Page 3 - Activitatea_1901_01_02
P. 3

Nrul  2.                                                                ACTI VI TATEA                                                                        Pag-  3.

          sele  lor  conveniri,  cunoaştem  rostul  acestor  noi  nu  suntem  «înregimentaţi*  (sici)  în  par­  —  Concert  urmat  de  dans  se  arangiază  turi,  dintre  cari  două  l-au  şi  ajuns,  una  la
                                                     tidul  naţional,  şi  n ’am  avut  rol  până  de  cătră  tinerimea  română  din Oradea-mare  cap  şi  una  la  buze.  Că  nu  a  căzut  jertfă  fu­
          manopere                                   a c u m a   etc.                          Marţi  în  22  Ian.  n.  în  sala  cea  mare  a  ho­
               Dacă  dl  director  exec.  ar  fi  avut  în                                                                                riosului  seu  duşman,  care  s'a  repezit  asupra
                                                          Faţă  de  aceste  curiosităţi  ne  permitem  telului  Arborele-verde.  Venitul  curat  e  de­
          vedere  numai  interesul  institutului,  atunci   a  observa,  că  fiecare  Ro mâ n  fără  con­ stinat  spre  mărirea  fondului  de  ajutorare  al   lui  cu  gând  de  a-1  răpune,  este  a  se  mul­
          nu  trebuia  să-si  dee  muncă  a  căuta  după  feri ri  mul t e s ă - ş i  îm  pl  i n  ea  s  că colo tinerilor  lipsiţi.     ţumi  isteţimei  deosebite  cu  care  a  parat  fie­
                                                                                        a
                                                       j
          un  intreprinzător,  fără  să  fi  excris  concurs,   în u r u l  seu  u n d e  locueşte, datorinţeie                           care  lovitură.
          precum  dator  era  să o  facă  ţaţă de  acţionarii   faţă  de  causa  comună.         —   Scandal  într’o  biserică.   Din  Cinci-
                                                          Apoi  referitor  la  «înregimentare*  noi   biserici se vesteşte,  că  preotul  romano-catolic   —  Ţarul  Rusiei  s’a  îmbolnăvit  de  aprin­
          institutului  şi  spre  a  evita  ori-ce  bănueli  de
                                                     credem  că  toţi  Românii  sunt  membri  n a t u ­  din  comuna  Lanciuk,  de  un  timp  încoace   dere  de  plămâni.  Unii  susţin  că ar  fi  otrăvit.
          amestec  neiertat,  şi  fie  sigur,  că  în  loc  de                                 ţinea  în  Dumineci şi sărbători predici în  limba
                                                     rali  ai  partidului  naţional,  şi  nu  trebue  s ă
          unul  s’ar  fi  aflat  zece!  Dară  a  purces  şi  aci   se  supună  u n e i  comisiuni  de  asen-  maghiară  poporului,  cu  toate-că  credincioşii   —  Ţara  centenarilor.  Din  Madrid  se
          după  obiceiul  seu  pe  căi  ascunse,  ca  şi  la   tare,  c o m p u s ă  doar  din  dnii  Russu-  erau toţi  Germani.  Dumineca  trecută,  predi­  vesteşte,  că  din  incidentul  Anului-nou, în mai
          exarândarea  »Hotelul ui  Central*.        Moţa   (pincescu)   şi  Da i a n ,   ca  să  se   când  earăşi  ungureşte,  poporul  s’a  înfuriat
                                                     poată  considera  de  Români  adevăraţi.  şi  a  început  a  sbiera  şi  a-’l  înjura,  aşa  că  multe  comune  spaniole  s’a  hotărît,  ca  locui­
               Cine  nu  poate  deduce  din  toată  pro-                                       preotul  a  fost  silit  să  iasă  din  biserică.  Fă-  torilor  cari  au  împlinit  o  sută  de  ani  să li-se
          cederea  dlui  director  executiv,  că  aici  alte             *                     cându-se  arătare,  mai  mulţi  inşi  au  fost   dee  pentru  restul  vieţii  o  pensie  oare-care.
          interese, străine  de institutul  în  a  cărui  frunte   «Gazeta  Transilvaniei*  luând  o  scurtă  arestaţi.
