât rală şi materială a frumosului scop la care
din partea comunei şi respective a celor pă Cu toate-că prin neabrogarea acelei s’au angajat, şi au lucrat şi până acum, cu
gubiţi nu s’a înaintat în privinţa aceasta nici legi se face un vădit serviciu guvernului de săraci ar fi, căci nu vor avea nici destul succes, femeile române din Lipova şi jur.
o dorinţă cătră d-sa, nici cătră dl comite- maghiar, care nici-odată nu a avut intenţiu- un folos de acei bani, sigur fiind, că nu
suprem, mărturiseşte că nu s'a făcut paşi la nea să respecte şi să aplice acea lege şi nu se vor mai întoarce mai mult. — Ţarul şi miliţia reîntoarsă din China.
guvern; însă îndată ce comuna ori daunaţii mai atunci s’a provocat la ea, când a fost La reîntoarcerea miliţiei din China, după
vor cere, se vor face paşii; altcum aşa ştie, nevoit să îmbete străinătatea cu apă rece, prestarea onorurilor militare şi revista obici
că erarul deja li-a pus lemne de clădire ce provocându-se la această lege, ca la cea NOUTĂTI nuită, s’a presentat Ţarul şi în decursul
lor arşi la disposiţie. D-sa însă s'a adresat mai eclatantă dovadă despre neîndreptăţirea •> prânzului ostaşilor, ridicând un pocal a zis:
cu colecte la toate comitatele cu resultat plângerilor şi recriminaţiunilor naţionaliste Sunt fericit, fraţilor, că v’am văzut pe
frumuşel. şi cu toate-că chiar din această lege şi-a — Tuturor cetitorilor, sărbători fericite! voi eroi bravi, cari reîntoarceţi din o expe
Şi dl c o m i t e - s u p r e m se declară făurit ministrul de interne Hieronymi pre diţie aşa grea şi din o călătorie atât de lungă.
tot aşa. text legal pentru exmiterea celei mai anti Numărul de faţă s’a trimis tuturor Golesc pocalul pentru sănătatea şi bună
Dl Munt ean spune, că vorbind mai constituţionale şi barbare ordinaţiuni, prin starea voastră.
nainte cu dl comite-suprem, în urma acelei care opreşte în mod volnic şi nelegal func cetitorilor ca număr de probă, dar’ se
convorbiri a scris notarului Szâsz Păi să facă va considera totodată şi ca nrul 1. — Un cas unic în felul seu s’a petrecut
ţionarea p a r tid u lu i n o s tr u naţional, totuş
paşii de lipsă, dar’ p re c u m se v e d e n o ta r u l luând în considerare, că această lege, dacă Rugăm deci pe toţi cei-ce doresc a-’l în 27 Dec. n. într’un oraş din Rusia. Un
încă n’a făcut nimica; altcum r ă s p u n s u l nu în disposiţiunile ei, cel puţin în numirea abona, să grăbească cu trimiterea abo asasin, anume Carol Eckart, fost profesor de
îl ia la cunoştinţă, tot aşa şi congregaţia. ei înarticulează frumosul principiu despre namentului, înlesnindu-li-se aceasta prin gimnasiu avea să fie spânzurat. Dar’ tocmai
Urmează alegerea de 5 membri în co egală îndreptăţire a naţionalităţilor, a acelui în momentul, când gâdele era să-i cuprindă
rn i s i u n e a a dmi n i s t r a t i v ă . principiu, contra căruia atât de mult au pă alăturarea de mandate poştale, aşa că grumazul cu ştreangul, s’a auzit o detunătură
Membrii vechi (la cari li-a fost expirat cătuit toate guvernele şi toate partidele par nu mai au de-a alerga în dreapta şi de revolver şi condamnatul căzu mort la pă
mandatul) au fost realeşi, şi anume: baronul lamentare maghiare împreună cu micii ti în stânga, ci le au la îndemână. Nrul mânt, împuşcat fiind de un neam al seu,
