Page 3 - Activitatea_1901_01_03
P. 3

Nrul  3.                                                               ACTIVITATEA                                                                          Pag.  3.

       nu  e  nădejde  să  o  poată  scăpa  pen­       Noi  nu  cunoaştem  idoli,  molochi,  nu  nelegiuit,  încât  exarândarea  nu  era  decre­  de-dimineaţă  se  încep  puşcăturile  şi  nu  mai
       tru  viaţă.                                c u n o a ş t e m  cult  de  persoane,  dacă  tată  prin  conclus  valid,  a  suspins  şedinţa.   au  sfîrşit  până  târziu  seara.  Cum  vânătorii
             Medicii  sunt  Reid  şi  Laking,  me-   f a pt e l e  a c e s t o r a  nu  st au  în  conso­ Ar  fi  timpul,  ca  organele  mai  înalte  admi­  urmăriau  câte  o  căprioară  sau  vre-un  porc,
       eici  de  curte,  şi  Sir  Thomas  Barlow  na nţ ă  cu  corect i t at ea.            nistrative  să  caute  a  câştiga  respectul  cuve­  deodată  se  opresc  locului  şi  văd  naintea  lor
       specialist  pentru  boale  de  creeri.          Noi  n'am nega meritele  dlui  Dr. Mihu  nit  legii  despre  paza  hotarelor,  care  de  alt­  cadavrul  directorului  băilor,  care  se  vede  că
             împăratul  Germaniei  Wilhelm  în  dacă    «Tribuna*   a r b i n e v o l a l e î n s i r a ,  cum  are  multe  disposiţii  bune  şi  rămân  ne­  a  fost  puşcat  de  unul  dintre  soţii  sei,  fără
       21  1.  c.  dimineaţa  la  8  ore  a  plecat   dar’  să  fie  meritele  acestui  dn  cât  de  colo­ puse  în  praxă.  Recomandăm  afacerea  oficiu­  de  ştire.
       din  Londra  la  Osborne,  la  1  oră  d.  a.  sale,  precum  ar  t r e b u i   să  fie  amăsurat  lui  pretorial,  care  este  în  locul  prim  chemat
       a  sosit  la  Cones,  de  unde  imediat  a  stării  sale  materiale  şi  intelectuale,  dar’  nu  a  veghia,  ca  lucruri  scârboase  să  nu  se  în­  —   O   frumoasă  etate  au  ajuns  fraţii  Cari
       plecat  la  castelul  Osborne,  unde  zace  sunt,  şi  atunci  ne  este  datorinţa,  ca  să  ară­ tâmple,  ear’  organelor  sale  subalterne  să  le  şi  Rudolf  Kristen  din  Troppau,  care  ca  ge­
       mătuşa  sa regina  Victoria  în  agoniă.   tăm  astfel  de  ne c o r e c t i t ă ţ i  serioase,  stee  în  ajutor.              meni  şi-au  sărbat la  15 I.  c.  a  80-a  aniversare
            Nu  să  ştie  că  oare  regina  cunos­  cum  se  amintesc  p e b a s a  d a t e l or  posi-                                a  naşterii.
       cut-a  pe  nepotul  seu.                   ti ve  în  nrul  2  a  ziarului  nostru.    —   Hymen.  Dl  Adam  Basarabă,  când.  de
            împăratul,  în  aceeaşi  zi  seara  e      Dacă  viaţa  noastră  socială  şi  moralul   preot  din  Romos,  s’a  fidanţat  cu  d-şoara   —   Bogata  familie  japoneză  Mitsui  a  do­
       vorba  să  plece  îndărăt  la  Londra.     acelui  st.  corespondent  (?)  ar  fi  sănătos,  apoi   Cornelia  Stanca  din  Vurpăr.  nat  pentru  înfiinţarea unei universităţi un mare
                                                                                                 —  Le  dorim  fericire!               teren.  Alte  trei  familii  au  dat 480.000 de cor.
