Page 2 - Activitatea_1901_01_03

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 3.

Unele desluşiri. basa p r i n c i p i u l u i egal ităţii , şi noi I sate, cari despoaie pe ţărani de pământurile a mai cumpărat şi vre-o 150 stângini de
avem să p r e t i n d e m î m b u n ă t ă ţ i r i pe şi de tot avutul lor, lăsându'i pe drumuri să­ lemne, tot «Ardeleana* pentru moara lui
raci lipiţi. Nu e chip de înfrânare, pentru-că Vulcu I
terenul economic.
On. ziar »Drapelul* din Lugoj, nu pri­ Ear’ acest p r i n c i p i u gener a l al ovreii dictează pretutindeni: in presă, în po­ Aceste lămuriri le pretindem în intere­
litică, în justiţie.
cepem pe ce basă crede a ne putea identi­ egalităţii, doar' prea fireşte că şi noi l'am Resultatul ? Ruina şi miseria cumplită sul institutului şi al dlui Dr. Mihu ca direc­
fica pe noi, cu viitoriştii din 1884. luat de basă, poftiţi a vă convinge tot din în care se sbate ţăranul ungur. Şi simptomul, tor executiv şi a — direcţiunii.
Binevoiascâ dnii dela «Drapelul* a ceti numărul prim al «Activităţii*. după care o poţi conoaşte, este emigrarea, Dar’ mai avem o mică întrebare:
Pentru copiii săraci din Orăştie la ini­
programul nostru d a t cu toată sinceri­ Dr. A urel M unteanu. care a început pe o scară foarte întinsă prin­ ţiativa d-nelor Mthaiu şi Domşa s’a făcut o
tatea, in numărul prim al ziarului nostru. tre populaţia rurală. In fie-care an mii de ţă­ colectă, şi a fost rugată şi «Ardeleana*, sus­
rani unguri fug din ţara lor luând drumul
Veţi zice că doar’ noi abandonăm punc­ ţinută de noi Românii, să contribue cu ceva
Americei; mulţi vin şi prin ţara noastră. Gu­
tul prim al programului naţional din 1881 ? Exemple şi învăţăminte dela alţii. vernul maghiar ia toate măsurile pentru a pentru copilaşii români, pentru un scop aşa
Nu, domnilor, cetiţi, vă rugăm, declaraţiile stăvili emigrarea ţăranilor, dar’ nu e chip de de uman.
Şi cine să fi crezut? a r ef us at l n’a
noastre referitoare la acel punct, şi va fi im­ a-'i opri; fac ce fac şi tot scapă de .iubita* dat nici barem 1 ban răul sub pretext că
lor patrie; sunt sate din cari au emigrat în
posibil să nu ne pricepeţi. n’au autorisare dela adunarea generală?!
»Apărarea Naţională» din Bucu­ America până şi primarul şi ajutorul şi toţi
Pentru-ce nu binevoiţi a r e p r o d u c e Da pentru cele cu Vulcu şi altele de
reşti, ocupându-se în primul sâu ar­ consilierii.
ceea-ce recunoaştem noi de credeul nostru? ticol cu chestia ovreilor, cari au inundat In sfîrşit au început şi Ungurii să pri­ mai sus, avut-a autorisare dela adunarea ge­
i
nerală ?
şi eventual şi modi fi carea, ce credem noi lumea şi storc bietele popoare, scrie, ceapă dezastrul ce le-a pricinuit ovreimea; Răspundeţi, domnilor, aveţi d-voastră
că ar trebui făcută in punctul prim al pro­ sub titlul de mai sus, între altele şi ici-colo răsună câte un glas protivnic ovreilor, inimă? Nu sunteţi d-voastră desbrăcaţi de
gramului naţional ? Eu cred, că tocmai d-voas- cu mâtoarele: câte un glas ce prevesteşte ruina desăvârşită toate simţirile creştineşti? cum aţi cutezat
a Ungariei, dacă situaţiunea actuală continuă.
tră, Romănii din Ungaria ar trebui să apre- a refusa, şi a compromite prin aceasta un
Ţara, unde stabilirea şi înmulţirea ovrei- Dar’ acel glas e înăbuşit de chiotile şi sbie- institut român?