Bornemisza T., contele Thoroczkay M., Bar- rani şi considerând, că prin neabrogarea 2 va apare la 17 Ianuarie n. 1901 şi-’l căruia i-a fost ruşine ca un membru al ne-
csay K„ Lâzâr Arpâd şi Vasile Damian. A acestei legi vom fi şi în viitor spectatori ru vor mai primi numai acei dni, cari au rnoteniei sale, să fie — spânzurat. Cea mai
mai obţinut Dr, Muntean 4, Fr, Hosszu 2, şinoasei privelişti de a avea o lege, pe care ruşinoasă moarte. El a fost însă numai de
Berivoy 2 şi G, Kunn 1 vot. nici guvern, nici administraţiunea nu voeşte solvit abonamentul. cât prins şi încuiat, şi acum se pune între
Aci trebue să accentuăm, că în comi- să o execute, propunem, ca circularul co Eventuale reclamări ne rugăm a barea, că oare de ce a scăpat el pe Eckart,
siunea aceasta cea mai i m p o r t a n t ă , Ro mitatului Treiscaune să se reprobe şi să se ni-să notifica pentru delăturarea pedecilor scâpa-’l-va cineva şi pe el, sau doar’ chiar el
mânii sunt foarte slab representaţi, şi aştep respingă, nefiind demn de o pertractare Localitatea de redacţie şi adminis va face neamului seu ruşinea de care a voit
tăm cu tot dreptul dela simţul de dreptate serioasă. traţie se află în casele redactorului să-’l scape.
al membrilor congregaţiunii şi al dlor co
mite suprem şi vice-comite,. c a a c e a s t ă Francisc Hosszu Longin, F r. Aurel nostru Laurian Bercian, strada Beriujui Apel.
î m p r e g i u r a r e n e c o n v e n a b i l ă , şi pro- M untean, F r. A lexandru L. Hosszu, nr. 2 , lângă oficiul de postă regesc.
p o r ţ i u n i i l o c u i t o r i l o r r o m â n i (94%I) F r. Aurel Vlad, A vram P. Păcurar, In vederea consimţământului general,
Vasilie Fornşa, Sim îon Facilă, loan — Proprietarul regimentului nostru de cu care publicul român a întimpinat iniţiativa
Fugătă, Niculau Pop, Alexandru Casă Nr. 64, marele principe Sachsen-Wei- • Asociaţiunii*: de a pune obiceiul felicitări
S’ar urca într’un copac şi stă nemişcat, pironit, M oldovan sen., lu liu E liu Cosma, mar-Eisenach să află morbos greu în Wei- lor de Anul-nou în serviciul culturii noastre
de tăciunii haiticului ce-1 priveşte în ultimul Oeorge F răgan, Login Ardelean, mar. Dorim însănătoşarea lui şi în numele naţionale, — subsemnatul comitet central
moment de-a se arunca asupra lui. Tremurând, Nicolae Păcurar. fiilor acestui regiment brav. adresează acum, în preseara unei nouă ani
apucă tulpina în rnâni, încovrigă picioarele (Va urma.) versări, un călduros apel cătră toţi iubitorii
pe ea, se smuceşte, se urcă niţel, dar’ în — Din România. Ministrul de externe a culturii poporului românesc, ca şi de astă-
momentele urmăroare alunecă şi cade în colţii presentat în cameră un proiect de lege în dată să adopte în număr cât se poate mai
ascuţiţi, în gurile hămesite ale dihăniilor o- Invitare de abonament afacerea de a să încheia contract comercial mare rescumpărarea felicitărilor de Anul-nou,
morltoare. cu Grecia, despre care camera a decis în şi să doneze sumele de rescumpărare fondu
la urgenţă. Monitorul oficios a publicat o lege, lui »Casei Naţionale».
prin care în tot cercul de întregire a regi Lista rescumpărărilor se va publica în
„ACTIVITATEA41 mentelor de pedestrime să va institui câte ziare şi în o mică publicaţiune festivă, ce pe
S P E R A N Ţ A un batalion de miliţie. ziua Anului-nou se va trimite tuturor persoa
nelor, cari îşi vor rescumpăra felicitările.