                                                  n’ar  vorbi  anonimul  despre  o  «contrazicere*
            Balul  de  curte  anunţat  pe  21  1.   neexistentă,  ci:  ar  p r e t i n d e  şi  el  cu  noi                            Lucrările  s’au  şi  început,  şi  în  primăvară  se
                                                                                              —   Un  „gavaler" (?!)  biciuit.  Iuliu Florea,
       c.  la  curtea  împărătească  în  Viena  nu   că  dl  Dr.  Mihu  r e s p e c t i v e  di r ec ţ i u­  scriitor  la  «Ardeleana»  a  avut  cutezanţa  a   crede  că  va  fi  deja  gata.
       se  ţine,  din  causa  morbului  greu  al   nea  să  d e s mi n t ă  cu  date,  ori  cel  puţin   ofensa  la  o  convenire  pe  d-na  Dr.  A.  Mun­  —   O   localitate  sănătoasă  e  Abauj-Ba-
       reginei  Victoria.                         s ă b i n e v o i a s c ă  a  af i r ma  în  public  că   tean  Şi  pentru-aceasta  apoi  dl  Dr.  A.  Mun­ rakony.  După-cum  se  vesteşte,  din  1898  în­
                                                  oare  nu-’s  drepte cele  scrise  de  «acţionarul* ?  tean  în  Cafeneaua  Central  l'a  biciuit  cu  un  coace  acolo  nu  s’a  întâmplat  nici  un  cas  de
                                                       Ferdinand  Lesseps  doar’  încă  o  fi  fost   biciu  de  câni  peste  obraz,  precum  merită  moarte,  între  locuitori.
           0 scurtă călătorie Io ajunul de Crăciun.
                                                  un  bărbat  cel’ puţin  aşa  de  excelent  (?!)  ca   unul  care  e  atât  de  mizerabil  să  ofenseze  o
                                                  dl  Dr.  Mihu...,  ş i c ă z ă n d ş i e l  în  păcat,                                 —   Din  ţara  milionarilor.  In r’un  oraş
            In  vremea  de  azi  nu  mai  poţi  călători                                    damă.
                                                  Fr anci a  t ot uşi  l'a  dej udecât...                                              din  America  a  avut  Ioc  zilele  acestea  o  că­
       nici  o  mică  distanţă,  ca  să  nu faci  trista  ex­                                    Florea  a  ridicat  revolverul,  dar’  dl  Dr.
                                                       Cine  aşteaptă,  ca  noi  să  a s c u n d e m                                   sătorie,  ca  şi  care  rar  s’a  mai  văzut.  Mirele
       perienţă  a  şovinismului,  de care sunt cuprinse                                    Muntean  i-a  lovit  mâna  ’n  sus,  şi  glonţul  a
                                                               c
                                                  l u c r u r i l e  ne o r e c t e  şi  suspect e,   apoi                             a  fost  dl  Alfred  Gwynne  Vanderbilt  şi  mi­
       mai  toate  organele  statului  nefericitei  noas­                                   trecut  peste  capul  lui,  spărgând  un  colţ  de
                                                  acela  să  nu  ia  «Activitatea*  in  mână.                                          reasa  d-şoara  Elisa  French.  Averea  ce  au
       tre  patrii.                                                                         fereastră.                                 primit-o  aceştia  la  cununie  e  de  200,000.000
            Aşa  am  sosit  Dumineca  trecută  la gara                                           Florea  fiind  mai  nainte  la  dl  Dr.  A.
                                                    —   Femeile  române  din  Lipova  la  iniţia­                                      franci,  din  care  176,000.000  franci  au  fost
       din  Orăştie,  întovărăşit  de  un  prietin.  Abia                                   Muntean  în  cancelarie,  a  şi  defraudat,  prin
                                                  tiva  st.  d-ne  protopopeasă  Elena  Hamsea,  în                                    ale  mirelui,  ear’  24,000.060  ale  miresei.
