Page 4 - Activitatea_1901_01_01
P. 4
Pag- 4. A C T I V I T A T E A Nrul 1.
Tot căsni el s’o pue pe picioare, mai Acest interesant „Almanach“ se va tri bejelentăseiket az ârverăs megkezdăseig
A N E C D O T E mângăindu-o, până i-se sul muştaru la nas, mite gratuit tuturor Românilor cari vor alălirt kikiildottnek vagy irâsban beadni,
abona dela 1 Ianuarie 1901 foaia „Vulturul"
că doar’ Ungur e, şi numai ce scoate flşca vagy pedig szoval bejelenteni tartoznak.
barem pe un pătrar de an, trimiţând preţul
dela biciu şi nu-o luă cu cotoru în lung şi de j coroane înainte. — După primirea aces A torvănyes hatâridd a hirdetmăny-
Ţiganul ’şi-a tost pus odată în gând
în lat, ca la bătut fasole. Cum ti căra el aşa tui bagatel preţ de abonament imediat se nek a birăsâg tâblâjân kifuggesztăsăt
ca să păcălească pe un văpsitor român.
pe spate şi cum înjura de să se cutremure expedează Almanachul la adresa abonentului. kdvetâ naptăl szâmittatik.
Merge cu un brâu la dînsul şi-i zice: „Să-mi
şi toartele cerului, iacă că-i ese în cale un Cel mai frumos şi plăcut cadou de Cră Kelt Kolozsvârt, 1900. ăvi deczem-
văpseşti Românico, brâul ista, să nu fie nici
Român. ciun şi de Anul-nou pentru ori-cine. ber h6 23. napjân.
roş, nici galben, nici verde.“
Da ce-o baţi, mă Ungure, aşa? Nu vezi
— Bine, ţigane, făcu Românul, lasă că A se adresa la PAP JENO s. k.,
că nu mai poate, săraca, că doar’ nici piele
ţi-’l fac. Administraţia „YuHurului“ kir. bir. văgrehajtd.
nu mai arel Nu bătae, nu, ci de mâncare
„Da, să fie oare Duminecă gata? Oradea-Mare (Nagyvârad)
bună, mai dă departe, nu aşa. 1019 szâm.
— Duminecă? Nu se poate.
— No, ce spui ? Şi numai decât Ungurul kir. văghr. 1900.
„Dar’ Luni.
Juă desaga cu grăunţe, o legă de cotoru 1635 szâm.
— Nici Luni. ÂRVERfiSI HIRDETMfiNY
biciului dându-i la bot, de departe. 1900.
„Dar’ Marţi, Mercuri? AI61irott kir. birăsâgi văgrehajto
— Nu aşa, mă Ungur prost; dă demult,
— Nici atunci I A r v e r £ si h ir d e t m £ n y az 1881. ăvi 60 t.-cz. 102. ăs 120. § ai
dă de mult, să-i fi dat. Acum, cum vreai să
Ţiganul nu băgă de seamă că’l păcă Alulirt kir. bir. văgrehajtd az 1881. ărtelmăben ezennel kozhirră teszi, hogy
mai mănânce?
leşte Românul pe el, şi lăsă brăul şi plecă. 6vi LX. t.-cz. 102. §-a ărtelmăben ezen- a szâszvârosi kir. jârâsbirosâgnak 1900.
— No, de demult, de demult... De de
Vine Duminecă:
mult o supt la mâ-sa! nel kozhirră teszi, hogy a szâszvârosi Sp. I. 65 szâmu văgzăse folytân Dr.
„Dă-mi brăul, Românico.11 * *■ kir. jârâsbirdsâg 1898. ăvi Sp. IL 519/2 Muntean Aurel szâszvârosi iigyvăd âl-
— Da nu ţi-am spus că nu se găteşte sz. văgzăsăvel Dr. Muntean Aurăl iigy- tal kăpviselt Bildea Nyistor ludesdi la-
Un băeţaş de ţigan mână caii la aria
până azi? văd felperes răszăre Grof Lâzâr Vincze kos năhai Bildea Danilla volt bucsumi
unui Român.