Onor. public cetitor este rugat să — Un Împărat generos. Din capitala Pe această cale vom menţinea părţile
Germaniei se anunţă: împăratul Wilhelm şi frumoase şi plăcute ale obiceiului felicitărilor,
Un vis e tot... trăesc în vis ne trimită abonamentele la timp, pen- în anul acesta, ca şi de alte-dăţi, în seara ne vom reaminti prietenii noştri, şi ei îşi vor
Şi visul mă ’npresoară. tru-ca să putem expeda foaia fără în de Crăciun şi-a făcut obicinuita plimbare aduce aminte de noi, — gândurile noastre
Departe, văd peste abis trerupere. prin oraş, împărţind daruri de Crăciun săra se vor întâlni, şi uniţi prin un frumos act
cilor. Mai întâiu a făcut-o aceasta între stră- al iubirii de neam, vom sărbători laolaltă
O stea plutind uşoară. Preţul de abonament: jile dela vardă; apoi, însoţit de adjutantul noua aniversare cu inimi încălzite de cele
Pe un an . . . . . . 8 coroane. seu, a parcurs parcul Sanssouci şi a împăr mai nobile sentimente. De altă parte vom fi
O chiem întruna lăcrimând ţit câte cinci maree fiecărui muncitor de- scutiţi de o mare pierdere de timp şi de
Pe jum ătate de an . 4 »
O chiem să mă desmerde; acolo. După asta de-alungul drumului, pe eventualitatea penibilă, dar’ numai cu greu
Pe un pătrar de an 2 »
Dar’ ea clipeşte tremurând unde a întâlnit grupuri de femei sărace cu evitabilă, de-a trece cu vederea la felicitările
Abonamentele se fac prin mandate de Anul-nou pe careva dintre prietenii noştri.
Şi ’ncet... încet se pierde. corfiţele de cerşit în mâni, li-a furişat în
poştale (posta-utalvâny) şi sunt a se tri corfă fiecăreia câte o piesă de . argint. In La finea secolului ce expiră, — secolul
mite la: Administraţia «Activitatea» în calea sa împăratul a întâlnit şi pe un băie renaşterii noastre naţionale, — vom ridica
Priviţi-o... e speranţa mea, prin obolul nostru pentru fondul »Casei Na
Orăştie (Szâszvâros). ţel, care plimba în căruţ pe o mică sorioară;
Priviţi-o cum se duce... i-a întins imediat o piesă strălucitoare de ţionale*, un frumos monument începuturilor
O! când mai vii frumoasă stea Domnii abonenţi sunt rugaţi în in două maree; băiatul, lăsând căruţul la o culturale ale poporului românesc.
Durerii să-’i pui cruce ? ! teresul d-lor a scrie pe mandatele poş parte, a alergat după împăratul şi postân- Din şedinţa comitetului central al A.so-
tale cnrect şi legibil: Numele, caracte du-se inaintea lui, i-a zis cu glas tare: „Mul ciaţiunii pentru literatura română şi cultura po
F. A. porului român, ţinută în Sibiiu la 6 Dec. 1900.
rul, locuinţa şi posta ultimă. ţumesc prea frumos, iubite domnule îm
părat 1“ Dr. II. Puşcariu, Dr. /. Beu.
Administraţia. preşedinte. secretar II.
Se aduce la cunoştinţa on. public, că în casele d-lui Aurel P. B areianu din Orăstie, Pi a ţ a - ma r e Nr. 2. se va
Avis! deschide, sub „ume,e de „ P A N O N I A “ ™ Restaurant*Gafenea împreunată cu o mare Cu toată stima
sală de dans, toată provăzute cu lumină electrică, şi întocmite după recerinţele timpului de azi.
Pentru beuturi bune şi curate, mâncări gustoase şi serviciu prompt garantează Carol Maksay.