ţiaţi mai intensiv o astfel de modi f i car e, mii a dat roade mai simţitoare este Ungaria, retele jidovimei, a totstăpânitoare în Regatul Ori doar' nu v’a convenit persoanele
cum am dori noi să se facă. ţară, ce mai mult de c&t ori-care alta, se asea­ Sfântului Ştefan. iniţiatoarelor ? Da şi din lucruri de acestea
. Dr a p e l u l * este in rătăcire dacă mănă cu ţara noastră in multe privinţe. De Care va fi rezultatul final, e datoria Un­ faceţi clicării??
crede, că pr el aţ i i n o ş t r i şi a nume dl acea este cea mai nimerită a fi luată ca gurilor s’o ştie. Şi câţiva privaţi au excelat cu refusuri
exemplu. Noi, Românii, insă avem cel mai mare
Me t r o p o l i t M e ţ i a n u ar fi in s t ar e a Ungurii, în vreme ce, orbiţi de şovinis­ interes să luăm învăţăminte din suierinţele slâbănoage; nu ştim ce să credem despre ast­
face p o l i t i c ă c o n t r a r ă i n t e r e s e l o r mul lor, deveniau tot mai mult opresorii na­ poporului maghiar şi să ne ferim ca de ciumă fel de existenţe?!
Fireşte «Tribuna* ear’ va zice, că scriem
n o a s t r e naţionale. ţionalităţilor nemaghiare din Ungaria, ca : de pacostea ovreismului. Căci de unde nu, personalităţi.
Ar fi timpul suprem să nu m ai to t Românii, Slavii şi Germanii, in acelaşi timp', vom fi siliţi curând să ţinem şi noi o statis­ Sărmană viaţă socială românească..!
of ensăm Ar c h i e r e i i n o s t r i c u astfel la rindul lor, orbeau lumea cu pretins libe­ tică rurală de emigranţii români. Să nu se uite
ralism. Şi deci au deschis porţi largi ovreimii, şi să se ştie bine, că Românii sunt deprinşi cu
de bănueli, ci să ma ni f e s t ă m faţă care, fireşte, se grăbi a invada cu miile, cu desţărarea, când văd că de răul vrăşmaşilor
de ei stima, ce se ma n i f e s t ă ia cel e­ zecile de mii, cu sutele de mii. Ungaria deveni lăuntrici nu mai e chip de traiu în ţara lor.
lalte confesiuni . o adevărată Palestina pentru ovrei, şi Ungurii Revista externă..
Bună-oară cetit-a cineva astfel de alu- se bucurau, căci vedeau în zecile de mii de
siuni în ziare germane ori maghiare la adresa perciunaţi atâţia viitori Maghiari. Au acordat „Banchet economic (?) in Orăştie“. Lupta Burilor.
ovreilor toate drepturile civile şi politice; ba,
oare-cărui Archiereu de-ai lor? După ştirile mai noue, Burii cari
pentru a le face şi mai mult pe plac, Par­
lamentul unguresc votă legea căsătoriei civile, au intrat în Kapland în 16 1. c. au
în virtutea căreia numai căsătoria civilă e va­ In articolul publicat de «un acţionar* ocupat oraşul Aberdeen.
Referitor la intervievul meu: labilă şi suficientă, ear’ cea religioasă n’are în numărul 2 al «Activităţii*, se afirmă pe Dacă se vor uni cele douâ co­
Eu n’am zis, că: >dacă va permite gu­ nici un efect şi poate lipsi. Cu acest mijloc, basa datelor acolo înşirate, că dl Dr. Mihu
vernul o conferenţă naţională*, ci am zis: ovreimea s’a introdus, prin alianţă, chiar în ca director executiv seducând direcţiunea loane ale Burilor, vor putea păşi cu
«Ardelenei*, a causat institutului «Ardeleana* putere concentrată spre Kapstadt, ca­
S unt mul ţ i , c r e d eu, p e n t r u a c t i - familiile cele mai aristocratice ale Ungariei, o daună de 10.000 coroane pe an. pitala Englezilor.