                                                     notiţă  dovedeşte,  nu  ştim  zăpăceală  ori  rea                                    In  urma  acesteia  se  zice  că  s’au  înştiinţat
          stă  au  jucat  rolul?  Interesul  bine  priceput
                                                     voinţă  faţă  de  noi,  ceea-ce  dela  obiectivita­                                  toarte  mulţi.  Aşa  de  pildă  un  locuitor  din
          al  institutului  pretindea,  ca  acest  obiect  să                                    —   O  dramă  familiară  s’a  petrecut  zilele
                                                     tea  cunoscută  a  «Gazetei*  n’am aşteptat.  Zice   trecute  într'o  comună  din  Ungaria.  Proprie­  Sevilla,  care  are  deja  o  sută  şi opt.  In  Barr-
          nu  să  exarăndeze  şi  dl  Kaess,  proprietarul   adecă  că  noi  numai  condiţionat  aderăm  la   tarul Alexandru  David  se  simţia  foarte  feri­ celona  unul  de  114,  în  Valencia unul  de 130
          morii,  pe  care  dl  director  l’a  luat  de  condu­ programul  naţional,  întrucât  ni-se  va  părea   cit  în  sinul  familiei  sale,  care consta  din so­ de  ani,  care  e  încă  deplin  sănătos  şi  voios,
          cător  technic  al  luminii  electrice  cu  un  sa­ nouă  «îndestulitor*,  ceea-ce  e  un  simplu  ne­  ţie  şi  5  copii.  Deodată  însă  isbucni  între
                                                     adevăr;  asta  o  poate  constata  ori-şi-cine  ce­                                  şi  care  a  luat  parte  în  luptele  contra  lui
          lar  de  4800  cor.,  să  conducă  şi  afacerile                                     copii  difteritisul  şi  pojarul,  cărora  i-au căzut
                                                     tind  nrul  prim  al  «Activităţii*.                                                 Napoleon,  şi  mulţi  alţii.
          morii  precum  şi  mai  nninte  le-a  avut  sub                                      jertfă,  în  timp  de  6  zile,  o  fetiţă  de  7,  una
                                                          Noi  am  zis,  şi  am  a r ă t a t   clar,  că pri­ de  9  şi  una  de  10  ani;  ear'  peste  alte  6
          conducerea  sa.
                                                     mul  punct  al  programului  naţional,  cel  refe­ zile  încă  un  fecior  de  15  şi  unul  de  16 ani,   —  Din  Paris  se  scriu  următoarele:  Un
               Ei,  dar’  atunci  cum  ar  fi  putut  pişcă  şi   ritor  la  autonomia  Transilvaniei,  tocmai  din  ambii  stud.  în  Viena,  cari  pe  sărbători  au  măiestru  păpucar  s’a  presentat  la  comisarul
          alţii  din  acest  venit!?                 punct  de  vedere  român,  nu  e  şi  pent rn- venit  acasă.  Mama  copiilor  de  supărare  s’a  de  poliţie,  spunându-i  că  nainte  cu  câteva
                                                              î
               Trtbue  să  mai  rectific  şi  afirmările  co­  ce  nu  e n d e s t u l i t o r ?   nu  numai, dar am  îmbolnăvit  greu  şi  a  murit  de  apoplexie.   zile  a  venit la el un  tinăr,  care  şi-a  tocmit  o
          respondentului  despre  «direcţiune  şi  condu­  arătat  şi  modificarea  corăspunzătoare  a  ace­ Sărmanul  tată  văzându-se  singur,  s a  dus  la
                                                     lui  punct.                               mormântul  lor  şi  s’a  împuşcat.         păreche  de  cisme  elegante,  pe  cari  după-ce
          cătorii  Ardelenei*,  cărora  le  dă  atâta  im­
                                                          Vă  rugăm  să  nu  ne  a t r i b u i ţ i  l u ­                                 le-a  isprăvit,  i-le-a  dus  spre  a  le  proba.  Zi­
          portanţă.                                  cru  ri  n e s c r i s e  de  noi.          —  Şepte  oameni  din  comuna Ohaba s’au   când  tinărul  că  cea  dela  piciorul  stâng  îl