Veni Luni, ear’ aşa, veni toată săptă alperes ellen 170 kor. s jâr. erejăig el- lakos hagyatăka văgrehajtâst szenve-
Vine vremea prânzului, stau oamenii
mâna, geaba. rendelt kielăgităsi văgrehajtâs folytân al- dett elleni 429 korona 22 fiilor toke,
la masă şi-’l chiamă şi pe ţigan.
Pricepu in siîrşit ţiganul şi numai hai perestb'l 1899 ăv november h6 7. nap ennek 1900. ăvi 13/'I.-t61i 5% kama
Nu, Românico, că nu mi-e foame.
la judecată. jân feliilfoglalt 1740 kor. becslilt ingo- tai 170 kor. 82 fiilor eddigi birăilag
Da ţiganului îi ghiorţăiau maţele.
Judecătorul, după-ce-i ascultă pe amân sâgokra, a Kolozsvâr vârosi kir. jârâs- megâilapitott valainint ezuttali 4 kor.
Se urcă soarele pe cer, vine amiaza,
doi şi văzu că-s nişte păcătoşi, porunci de-i birdsâg V. II. 1042/2 1900 sz. văgzăsăvel 80 fillăr ârverăs kitiizetăsi koltsegek
dar’ Românul nu mai are de gând să des-
băgă într'un sac şi le dete drumul din vîrful az ârverăs elrendeltetvăn, annak 170 kor. erejăig kielăgităskănt lefoglalt ăs 1400
hame caii.
unui deal de-a berbeleacu la vale. tdke, ennek 1892. ăvi augusztus h6 1. koronâra becsiilt tehănek, sertăsek, 16-
Se scarpină ţiganul în cap şi se uită
Acuma, când venia ţiganul d’asupra, napjâtăl jâră 5% kamatai, ăs eddig vak, juhok ăs bivalyokb61 âlI6 ingosâg6k
lung la Român, zicând:
striga văpsitorul de sub el: osszesen 60 kor. 60 fillărben birăilag bir6i ârverăsen eladatnak.
— Ma, Românico, ma, ştii ceva?
„Vin’ când dracu-i veni!“ — Ce? megâilapitott koltsegek erejăig Kolozs- Mely ârverăsnek a szâszvârosi kir.
Ear’ când Românul era d’asupra, striga — Ia mai zi cum ziceai. vârt alperes lakâsân râkoczi uton le- jârâsbirăsâg 1900. V. 258/4 szâmu veg-
şi ţiganul de desubt: — Cum, mă ? end6' foganatositâsân hatâridâul 1901. z6se folytân a helyszinăn vagyis Bu-
„Fă-1 cum dracu ’l-ai face!“ — Cum ziceai, o ţine ţiganul într’una. ăvi januâr h6 7 napjân d. e. 10 ărâja csumban a kozsăg hâzânâl leend6' esz-
înţelegea Românul prea bine, dar’ se
* tuzetik ki, mikor a biroilag lefoglalt bu- kozlăsăre hatâridoiil 1901. 6vi januâr
făcea.
Se văicăra bietul Ianoş şi plângea ca torok, fegyverek s egyăb ingosâgok a h6 28. napjânak d. e. 8 orâjâ
— Ma, Românico, ma, ia fă-te că mă
un copil, la capul mârţoagei, da n’avea ce-'i legtobbet igăronek keszpănz fizetăs mel- kitiizetik ki, a middn is a fenntebb
chemi ear’ la masă, să vezi ce zic eu.
face şi pace bună; apăi, prea era slabă, prea lett, sziiksăg esetăn becsâron al61 is el jelzett ing6sâgok esetleg becsâron al61
era deşirată de să-i atlrni traista de şold, ca fognak adatni. is azonban csakis kăszpănz mellett fog
de cuiu. Ii împingea el sub bot, cum sta A vi» ! Avem onoare a recomanda în Felhivatnak mindazok, kik az el- nak eladatni.
