Page 3 - Activitatea_1901_01_03
P. 3
Nrul 3. ACTIVITATEA Pag. 3.
nu e nădejde să o poată scăpa pen Noi nu cunoaştem idoli, molochi, nu nelegiuit, încât exarândarea nu era decre de-dimineaţă se încep puşcăturile şi nu mai
tru viaţă. c u n o a ş t e m cult de persoane, dacă tată prin conclus valid, a suspins şedinţa. au sfîrşit până târziu seara. Cum vânătorii
Medicii sunt Reid şi Laking, me- f a pt e l e a c e s t o r a nu st au în conso Ar fi timpul, ca organele mai înalte admi urmăriau câte o căprioară sau vre-un porc,
eici de curte, şi Sir Thomas Barlow na nţ ă cu corect i t at ea. nistrative să caute a câştiga respectul cuve deodată se opresc locului şi văd naintea lor
specialist pentru boale de creeri. Noi n'am nega meritele dlui Dr. Mihu nit legii despre paza hotarelor, care de alt cadavrul directorului băilor, care se vede că
împăratul Germaniei Wilhelm în dacă «Tribuna* a r b i n e v o l a l e î n s i r a , cum are multe disposiţii bune şi rămân ne a fost puşcat de unul dintre soţii sei, fără
21 1. c. dimineaţa la 8 ore a plecat dar’ să fie meritele acestui dn cât de colo puse în praxă. Recomandăm afacerea oficiu de ştire.
din Londra la Osborne, la 1 oră d. a. sale, precum ar t r e b u i să fie amăsurat lui pretorial, care este în locul prim chemat
a sosit la Cones, de unde imediat a stării sale materiale şi intelectuale, dar’ nu a veghia, ca lucruri scârboase să nu se în — O frumoasă etate au ajuns fraţii Cari
plecat la castelul Osborne, unde zace sunt, şi atunci ne este datorinţa, ca să ară tâmple, ear’ organelor sale subalterne să le şi Rudolf Kristen din Troppau, care ca ge
mătuşa sa regina Victoria în agoniă. tăm astfel de ne c o r e c t i t ă ţ i serioase, stee în ajutor. meni şi-au sărbat la 15 I. c. a 80-a aniversare
Nu să ştie că oare regina cunos cum se amintesc p e b a s a d a t e l or posi- a naşterii.
cut-a pe nepotul seu. ti ve în nrul 2 a ziarului nostru. — Hymen. Dl Adam Basarabă, când. de
împăratul, în aceeaşi zi seara e Dacă viaţa noastră socială şi moralul preot din Romos, s’a fidanţat cu d-şoara — Bogata familie japoneză Mitsui a do
vorba să plece îndărăt la Londra. acelui st. corespondent (?) ar fi sănătos, apoi Cornelia Stanca din Vurpăr. nat pentru înfiinţarea unei universităţi un mare
— Le dorim fericire! teren. Alte trei familii au dat 480.000 de cor.
n’ar vorbi anonimul despre o «contrazicere*
Balul de curte anunţat pe 21 1. neexistentă, ci: ar p r e t i n d e şi el cu noi Lucrările s’au şi început, şi în primăvară se
— Un „gavaler" (?!) biciuit. Iuliu Florea,
c. la curtea împărătească în Viena nu că dl Dr. Mihu r e s p e c t i v e di r ec ţ i u scriitor la «Ardeleana» a avut cutezanţa a crede că va fi deja gata.
se ţine, din causa morbului greu al nea să d e s mi n t ă cu date, ori cel puţin ofensa la o convenire pe d-na Dr. A. Mun — O localitate sănătoasă e Abauj-Ba-
reginei Victoria. s ă b i n e v o i a s c ă a af i r ma în public că tean Şi pentru-aceasta apoi dl Dr. A. Mun rakony. După-cum se vesteşte, din 1898 în
oare nu-’s drepte cele scrise de «acţionarul* ? tean în Cafeneaua Central l'a biciuit cu un coace acolo nu s’a întâmplat nici un cas de
Ferdinand Lesseps doar’ încă o fi fost biciu de câni peste obraz, precum merită moarte, între locuitori.
0 scurtă călătorie Io ajunul de Crăciun.
un bărbat cel’ puţin aşa de excelent (?!) ca unul care e atât de mizerabil să ofenseze o
dl Dr. Mihu..., ş i c ă z ă n d ş i e l în păcat, — Din ţara milionarilor. In r’un oraş
In vremea de azi nu mai poţi călători damă.
Fr anci a t ot uşi l'a dej udecât... din America a avut Ioc zilele acestea o că
nici o mică distanţă, ca să nu faci trista ex Florea a ridicat revolverul, dar’ dl Dr.