               Există  într’adevăr  o  direcţiune  aleasă
                                                                         *                     dus  în  pădure  la  tăiat  de  lemne.  Fiindu-le  cam  strînge,  păpucarul  a  luat-o  cu  sine  ca
          pe  sprinceană  de  cătră  dl  diiector  executiv                                    frig,  s’au  apucat  şi-au făcut foc,  grupându-se
                                                          «Siebenbiirgisch - Deutsches  Tageblatt*                                        s'o  mai  lărgească.  Când  s’a  întors  napoi,
          sub  a  cărui  firmă  directorul  îşi  face  după   reproduce  primul  nostru  articol  fidel  şi do­  cu  toţii  în  jurul  lui.  Cum  săriau  schînteile,   care  nu-i  fu  mirarea,  aflând  dela  gazda  ca­
          plac  isprăvile  sale,  dar'  numărate  sunt  zilele  reşte  resultat  ideii  de  activitate,  privitor  la   una  a  căzut  pe  o  bucată  de  dinamită,  ce   sei  că  tinărul  s’a  dus  ducând  şi  cisma  dela
          acelui  membru  din  direcţiune,  care  ar  cuteza  autonomia  Transilvaniei  ori  a  teritorului  în­  lucrătorii  au  avut-o  cu  ei  şi  au  pus-o  în   piciorul  drept  cu  el.  Auzind  acestea,  comi­
          să-t  tacă  ceva  peste  mână.  Aşi  fi  prea  lung   treg,  locuit  în  preponderanţă  de  Români,   apropiere,  aşa  că  fiind  aceea  şi  încălzită,  a
                                                     d e o c a md a t ă   nu  se  declară.  Ii  suntem  cu   explodat,  făcând  pe  şase  dintrînşii  tot  fă-  sarul  îi  spuse,  că  tot  istoria  aceasta  i-a  mai
          să  înşir  toate  isprăvile  acestea  săvîrşite  nu­                                 rîme.  Al  şepteleâ  a  scăpat  ca  prin  minune,
                                                     mulţumită  pentru  ţinuta  călduroasă  şi  obiec­                                    spus-o  adinea-ori  un  alt  păpucar,  cu  deose­
          mai  în  decursul  unui  an,  fâră-ca  să  nu  fiu   tivă,  de  care  obiectivitate,  durere,  ziarele noa­  nevătămat.  Ducându-se  în  comună  şi  înşti­  birea  numai,  că  acela  a  rămas  cu  cisma
          timbrat  ca  răutăcios,  îmi  voiu  permite  a  re­ stre  sus  numite  n’au  ţinut  cont.  inţând  caşul,  a  spus  că  dinamita  au  furat-o   cea  dela  piciorul  drept.
                                                                                               dintr’o  mină  din  Steuerlak,  unde  au  lucrat
          leva  un  singur  cas  întâmplat  cu  ocasiunea                *                      astă-vară.
          acestei  afaceri.  Era  vorba  de  salarul  dlui   Cu  declaraţiile  ziarului  «Telegraful  Ro­                                   —  L-a  ajuns  răsplata.  Fostul  ministru
          Kaess,  care  într’o  şedinţă  a  direcţiunii  s’a  mân*  ne  ocupăm  la  locul  prim.  —  O  aventură  la  vânat.  Doi feciori  din  de  finance  Lukâcs  Băla,  care  la  exposiţia
          statorit  cu  300  cor.  pe  lună.  După  prima                                       Oradea-mare  s’au  dus,  aşa  ca  de  glumă,  la  din  Paris  a  fost  numit  ca  comisar  suprem
          săpt. cetindu-se contractul încheiat  cu  numitul                                     vânat,  având  fiecare  câte  o  puşcă  umplută   pentru  despărţământul  naţiei  sale,  din  care
          dn  în  loc  de  30Q  cor,  crescuse  salarul  la                                     cu  alice  de  cele  mărunte.  Cum  mergeau   prilegiu  a  păpat  mai  multe  mii,  s’a  aruncat
          400  cor.,  şi  credeţi  că  s’a  aflat  în  direcţiune   N0UTĂTI                     alături  unul  de  altul  şi  făcând  glume,  se   în  Dunăre,  unde  şi-a  aflat  moartea.