aşa căzută în şleauri pe marginea şoselei, ba deosebita atenţiune a cititorilor noştri: ârverezendo ingosâgok vătelârâbăl a 'A befolyandă vătelâr pedig birăi
o cofă cu apă, ba o desagă cu grăunţe, ba „AlmanacM Vulturului" văgrehajtato kovetelăsăt meg el6'z6 ki- letătbe fog helyeztetni.
nişte pâne ce-i rămăsese la conac, da... tot elăgităsăhez tartanak jogot, a mennyi- Kelt Szâszvâroson, 1900. ăvi de-
o carte imposantă, interesantă şi voluminoaă,
de geaba: iapa sta întinsă de picioare, cu ben răsziikre foglalâs korâbban eszko- czember h6 27. napjân.
cu peste 100 de cele mai frumoase ilustra-
ochii holbaţi şi sufla de împrăştia grăunţele ţunii şi autotypii germane, care a eşit deja zoltetett volna ăs ez a văgrehajtâsi RÂCZ ÂRPÂD,
pe drum. de sub tipar fi e gata. jegyz<5konyvb<31 ki nem ttinik, elsCfbbsăgi kir. bir. văghr.
Pictor, zugrăvitor bisericesc.
Subsemnatul reîntoţcându-mS din România, unde de 20 de
ani încoace sunt chemat î; are vară la zugrăvit de biserici, după
rit ul o r t o d o x , şi unde‘'rfîî-ăm însuşit toate cunoştinţele ce se ţin
de aceasta branşă, mulţu jiind pe toţi cu lucrul ce l’am prestat, aduc
la cunoştinţa on. public ^ în deosebi a d-lor preoţi, că de nou lucrez
în atelierul meu din O r ă ş t i e , şi-’i rog să binevoiascâ a mă onora cu
comandele d-lor precum in trecut aşa şi de aci înainte. Aici la noi până
de present am efectuit deosebite lucruri |b isf - eşti oentru mai multe
comune din jur şi îndepărtate.
Ori-ce comandă, precum: Icoane , , a, Prapuri, Epitafuri Bilete de log. ^Elxistă deja de 13 ani şi este pro-
cu care se ocole biserica la Paşti, Uşi r j; , .iar sculptate în lemn, Broşuri = văzută cu to t fe lu l de m a t e r i a l
Cruci la Preş toi, mari şi mici şi Cruci d* ts la timpla bisericii etcn Circulare = ne c e s a r , ca ori-care altă tipografie.
toate sculptate, poleite şi frumos zugrăvi - se fac repede şi cu preţuri Bil. de vlsită
Invitări..-----
m o d e r a te . Cu stimă
Bilanţuri = = r
Isidor Opruşan, Acţii — = in s titu tu l Wipogvafio
pictor român. Cap. de epist.
Oriştie, str. Căstăului 31.
Placate = = a -
Ord. de dans <& m Q T v a
Adrese =
iii P E T R U S MISS. compactor. j Compturi = pe lângă că efectueşte o r i - c e co
N o t e = = m a n d e r e p e d e şi cu pr e ţu r i m o d e
Preţ Curent. M M rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
Xob compactor îi) ( )răştie! Anunţuri----- rm a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
Registre—--.
Imprimate= S M fără erori.
Couverte = Până de present se bucură de sprigi-
P e t r u s M lss, Bilete de cun. nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
Etc. etc. etc. aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
î
com pactor, —$ —
& a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
l u c r a r e .
anunţă on. public din loc şi jur, că după-ce mai mulţi ani
Ca unica t i p o g r a f i e românească în
de-arînclul a lucrat prin s t r ă i n ă t a t e , în cele mai însemnate
ateliere, ear’ în timpul din urmă în S i b i i u, cu 1 Ianuarie n. acest mare comitat, se roagă de bine
voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
1901 s’a stabilit la Or&ştie. Roagă deci onoratul public a-’l iîm \
’M onora cu comandele sale. rom., precum şi al privaţilor.
$ Provăzut cu cele mai noiie maşini se află în plăcuta
m
tiTe. posiţie a executa ori-Ce lucru cât se poate mai bine şi
cu preţuri foarte ieftine.
m
«>W<*
m
M: Piaţa-mare nr. 8.
„MINERVA" inititut tipografic în Oriştie.