Cine aşteaptă, ca noi să a s c u n d e m sătorie, ca şi care rar s’a mai văzut. Mirele
perienţă a şovinismului, de care sunt cuprinse Muntean i-a lovit mâna ’n sus, şi glonţul a
c
l u c r u r i l e ne o r e c t e şi suspect e, apoi a fost dl Alfred Gwynne Vanderbilt şi mi
mai toate organele statului nefericitei noas trecut peste capul lui, spărgând un colţ de
acela să nu ia «Activitatea* in mână. reasa d-şoara Elisa French. Averea ce au
tre patrii. fereastră. primit-o aceştia la cununie e de 200,000.000
Aşa am sosit Dumineca trecută la gara Florea fiind mai nainte la dl Dr. A.
— Femeile române din Lipova la iniţia franci, din care 176,000.000 franci au fost
din Orăştie, întovărăşit de un prietin. Abia Muntean în cancelarie, a şi defraudat, prin
tiva st. d-ne protopopeasă Elena Hamsea, în ale mirelui, ear’ 24,000.060 ale miresei.
Intraţi în ambit, unde se află şi cassa, am dat urmare acest individ decăzut numai cu bi
seara de Crăciun a distribuit între elevii să
peste căpitanul orăşenesc certându-se în limba ciul s'a putut trata. — Numărul medicilor In Austria, după
raci 30 de rînduri de haine. O astfel de faptă
statului cu funcţionarul, care avea sarcina de Dl Muntean a primit multe felicitări din sematismul cel mai nou, e de 10.576. Dintre
nobilă se laudă de sine!
a da bilete de călătorie. Şi pentru-ce se născu loc şi jur, că a scăpat de glonţul banditului. aceştia 3054 se vin pe Austria-de-jos.
schimbarea de vorbe neplăcute între căpitan Se presupune, că Florea ar fi fost pus
— La amicul nostru aoasâ. Sub titlul — Dela mănăstirea iesuiţilor din Portore
şi funcţionar? Anume Ioan Bodea, locuitor la cale de alţii. Noi însă deocamdată nu o
acesta scrie «Apărarea Naţională* următoarele: 1. Fiume, un necunoscut a furat 14.000 de
de munte din Ludeşti, avea să călătorească credem.
la Mercurea şi, vezi Doamne, s’a incumetat «Eri am vizitat pe bătrânul nostru amic, V. franci şi mai multe documente de mare folos
A. Urechiă. L’am găsit foarte voios, deşi de — Maghiarisarea numelor acum nu mai
să ceară bilet în limba mamei sale. — Om or. Păzitorul de pădure Andreiu
Funcţionarul i-a denegat liberarea bile mai multe zile nu putea eşi din casă, din costă 1 cor. Pentru înlesnirea înmulţirii ma-
tului pe motiv, că nu-1 pricepe. Această în- causa boalei ce suferă. — îmi pare bine că ghiarisărilor de nume s’au şters timbrele. Ji Cosma din Dobriţin, a fost omorît de cătră
feciorul său.
tămplare neghioabă, apoi avănd în vedere şi eşti voios, îi zic eu. — Şi cum să nu fiu vo danii dar’ vor profita acum la toată schim
ios? Am primit azi cel mai frumos dar ce barea de nume câte o coroană 1 Geschăft.
frigul siberic precum şi opăcirea călătorilor, a — Foc în închisoare. In închisoarea din
puteam visa... — Ce? Visita unui adjutant în
scos din răbdare pe căpitanul orăşenesc, care Seghedin, în care se află vre-o 900 de ares-
numele regelui, ca în anii trecuţi? O onoare... — Comunicaţiunea căilor ferate ungare.
auzise toate, şi a recercat pe Impiegatul gării tanţi, a isbucnit un foc, care a fost localasit
să dee biletul cerut, împlinindu-şi numai da- — Nu, ceva mai mult: am primit o i n t u i După arătările provisorice ce s’au făcut până însă de pompieri nainte de a se extinde.
torinţa, mai făcăndu-1 luător aminte şi la ţi un e, o privelişte cuminţea a v i i t o r u l u i acum, comunicaţiunea căilor ferate ung., pe o
na ţ i uni i r o m â n e , a acelui viitor, care mie întindere de 7840 chim., în anul 1900 a fost — Pensiune pentru pompierii voluntari.
urmări. să-’l văd aeveâ nu-’mi va fi dat. —— Nu te următoarea; -dela persoane s’au încasat aproape
j...... Drept răsplată a fost apostrofat şi că Comitetul camerei pentru asigurare din Paris
pitanul cu: »Maga mit akar? Nincs beavat- înţeleg. —- O să mă Înţelegi.. Priveşte. Şi-’mi 47»/s' milioane, ear pentru marfă 150 milioane a hotărît, ca pompierilor voluntari, cari s’ar
kozăsi joga«. (D-ta ce voeşti? N’ai drept de arată o cartă poştală. — Vezi de cine e sem total circa 1971/, milioane cor. Faţă de anul neferici, se li-se dee dela stat o pensie anu
nată cartea şi de cine e scrisă? adaugă dl trecut comunicaţiunea a crescut. ală. Tot aşa şi celor-ce au etatea de 65 ani
amestec).