       Intraţi  în  ambit,  unde se  află şi  cassa,  am dat                                urmare  acest  individ  decăzut  numai  cu  bi­
                                                  seara  de  Crăciun  a  distribuit  între  elevii  să­
       peste  căpitanul  orăşenesc certându-se în limba                                     ciul  s'a  putut  trata.                     —   Numărul  medicilor  In  Austria,  după
                                                  raci  30  de  rînduri  de haine.  O astfel  de faptă
       statului  cu  funcţionarul,  care  avea  sarcina  de                                      Dl  Muntean  a  primit multe  felicitări din   sematismul  cel  mai  nou,  e  de  10.576.  Dintre
                                                  nobilă  se  laudă  de  sine!
       a  da  bilete  de călătorie.  Şi pentru-ce se născu                                  loc  şi  jur,  că  a  scăpat  de  glonţul  banditului.  aceştia  3054  se  vin  pe  Austria-de-jos.
       schimbarea  de  vorbe  neplăcute  între  căpitan                                          Se  presupune,  că  Florea  ar  fi  fost  pus
                                                    —   La  amicul  nostru  aoasâ.  Sub  titlul                                          —  Dela  mănăstirea  iesuiţilor  din Portore
       şi  funcţionar?  Anume  Ioan  Bodea,  locuitor                                       la  cale  de  alţii.  Noi  însă  deocamdată  nu  o
                                                 acesta scrie «Apărarea Naţională*  următoarele:                                      1.  Fiume,  un  necunoscut  a  furat  14.000  de
       de  munte  din  Ludeşti,  avea  să  călătorească                                     credem.
       la  Mercurea  şi,  vezi  Doamne,  s’a  incumetat   «Eri  am  vizitat  pe  bătrânul  nostru  amic,  V.                          franci  şi  mai multe  documente de  mare folos
                                                  A.  Urechiă.  L’am  găsit  foarte  voios,  deşi  de   —   Maghiarisarea  numelor  acum  nu  mai
       să  ceară  bilet  în  limba  mamei  sale.                                                                                         —  Om or.  Păzitorul  de  pădure  Andreiu
            Funcţionarul  i-a  denegat  liberarea  bile­  mai  multe  zile  nu  putea  eşi  din  casă,  din  costă  1  cor.  Pentru  înlesnirea  înmulţirii  ma-
       tului  pe  motiv,  că  nu-1  pricepe.  Această  în-   causa  boalei  ce  suferă.  —  îmi  pare  bine  că  ghiarisărilor  de  nume  s’au  şters  timbrele.  Ji­ Cosma  din  Dobriţin,  a  fost  omorît  de  cătră
                                                                                                                                      feciorul  său.
       tămplare  neghioabă,  apoi  avănd  în  vedere  şi   eşti  voios,  îi  zic  eu.  —  Şi  cum  să  nu  fiu vo­ danii  dar’  vor  profita  acum  la  toată  schim­
                                                  ios?  Am  primit  azi  cel  mai  frumos  dar  ce  barea  de  nume  câte  o  coroană 1  Geschăft.
       frigul  siberic  precum  şi  opăcirea  călătorilor, a                                                                             —  Foc  în  închisoare.  In  închisoarea  din
                                                  puteam  visa...  —  Ce?  Visita  unui  adjutant în
       scos  din  răbdare  pe  căpitanul orăşenesc, care                                                                              Seghedin,  în  care  se  află  vre-o  900  de  ares-
                                                 numele  regelui,  ca  în  anii trecuţi?  O onoare...   —   Comunicaţiunea  căilor  ferate  ungare.
       auzise  toate,  şi  a  recercat  pe  Impiegatul gării                                                                          tanţi,  a  isbucnit  un  foc,  care  a  fost  localasit
       să  dee  biletul  cerut,  împlinindu-şi  numai  da-   —  Nu,  ceva  mai  mult:  am  primit  o  i n t u i ­ După  arătările  provisorice  ce  s’au  făcut  până   însă  de  pompieri  nainte  de  a  se  extinde.