vi t at e şi d acă g u v e r nul r e s p e c t â n d pentru-că ovreii aVeau bani, iar nobilii Ma­
ghiari ajunşi scăpătaţi tot prin exploatarea Deoare-ce aceasta e o acusă concretă, E de mare importanţă, că gene­
— precum d a t o r ar fi să respec- jidovilor. obiectivă, deoare-ce «Ardeleana* nb-i pro­ ralul Burilor Dewett trecând rîul Vaal,
teze — d r e p t u l nos t r u de întruniri, Ovreii au ajuns să dicteze pretutindeni: prietatea exclusivă a unui clic, nu-i proprie­ care curge printre Orange şi Trans-
n ’ar opri o conferenţ ă, c r e d că ma­ în finanţe, în comerciu, în industrie, în poli­ tatea dlui Dr. Mihu şi a sateliţilor sei, deoare­
ce din mai multe părţi interesante suntem vaal, s’a unit cu armata lui Bota şi
j o r i t a t e a ar fi p e n t r u act i vi t at e ge­ tică, în presă, în justiţie chiar; s'au văzut curţi
cu juraţi, alcătuite exclusiv din ovrei, jude­ poftiţi să cerem lămurire în public referitor Beyers, şi aşa Englezii din Pretoria şi
nerală.
când pe preoţii creştini. Crucea a fost smulsă la chestia aceasta importantă, deoare-ce dl jur ar fi ameninţaţi din spre Ost de
Susţin, că dacă guvernul ar satisface din palatul universităţii de mâni .necunoscute.; Dr. Mihu şi direcţiunea, deşi au fost acu- peste 7000 de Buri cu 20 de tunuri.
pretensiunilor noastre naţ ionale, bi ser i ­ şi când s’au luat măsutţ pentru aflarea şi pe­ saţi în public cu cele scrise în numărul tre­
ceşti şi şcolare, apoi aşa cred că şi .Dra­ depsirea vinovaţilor şi pefttru restabilirea crucei cut n’au făcut nici un pas pentru aplanarea Să susţine că lord Roberts, fostul
nedumeririi acţionarilor, deşi le era datorinţă
Ia locul său, toate ziarele au strigat că aceste
pelul* ar fi îndestulit. măsuri denotă un spirit reacţionar, o tirănie morală să o facă aceasta, prin aceasta: pre­ comandant-suprem al armatei engleze,
Alte deosebiri principiare ce să mai fie? tindem aci în public, că referitor la cele ară­
religioasă. »N’are ce căuta crucea la univer­ rentorcânduse din Africa, a raportat
Că doar’ noi numa i p r o g r a mu l sitate*, striga presa, pentru-că toată presa tate în numărul trecut al acestui ziar, să dee sincer reginei Victoria, că starea En­
na ţ i o n a l din 1881 dor i m să-'l reali- Ungariei este exclusiv în mânile ovreilor, chiar dl Dr. Mihu ori direcţiunea .Ardelenei* des­ glezilor în Africa e foarte critică, şi i-a
sâm? acolo sunt depuse pretensiile noastre presa bisericească este condusă tot de ovrei. luşirile de lipsă, mai cu seamă că drept e
Asupra populaţiei rurale ovreimea s’a că ei au păgubit institutul cu 10.000 cor. recomandat reginei să recunoască in­
naţionale.
dedat la un jaf şi la o exploatare atât de săl­ pe an? Drept e că dl Dr. Mihu l’a silit pe dependenţa Burilor, deoare-ce ar trebui
Eu am mai adaus, cele bisericeşti şi batică, cum nici imaginaţia cea mai fecundă dl Rudolf Kaess să-şi dee moara artificială o armată de 300 000 ca să poată fi
şcolare, şi aşa nu ştiu ce deosebiri principiare n’ar putea plăzmui ceva asemănător. Din când lui I. Vulcu, declarând, că dacă nu o dă, susţinute punctele principale şi lunga
ar mai fi? — şi to t nu-i destul?? în când, prin cine ştie ce indiscreţiune, se ri­ «Ardeleana* nu primeşte intreprinderea elec­ legătură cu Kapstadtul.