Dacă n’ar fi sosit numai decăt trenul, Urechiă. Catol... Carol al II-le a al v i i şi au servit 25 de ani.
t or u 1 u i... N’am dreptate să fiu voios: eu, — O naie de râsboiu ce umblă pe sub
căpitanul promisese a băga plânsoare la pro
om al trecutului, am primit la sufletul meu apă. Căpitanul Neme din Francia a inventat — Un băiat de opt ani al comerciantului
tocol, a zis însă, că va face la reîntoarcere.
o rază luminoasă şi caldă dela acel viitor, până mai nainte o asttel de naie, şi săptămânile Kâppel din Lemberg doarme deja de 18 zile.
Bietul Bodea avii noroc cu organul po-
la hotarele căruia eu nu voiu străbate. Dar' trecute s’au făcut încercări în presenţa mi Inima îi bate normal.
liţian, că a primit bilet de călătorie pe banii
cu ochii minţii, sub impresiunea autografului nistrului de răsboiu Andrâe. Naia s’a cufun
proprii. — Schimbare de uniformă în Prusia. Din
In sala de aşteptare clasa I. şi II. în Principelui, eu am văzut pe v i i t o r u l im- dat şi acolo a ieşit ear’'la suprafaţă, unde a incidentul sărbării jubileului de 200 ani, de
p e r a t o r al Românilor... Şi ţinea în mână voit comandantul ei. Are încă defectul, că
Vinţul-de-jos, unde am descălecat s'o luăm când Prusia a fost declarată de regat, se zice
cu drag cartea poştală, care într'un colţ are bateriile electrice numai 16 ore funcţionează,
cătră Sebeş, o murdărie ne mai pomenită, că uniforma de până acum a oştirii, se va
fotografia junelui principe şi pe albul rămas dar’ curg încercările de perfecţionare. Numai
deşi era cătră 8 ore dimineaţa. Oare legea schimba. Cea nouă va sămăna mult cu cea
el a scris cu creionul, cu litere mari, între Francia are astfel de năi periculoase.
sanitară şi asprele ordinaţiuni ale ministrului austriacă.
de interne nu au valoare şi pentru organele două linii, următorul text:
căilor ferate? Joi, 28/XII 1900. — l-a mâncat norocul. Un proprietar de POSTA REDACŢIEI
Reîntors în aceeaşi zi, la gara din Sebeş «Mul ţ umes c p e n t r u c a r t e a ce capre din Athena şi-a fost cumpărat şi el un
am cerut însumi 2 bilete ci. II. româneşte, cu mi - aţ i dat. O voiu ceti cu p l ă c e r e los dela societatea grecească de archeologie Dlui M. I. Simeria. Resoluta scriere «la situa-
scop, că voiu păţl-o ca Bodea. M’a pus în Carol.» S’a întâmplat însă, că într’o zi pulpitul mesei ţiunea noastră» din lipsa de spaţ, apoi sosind şi prea
târziu, în numărul viitor. La revedere în Redacţie.
uimire însă, că aplicatul de-acolo, fără obser în care se afla losul a rămas deschis, şi cum Eforiei şcoalei române Câmpul lui Neag. Vă
vare, a eliberat biletele cerute. Impregiurarea — Ministrul preşedinte al României a bătea vântul, şi uşa casei fiind şi ea deschisă, mulţămim pentru felicitarea călduroasă trimisă din
dovedeşte aşadară, că atlrnă numai dela apli fost primit în audienţă la Monarchul nostru. el a fost luat şi dus în grajdul caprelor, care vîrful Carpaţilor şi desimea brazilor. Dorinţa s’a îm
carea spre şicanare a funcţionarilor respectivi, Audienţa a durat aproape 1 oră. După au era în nemijlocită apropiere cu casa. In acea plinit întocmai.
Dlui I. P. în comit. Hajdu In combinaţia fă
care după-cum este dispus. dienţă Monarchul ’i-a conferit preşedintelui zi s’a publicat prin gazete şi lista câştigurilor, cută nu te-ai înşelat. Aşteptăm bucuros unele altele.