       torinţa,  mai  făcăndu-1  luător  aminte  şi  la   ţi un e,  o  privelişte  cuminţea  a  v i i t o r u l u i  acum,  comunicaţiunea  căilor  ferate ung.,  pe o
                                                 na ţ i uni i  r o m â n e ,   a  acelui viitor, care mie  întindere  de  7840  chim.,  în  anul  1900  a  fost   —   Pensiune  pentru  pompierii  voluntari.
       urmări.                                   să-’l  văd  aeveâ  nu-’mi  va  fi  dat. ——  Nu  te  următoarea; -dela persoane s’au încasat aproape
      j......  Drept  răsplată  a  fost  apostrofat  şi  că­                                                                          Comitetul  camerei  pentru  asigurare  din Paris
       pitanul  cu:  »Maga  mit  akar?  Nincs  beavat-   înţeleg.  —-  O  să  mă  Înţelegi.. Priveşte. Şi-’mi  47»/s'  milioane,  ear  pentru marfă 150 milioane   a  hotărît,  ca  pompierilor  voluntari,  cari  s’ar
       kozăsi  joga«.  (D-ta  ce  voeşti?  N’ai  drept  de   arată  o  cartă  poştală.  —  Vezi  de cine e sem­ total  circa  1971/,  milioane  cor.  Faţă  de  anul   neferici,  se  li-se  dee  dela  stat  o  pensie  anu­
                                                 nată  cartea  şi  de  cine  e  scrisă?  adaugă  dl  trecut  comunicaţiunea  a  crescut.  ală.  Tot  aşa  şi  celor-ce  au  etatea  de  65  ani
       amestec).
            Dacă  n’ar  fi  sosit  numai  decăt  trenul,   Urechiă.  Catol...  Carol  al  II-le  a  al  v i i ­                       şi  au servit  25  de  ani.
                                                 t or  u 1 u i...  N’am  dreptate  să  fiu  voios:  eu,   —   O   naie  de  râsboiu  ce  umblă  pe  sub
       căpitanul  promisese  a  băga  plânsoare  la  pro­
                                                 om  al  trecutului,  am  primit  la  sufletul  meu  apă.  Căpitanul  Neme  din  Francia  a  inventat   —  Un  băiat  de  opt  ani  al  comerciantului
       tocol,  a  zis  însă,  că  va  face  la  reîntoarcere.
                                                 o  rază  luminoasă şi caldă dela acel viitor, până  mai  nainte  o  asttel  de  naie,  şi  săptămânile   Kâppel  din  Lemberg  doarme  deja de 18 zile.
            Bietul  Bodea  avii  noroc  cu  organul  po-
                                                 la  hotarele  căruia  eu  nu  voiu  străbate.  Dar'  trecute  s’au  făcut  încercări  în  presenţa  mi­  Inima  îi  bate  normal.
       liţian,  că  a  primit  bilet  de  călătorie  pe  banii
                                                 cu  ochii  minţii,  sub  impresiunea  autografului  nistrului  de  răsboiu  Andrâe.  Naia  s’a  cufun­
       proprii.                                                                                                                         —  Schimbare  de  uniformă în  Prusia. Din
            In  sala  de  aşteptare  clasa  I.  şi  II.  în   Principelui,  eu  am  văzut  pe  v i i t o r u l  im- dat  şi  acolo  a  ieşit  ear’'la   suprafaţă,  unde  a   incidentul  sărbării  jubileului  de  200  ani,  de
                                                 p e r a t o r  al  Românilor...  Şi ţinea în mână  voit  comandantul  ei.  Are  încă  defectul,  că
       Vinţul-de-jos,  unde  am  descălecat  s'o  luăm                                                                                când Prusia  a  fost  declarată  de  regat,  se zice
                                                 cu  drag  cartea  poştală,  care  într'un  colţ  are  bateriile  electrice  numai  16  ore funcţionează,
       cătră  Sebeş,  o  murdărie  ne  mai  pomenită,                                                                                 că  uniforma  de  până  acum  a  oştirii,  se  va
                                                 fotografia  junelui  principe  şi  pe  albul  rămas  dar’  curg  încercările  de  perfecţionare.  Numai
       deşi  era  cătră  8  ore  dimineaţa.  Oare  legea                                                                              schimba.  Cea  nouă  va  sămăna  mult  cu  cea
                                                 el  a  scris  cu  creionul,  cu  litere  mari,  între  Francia  are  astfel  de  năi  periculoase.