                                                                                               .trezesc  deodată  cu  o  haită  de  lupi  venind
          O  singură  voce,  care  să  protesteze  în  contra                                  cătră  dînşii.  Li-a  îngheţat  sângele  în  vine
          acestei  volnicii  a  dlui  director?        —  Fapte creştineşti.  D-nele  M.  Mihaiu  şi  văzându-i.  Tremurând  şi  cu  groaza  morţii   —  Cel  mai  tinăr  actor  din  lume,  după-
               Ca  de  încheere  nu  pot  intrelăsa  a  V.  Domşa  întreprinzend  o  colectă  la  fami­ în  sin,  pun  puşca  la  ochi  şi  trag.  Un  urlet   cum  se  vesteşte  din  America,  este  de  sigur
          atrage  aumţiunea,  direcţiunii  la  împrejurarea,   liile  române  din  Orăştie,  pe  suma  colectată,  se. auzi  şi  fiarele  o  luară  napoi.  Feciorii vă­  Richard  Barriscale,  care  abia  de  5  luni,  şi
                                                     air cumpărat  vestminte  şi  încălţăminte,  cari  zându-se  scăpaţi  de  lupi,  încă  nu  s’au  mai   câştiga  deja  aproape  câte  100  de  mărci  pe
          că  deoare-ce  institutul  «Ardeleana*  încă  nu                                                                                săptămână.  Acum,  că  e  de  un  an  şi  jumă­
                                                     apoi  le-au  împărţit  de  Crăciun  şcolarilor  afundat  prin  pădure  ca  să-i  alunge,  ci  ca
          ţppată  în  bani,  fără  îşi  acopere  trebuinţele   lipsiţi.                        nişte  «învingători*  s’au  reîntors  acasă.  tate,  câştigă  câte  140  de  mărci.  Rolul  seu
          sale  băneşti  prin  reescompt,  după  care  plă­                                                                               e  a  rîde  şi  a  plânge  pe  bină,  şi  le  face
          teşte  7°/0,  considerând  apoi,  că  în  hotelul   —  Seara  de  Sânvăsiu  In  Orăştie.  Fiind   —  Omul  cu  căciula  şi  cu  paltonul.  Ca­  acestea  numai  atunci,  când  se  recere.
                                                     şi  la  Orăştie,  precum  în  alte  părţi,  obiceiul,
          institutului  ne  zac  160.000  cor.  (oare  numai                                   şul  s’a  petrecut  zilele  acestea  într'un  biurou
                                                     ca  în  seara  de Sânvăsiu  să se  întrunească  in­
          atât?  Red.)  cu       ne  mai  computând  teligenţa  pentru  a  „îngropa“,  cum  se  zice,   al  ministerului  de  instrucţie.  Din  cancelaria   —  In  ţinutul  comunei  Ianova  s’au  sporit
          ruinarea  prin  folosire  a  mobilelor  în  valoare   anul  vechiu  şi a primi  cu  veselie  pe  cel  nou,   secretarului  Dr.  S.  G.  iasă  în  antişambră un   lupii  atât  de  mult,  că  în  fiecare noapte stra­
                                                                                               domn  necunoscut,  având  într o  mână  o  că­
          de  20.000  cor., considerând,  că  în  intreprin-  s’au  întrunit  în  acea  seară şi în  hotelul  „Cen-   ciulă  de  astrahan  şi  pe  umăr  un  palton.   dele  sunt  pline  de  ei,  sfăşiind  tot  ce  află
          derea  luminei  electrice  şi  a  morii  artificiale  tral“ de aici  câteva  famili române, petrecându-   Dând  să  se  îmbrace,  îi  cade  căciula  din  prin  curţi.
          încă  am  îngropat  250.000  cor.,  abia  cu  4%.   şi  până  la  miezul  nopţii,  când  apoi  dl  Dr.  I.   rmână.  El  cu  ton  cavaleresc, zice  servitorului
                                                     Popp  ridicându-se  a  ţinut  şi  un  toast,  după                                     —  într’o  mare  prăvăliă  de marfă din Kbln
          în  fine  considerând  perderile  mari  ce  le-a  în­                                de cancelarie,  care  în  momentul  acela se afla
                                                     care  petrecerea  s'a  continuat.         acolo:  «Ridică-mi  căciula!*  Servitorul  cuge­ isbucnind  un  foc  teribil,  afară  de  marfa  ce
          durat  institutul  anul  trecut  plătind  advoca­  Este  de  dorit,  ca  arangiatorii  astorfel   tând  că  cine  porunceşte,  acela  zeu  că  tre­ se  afla,  au  mai  ars  şi  vre-o  8  persoane.