Este timpul suprem, ca guvernul să a- marea cruce a ordinului Leopoldin. şi care nu fu bucuria bietului om, când a Edictul îl publicăm la alt loc, de câte-ori doreşti ?
plice măsuri aspre faţă de organele sale, ca aflat că el a câştigat 25.000 de drahme (20.000 Mai multe în epistolă. Şi până atunci salutare.
publicul, care-şi varsă sângele şi-şi goleşte — Petrecere. Inteliginţa rom. din Şoimnş de mărci). Dar’ când se ia losul, los ca în No. 1956, Uzdin. Membrul de primărie comu
pungile pentru susţinerea ţerii, să nu fie şi şi jur, va arangia, cu concursul coriştilor plu- palmă. Caută în dreapta, caută în stânga, dar’ nal lipsit odată de oficiu, până la organisarea ordi
canat în mod aşa de brutal din partea orga gari din Bejatl o" producţiune musicală-tea- nu-’l află. Pe urmă s’a dus în grajd, ca să nară nu poate fi ales din nou. Dacă şi a doua oară
ar fi pedepsit cu perderea oficiului, îşi perde pentru
nelor plătite cu bani scumpi. trală, Sâmbătă în 26 Ian. n. a. c., în ospă- caute şi acolo. Şi, minune 1 Tocmai in momen totdeauna capabilitatea de-a mai fi ales.
„Cititorul tăria CsSsz din M.-Şoimuş. Venitul este des tul acela o capră rumega ia el mestecat cu
Notariul com. şi cercual în comuna sau cercul
tinat pentru biserica gr.-or. rom. de acolo. Se fân, şi îl înghiţi. Inzadar spuse bietul om is avut nu mai poate fi reales, şi dacă şi a doua oară
vor executa cântecele «Trageţi hora», «Fetele toria celor dela loterie, căci n’a fost crezut să destitue, numai poate fi ales nicăiri. (§. 102. Art.
NOUTĂŢI casnice», «Jurământul Plăieşilor» şi «Sus bă de lege XXII. din 1886).
ieţi», coruri bărbăteşti, şi piesele «Piatra din — Picălit. Comandantul lagărului femeilor Dacă bancrotarea respective falimentul este
— Pentru „Activitatea". Sub acest titlu casă* şi «Herşcu Boccegiul*. bure prisoniere, a primit zilele trecute dela decretat de cătră forul justiţiar competent (tribunal)
la cererea proprie sau a creditorilor, atunci postul
publică >Tribuna« o corespondenţă din ţara un anonim ştirea, că cu toată paza ce a pus-o, de învăţător îl perde în urma introducerii cercetării
Haţegului, dacă n’ar fi un apocrif? în care — In ale administraţiei. La 18 1. c. s’a un bărbat bur totuşi a intrat la ele. Coman disciplinare din partea organelor superioare şcolare.
apăr ă pe dl Dr. Mihu contra »personali înfăţişat un fruntaş din comuna Pricaz în re dantul numai decât a dat poruncă, ca varda
tăţilor* (I?) »Activităţii«. dacţie şi s’a plâns, că unii membrii de co să se întărească, ear’ omul să fie căutat şi
In «Activitatea* nu s’au scris pe r s o munitate (representanţii comunali) în de dus'la el. Căutându-se de-arlndul, în patul Multe si mărunte.
nalităţi, ci cu dat e nume ri ce şi con cursul mai multor zile au beut de pe câţiva unei femei a şi fost aflată o persoană, care
— In 4 Ianuarie n. a isbucnit în sala de
crete s’a a r ă t a t c ă c e a b u s s ’a f ă c u t locuitori săraci spirtuoase, cu făgăduinţa, că-i însă abia a fost de — 6 ore, adecă un nou
bibliotecă a deputaţilor din Budapesta, un
la «Ardeleana*, cum a fost i n s t i t u t u l vor alege păzitori de câmp pe anul curent. născut. Caşul a produs mult haz între fe foc, care a mistuit vr’o 1500 de cărţi, între
pă g u b i t cu a r ă n d a morii şi altele. Pusă ziua de alegere pe Dumineca trecută, meile bure. cari multe de mare folos.
Noi în p r o g r a mu l n os t r u am tot acei representanţi au aflat cu cale a de v . _ _
pr omi s că t o a t e n e c o r e c t i t ă ţ i l e , fie cide abstarea dela alegere şi că paza hota — Nenorocire Ia vânat. In jurul băilor Un falsificător de vin, anume Adolf
făptuitorii români ori neromâni le vom ataca rului să fie dată in arândă. Observând pri Tatra s’a pornit de câteva zile o mare vâ Engel, a fost osândit la 3 sâptâmâni închi
soare şi 400 cor. pedeapsă în bani.
fără cruţare. marul punerea afacerii pe alt teren şi încă nătoare de porci sălbateci şi căprioare. Des-