       sanitară  şi  asprele  ordinaţiuni  ale  ministrului                                                                           austriacă.
       de  interne  nu  au  valoare  şi  pentru  organele   două  linii,  următorul  text:
       căilor  ferate?                                                  Joi,  28/XII  1900.   —  l-a  mâncat  norocul.  Un  proprietar  de      POSTA  REDACŢIEI
            Reîntors  în  aceeaşi zi,  la gara  din Sebeş   «Mul ţ umes c  p e n t r u  c a r t e a  ce  capre  din  Athena  şi-a  fost  cumpărat  şi  el un
       am  cerut  însumi  2  bilete ci.  II.  româneşte, cu   mi - aţ i  dat.  O  voiu  ceti  cu  p l ă c e r e  los  dela  societatea  grecească  de  archeologie   Dlui  M.  I.  Simeria.  Resoluta scriere  «la  situa-
       scop,  că  voiu  păţl-o  ca  Bodea.  M’a  pus  în                        Carol.»     S’a  întâmplat  însă,  că  într’o  zi  pulpitul mesei  ţiunea  noastră»  din  lipsa  de  spaţ, apoi  sosind şi prea
                                                                                                                                      târziu, în  numărul  viitor.  La revedere  în  Redacţie.
       uimire  însă,  că  aplicatul  de-acolo, fără  obser­                                 în  care  se  afla  losul  a  rămas  deschis,  şi cum   Eforiei  şcoalei  române  Câmpul  lui  Neag.  Vă
       vare,  a  eliberat biletele  cerute.  Impregiurarea   —  Ministrul  preşedinte  al  României  a  bătea  vântul,  şi  uşa  casei fiind  şi ea deschisă,   mulţămim  pentru  felicitarea  călduroasă  trimisă  din
       dovedeşte  aşadară,  că  atlrnă  numai  dela apli­ fost  primit  în  audienţă  la  Monarchul  nostru.   el  a  fost  luat  şi  dus  în  grajdul  caprelor, care   vîrful  Carpaţilor  şi  desimea  brazilor.  Dorinţa  s’a  îm­
       carea  spre  şicanare  a  funcţionarilor respectivi,  Audienţa  a  durat  aproape  1  oră.  După  au­  era  în  nemijlocită  apropiere  cu  casa.  In  acea  plinit  întocmai.
                                                                                                                                           Dlui  I.  P.  în  comit.  Hajdu  In  combinaţia  fă­
       care  după-cum  este  dispus.             dienţă  Monarchul  ’i-a  conferit  preşedintelui   zi  s’a  publicat  prin  gazete  şi  lista câştigurilor,   cută  nu  te-ai  înşelat.  Aşteptăm  bucuros  unele  altele.
            Este  timpul  suprem,  ca  guvernul  să  a-  marea  cruce  a  ordinului  Leopoldin.  şi  care  nu  fu  bucuria  bietului  om,  când  a   Edictul  îl  publicăm  la  alt  loc,  de  câte-ori  doreşti ?
       plice  măsuri  aspre  faţă  de  organele  sale,  ca                                  aflat  că  el a câştigat 25.000 de drahme (20.000   Mai  multe  în  epistolă.  Şi  până  atunci  salutare.