          tului  institutului  sub  titula  de  spese  nelicui-  de  conveniri  sociale,  să  fie  mai  cu  luare   bue  să  fie  mare  domn,  se  apleacă  şi-o  ri­
          date  şi  abzicere  peste  10.000  cor.  prin  slăbi­ aminte  la  învitat,  căci  după-cum  se  aude,   dică.  «Acum  ajută-mi  să  îmbrac  paltonul*,   —  In  Stiplje  (vilaietul  Kossovo)  a  avut
          ciunea  direcţiunii  şi  indolenţa  culpabilă  a  di­  mai  multe  familii  n’au  fost  invitate.  Care   zise  străinul.  Servitorul  îl  ascultă,  zicând  în
                                                     poate  să  fie  oare  causa?   Ori  doar’  a  fost                                   loc  o  încăierare  sângeroasă  între  nişte trupe
          rectorului,  urmând  şi  mai  departe  pe  calea                                     sine,  că  strimt  i-l-a  cam  făcut  croitorul, căci
                                                     şi  aceasta  un  act  de  clicărie ?      abia-1  încape.  După  acestea străinul,  pe care   bulgare  şi  turceşti.  Turcii  au  avut  mai mulţi
          aceasta  de  unealtă  oarbă  in  mânile  directo­                                    servitorul  îl  ţinea  de  domn  mare  şi  dela  morţi.
          rului  executiv,  apoi  vor  trebui  să  exclame  şi   —  Dl  Vincenţiu  Babeş,  fruntaşul  Român   care  sigur  a  aşteptat  ceva,  s’a  depărtat  fără
          acţionarii  ca  odinioară  regele  Pyichus:  «încă  bănăţean,  a  împlinit  la  1  Ian.  v.  1901  vîrsta   a-i  zice  barem  un  «mulţumim*,  necum  să-i   Dela  o  exposiţie  de vite.  Primarul ora­
                                                     de  80  de  an:.  —
          vre-o  câţi-va  ani  de  asemenea  gospodărie,  şi                                   idee  vr’un  bacşiş.  După  o  oră  secretarul  dă
                                                          Din  parte-ne  îi  dorim  încă  muţi  feri­                                     şului  (cătră  lăutari):  «Aveţi  de  grije.  Când
          suntem  perduţi !<                                                                   să  meargă  acasă,  dar'  palton  şi  căciulă  —
                                                     ciţi  ani.                                ca  ’n  palmă.                             voiu  păşi  pe  locul  exposiţiei,  atunci  să  in­
               Orăştie,  1  Ianuarie  y,  1901,                                                                                           tonaţi  imnul  naţional,  deoare-ce  numai  cu
                                                       —  Proprietarul  regimentului  nostru  de
                                    „ Un  acţionar".                                             —   Un  cas  neexplicabil  s'a  petrecut  zilele
                                                     Casă  Nr.  64,  marele  principe  Sachsen-Wei-   trecute  într’un  cimiter  din  Budapesta.  Cada­  presenţa  mea  se  începe  exposiţia*.
                                                     mar-Eisenach,  despre  care  am  scris  şi  noi   vrul  unui  fost negustor  de acolo,  mort  înainte
                                                     în  nrul  trecut  că  se  află  greu  bolnav,  a mu­  de  asta  cu  36  de  ani,  fiind  exhumat,  a  fost
                                                     rit  în  5  Ian.  n.                                                                     Invitare de abonament
                  O  mică  revistă.                                                            aflat  neschimbat,  şi  toate  membrele  atât  de
                                                                                               bine  conservate,  ca  şi  când  numai  de  2—3
                                                       —  Bal.  Pompierii  voluntari  din  Orăştie  zile  ar  fi  fost  înmormântat.  Părul,  mustaţa,
               «Tribuna*  din  Sibiiu  luând  notiţă  de   vor  arangia,  la  19  Ian.  n.,  în  sala  hotelului  braţele  şi  celelalte  membre  au  fost  întregi.
          apariţia  ziarului  nostru,  vânează  după  Transsilvania  un  bal.  începutul  la  8  ore  Nici  chiar  medicii  nu-’şi  pot  explica  lucrul   „ACTIVITATEA11
          greşeli(?)  de  stil  şi  ti par,   fireşte  cu   seara.  Preţul  de  intrare:  de  persoană  1  cor.  acesta.
          resultat  regretabil.                      60  fii.,  de  familie  3  cor.,  o  loge  10  cor.