In privinţa chestiilor bisericeşti şi şco­ dică puţin vălul ce âcoperă acţiunea îngrozi­ trică ?
toare a jidovimii asupra populaţiei rurale, şi Pentru ce n'a luat institutul moara în
lare, s’a declarat «Activitatea* lămurit şi in
se descoper fapte înfiorătoare, pe cari le-ai arândă? şi dacă nu a luat-o, apoi pe n t r u - Regina Angliei greu bolnavi.
numărul prim al seu. crede un roman. ce a s p e s a t t ot uş i i n s t i t u t u l pest e
c
«Canal i s ar ea Alf61d«-ului doar Nici o înfrânare, nici o măsură nu se 10.000 o r o a n e pentru amplificarea şi in­ Din Osborne se vesteşte, că re­
nu-i principiul E un pas economic, şi pe poate lua în contra cămătarilor ovrei de prin vestiri de-ale morii folosite de I. Vulcu? Ba gina Victoria se luptă cu moartea, şi
cu persoana ta proprie le arunci la picioarele Un exterior frumos este produsul unor inima lor se înmoaie pentru primirea binelui
F O I Ş O A R A unei femei, a cărei fumuseţe, într’adevăr ad­ legi ale naturei, cari lncrează în general uni­ şi se întăreşte în contra atacurilor rele.
mirată de toată lumea, te-a orbit şi te-a cap­ form, pare că ar fi după o comandă. Dar Dacă au norocul de a întâlni cât se
tivat cu desăvirşire, ear’ după-ce acea fetnee aceste legi încă sunt supuse de multe-ori unor poate de mulţi oameni, cari, descoperindu-le
Aparenţa. devine a ta de drept şi în scurt timp ţi-se curente duşmane, şi dacă considerăm varia- interiorul lor bun, îi laudă şi le arată simpatie
înfăţişează în adevărata ei lumină, sau umbră, ţiunea trăsurilor fisionomiei omeneşti, atunci în loc de onoare, atunci partida pentru ei
(Urmare şi fine). te convingi că e lacomă mai presus de for­ cu toate acele legi ale naturei putem afirma toată viaţa le e câştigată; se vor impune la
Şi oare ce naiba poate fi această fru- ţele tale, egoistă, pismoasă şi inima ei rece fără teamă de contrazicere, că atât frumseţa urma urmelor prin frumuseţa interiorului, fă­
museţă, de vedem atâţia oameni alergând val- lipsită de ori-ce sentiment uman, ai tu destule cât şi uriciunea nu constă în altceva decât în când pe fie-care să nici nu mai bage în seamă
vîrtej după ea, ca copiii după o maimuţă dresată? şi potrivite cuvinte, pentru a descrie disgustul, o accidentală grupare de carne în jurul unor exteriorul lor.
Pentru oamenii, cari nu gândesc de loc, ce-’ţi procoacă privirea asupra trăsurilor ei oase. Dacă n’ar exista curentele duşmane, de Vedeţi dar că frumuseţa cât şi uriciunea
frumuseţa e totul, e fericirea, pe când numai atât de încântătoare şi de desfătătoare numai cari am vorbit mai sus, atunci toţi oamenii sunt nişte factori, cari nu schimbă intru nimic
prin puţin raţionament ajungem lâ convingere, eri-alaltăeri ? ar sămăna unii ca alţii şi ar fi toţi frumoşi; valoarea unui om?
că ea nu este de cât o nălucire, ba de muite- Oamenii gânditori de sigur că recunosc, dar’ e destul, ca un om să se zămislească Si nu ne gândim prin urmare nici odată
ori mai puţin decât atât, e ceva negativ, un că frumuseţa nu este altceva, decât o scoarţă între împregiurări armonice, dar’ mama să fie la exteriorul unui om, când intrăm în contact
lucru, care după-ce-i gustăm simburele, ni-se ca toate scoarţele, o muşama, cu care natura expusă câtorva sguduituri puternice nainte de cu el şi mai puţin si ţinem socoteală de în­
înfâţişază în toată haina urîtului. Cetitorilor din delicateţă şi-a acoperit miasmele molip­ facere, să fie maltratată de bărbat, să petreacă făţişarea lui, când vrem si-’i căutăm valoarea.
tineri şi prin urmare lipsişi de experienţă, sitoare, cari ni-ar fi făcut viaţa insuportabilă. în miserie şi muncă consumatoare şi să nu Unul din cele mai triste momente in
aceasta li-s’ar părea o sofismă şi numai cei Atâta tot şi nimic mai mult e biata fru- aibă în jurul seu decât feţe posomorite şi di­ viaţa noastră este acela, în care ne convin­
bogaţi în păţănii vor găsi, că suntem departe museţă in aparenţă. formate de pasiuni şi în urma-urmelor să nască gem despre slăbiciunea unui om simpatic până
de a exagera. In lumea normală frumuseţa nu joacă între împregiurări grele, p-ntru-ca noul născut atunci, şi dacă dela început am fi observat
Pentru un om, care se află în luptă cu absolut nici un rol, decât numai atunci, când să ia cu sine timbrul urîciunei. atitudinea prescrisă de filosofia vieţii: de a
nişte valuri, ce sunt aproape să-’l înece, acela, e împărechiată cu binele. Este el culpabil, pentru-că a venit în nu anticipa nici-odată valoarea cuiva, desa-
care sare în apă după el ca să-’l scape, tot­ Dar' în caşul acesta moralitatea n’ar mai lume cu un exterior respingător? măgirilc ar diminua şi ar fi cu totul neîn­
deauna i-se înfăţişează sub formă de înger, avea nici un preţ, pentru-că ori-cine ar putea Din norocire însă pentru astfel de indi­ semnate.
vizi nedreptăţiţi, calităţile lor interioare în mare Dar' durere, că oamenii astăzi ca şi in
de ar fi altfel prototipul urîciunei. De asemenea fi moral, fără a-’şi pune cine ştie ce frâu;
oare-ce fel de impresiune vor fi tăcut asupra dar’ întrebăm, ce ar deveni atunci cei urîţi, parte se desvoaltă în sens bun şi asta încă trecut, se dau uşor pradă speranţei. Chiar in
celui călcat de tâlhari şi lăsat rănit în drum despre cari foarte rar s’ar putea zice că sunt îşi găseşte explicaţiunea sa naturală. cele mai delicate chestiuni sociale şi politice,
Oamenii urîţi sunt de regulă expuşi bat­ unde se cere mai multă prudenţă şi unde sunt
acei trecători frumoşi la faţă, dar’ reci la inimă, urîţi din vina lor? Ar trebui să joace rolul
jocurilor din partea celorlalţi şi dacă dela în­ în joc interese vitale personale şi generale,
cari nici măcar l-au băgat în seamă, mai ales celor condamnaţi pe nedrept şi ar fi un lucru
ceput nu s’a încuibat germenele invidiei în tocmai acolo desvoaltă omul mai puţină aten­
după-ce Samariteanul cel urgisit de toată foarte curios, văzând, cum natura e pentru
lumea s’a oprit şi i-a dat ajutor? unii mumă şi pentru alţii ciumă. inima lor, ceea-ce se poate uşor evita prin ţiune şi-şi aruncă încrederea în indivizi sedu­
Astăzi toată munca ta din trecut şi toate Aşa e că o astiel de mumă ar fi ceva părinţi, cari de vreme trebue să-’i pună pe cători în exterior, dar grozav de mişei în fond.
gândurile şi puterile tale din viitor împreună absurd ? calea răbdării, atunci prin suferinţe continue