               Faţă  de  situaţiunea  serioasă  credem  că   Venitul  curat  e  destinat  fondului  propriu.  .  —   Concert  împreunat  cu  dans  se  va  Onor.  public  cetitor  este  rugat  să
          «Tribuna*  nu  lucră  în  interesul  causei  mari                                    arangea  Sâmbătă  în  19  lan.  n. a.  c.  de  cătră   ne  trimită  abonamentele  la  timp,  pen-
          naţionale,  dând  loc  la  astfel  de fleacuri  ridi­  —  Dr.  Nic.  Stănilă,  fost subjude  provisor   Reuniunea  de  cântări  şi  niusică  din  Bocşa-   tru-ca  să  putem  expeda  foaia  fără  în­
          cole  ieşite  de  bună  seamă  din condeiul  oare-  la  tribunalul  din  Deva,  a  fost  întărit  definitiv   montană.          trerupere.
          cărui  aşa  numit  «corespondent  harnic* (I?)  în  acel  post  de  cătră  ministrul  de  justiţie.
          Dacă  crede  st. «Tribuna* că  în  acest   mod                                         —  Asasin,  nu  duelant.  In  4  Ian.  n.  a      Preţul  de  abonament:
          satisface  publicului  şi reputaţiunii  sale  proprii,   —  Ciocnire  de  tren.  Intre  Conop şi Pau-  avut  loc  în  sala  de  scrimă  din  Cluj  un
          ca  foaie  serioasă,  apoi  noi  nu  o  vom  con­ liş  s’au  ciocnit  Luni,  11  Ian.  n.,  2  trenuri.  duel  sângeros  între univ. român  loan  Giurgiu   Pe  un  a n ..................................8  coroane.
          turba;  credeam  însă,  că  depărtându-se  ori  Doi  maşinişti au fost  grav răniţi  şi  10 vagoane   şi  redactorul  resp.  al  ziarului  «Ujsâg*  Dr.   Pe jum ătate  de  an  .  4    »
          fiind  depărtat  dl  Daian,  despre  care  spune  total  ruinate.  In  urma  aceasta  trenul  accele­                             Pe  un  p ătrar  de  an  2     »
          «Trib.  Pop.*  că  e  histeric,  dela  redacţie,  rat  ce  soseşte  după  ameaza  la  3  ore  în  sta­  Lehel  Hâdervâry.  Ca  armă  a  fost aleasă  sa­  Abonamentele  se  fac prin  mandate
          doar'  se  va  observa  oare-care  obiectivitate  ţia  dela  Orăştie,  a  sosit  abia  Ia  7  ore  seara.  bia.  Secundanţi:  Victor  Bontescu  şi  Ladislau   poştale  (posta-utalvâny)  şi  sunt a se  tri­
          la  acest  ziar  naţional,  şi  nu  va  da  loc  la                                  Sârpi,  căpitan  de  gendarmerie.  Atacul  l-a fă­
          laude  proprii  şi  fleacuri,  cum  sunt  cele  a-   —  Conferinţă  preoţească.  Sâmbătă, după  cut  Hâdervâry,  dar’  fără  succes,  fiind  însă  el   mite  la:  Administraţia  «Activitatea»  în
          mintite.                                   Botezul  Dlui,  în  13/26  Ianuarie  la  11  ore  însuşi  tăiat  puţin  peste  faţă  şi  o  parte  din   Orăştie  (Szâszvâros).
                              *
                                                     a. m.  să  va  ţinea  conferinţa  preoţilor  gr.-or.   nas.  Atât  i-a  trebuit  împintenatului,  să  se   Domnii  abonenţi sunt  rugaţi  în  in­
               «Tribuna  Poporului*  din  Arad,  zice  că  din  tractul  Orăştiei  în  una  din  şalele  şcoalei                          teresul  d-lor  a  scrie  pe  mandatele  poş­
          ar  fi  bună  a c t i v i t a t e a ,   însă  ar  trebui  capitale  române  din  loc,  ceea  ce  să  aduce  la   vadă  pe  sine  schimosit,  ear’  pe  rivalul  seu   tale  cnrect  şi  legibil:  Numele,  caracte­
          să  ne  înţelegem  mai  întâi  undeva  într’o  con-  cunoştinţa  şi  a preoţtljr  cari  s’au  desfăcut   intact,  mai  ales  că  era  Român,  ca,  cu  toate-
          ferenţă;  de  placul  nostru  («Activităţii*)  nu  dela  tractul  Geoagiului.        că  a  urmat  «haitul*,  totuşi  să se  năpustească   rul,  locuinţa  şi  posta  ultimă.
          O  primeşte,  şi  dacă-i  bună(?I),  pentru-că                                       furios  asupra  lui,  aplicând  vre-o  30  de  lovi­          Administraţia.
   1   2   3   4