       publicul,  care-şi  varsă  sângele  şi-şi  goleşte   —   Petrecere.  Inteliginţa  rom. din Şoimnş  de  mărci).  Dar’  când  se  ia  losul,  los  ca  în   No.  1956,  Uzdin.  Membrul  de  primărie  comu­
       pungile  pentru  susţinerea  ţerii,  să  nu  fie  şi­  şi  jur,  va  arangia,  cu  concursul coriştilor plu-  palmă.  Caută  în  dreapta, caută  în stânga, dar’  nal  lipsit  odată  de  oficiu,  până  la  organisarea  ordi­
       canat  în  mod  aşa  de  brutal  din  partea  orga­  gari  din  Bejatl  o"  producţiune  musicală-tea-  nu-’l  află.  Pe  urmă  s’a  dus  în  grajd,  ca  să  nară  nu  poate  fi  ales  din  nou.  Dacă  şi  a  doua  oară
                                                                                                                                      ar  fi  pedepsit  cu  perderea  oficiului,  îşi  perde  pentru
       nelor  plătite  cu  bani  scumpi.         trală,  Sâmbătă  în  26  Ian.  n.  a.  c.,  în  ospă-  caute  şi  acolo.  Şi,  minune 1 Tocmai in momen­  totdeauna  capabilitatea  de-a  mai  fi  ales.
                                   „Cititorul    tăria  CsSsz  din  M.-Şoimuş.  Venitul  este  des­ tul  acela  o  capră  rumega  ia  el  mestecat  cu
                                                                                                                                           Notariul  com.  şi  cercual  în comuna sau cercul
                                                 tinat  pentru  biserica  gr.-or.  rom.  de acolo. Se  fân,  şi  îl  înghiţi.  Inzadar  spuse  bietul  om  is­  avut  nu  mai  poate  fi  reales,  şi  dacă  şi  a  doua  oară
                                                 vor  executa  cântecele  «Trageţi hora», «Fetele  toria  celor  dela  loterie,  căci  n’a  fost  crezut  să  destitue,  numai  poate  fi  ales  nicăiri.  (§.  102.  Art.
                 NOUTĂŢI                         casnice»,  «Jurământul  Plăieşilor»  şi  «Sus  bă­                                   de  lege  XXII.  din  1886).
                                                 ieţi»,  coruri  bărbăteşti,  şi  piesele  «Piatra  din   —   Picălit.  Comandantul  lagărului femeilor   Dacă  bancrotarea  respective  falimentul  este
         —   Pentru  „Activitatea".  Sub  acest  titlu  casă*  şi  «Herşcu  Boccegiul*.    bure  prisoniere,  a  primit  zilele  trecute  dela   decretat  de  cătră  forul  justiţiar  competent  (tribunal)
                                                                                                                                      la  cererea  proprie  sau  a  creditorilor,  atunci  postul
       publică  >Tribuna«  o  corespondenţă  din  ţara                                     un  anonim  ştirea,  că  cu toată paza ce a pus-o,  de  învăţător  îl  perde  în  urma  introducerii  cercetării
       Haţegului,  dacă  n’ar  fi  un  apocrif?  în  care   —   In  ale  administraţiei.  La  18  1.  c.  s’a un  bărbat  bur  totuşi  a  intrat  la  ele.  Coman­  disciplinare  din partea  organelor  superioare  şcolare.
       apăr ă  pe  dl  Dr.  Mihu  contra  »personali­ înfăţişat  un  fruntaş  din  comuna  Pricaz  în  re­ dantul  numai  decât  a  dat  poruncă,  ca  varda
       tăţilor*  (I?)  »Activităţii«.            dacţie  şi  s’a  plâns,  că  unii  membrii  de  co­ să  se  întărească,  ear’  omul  să  fie  căutat  şi
            In «Activitatea*  nu  s’au  scris  pe r s o­ munitate  (representanţii   comunali)  în  de­ dus'la  el.  Căutându-se  de-arlndul,  în  patul   Multe  si  mărunte.
      nalităţi,  ci  cu  dat e  nume ri ce  şi  con­ cursul  mai  multor  zile  au  beut  de  pe  câţiva  unei  femei  a  şi  fost  aflată  o  persoană,  care
                                                                                                                                        —  In  4  Ianuarie  n.  a  isbucnit  în  sala  de
      crete  s’a  a r ă t a t  c ă c e a b u s s ’a  f ă c u t  locuitori  săraci  spirtuoase,  cu făgăduinţa,  că-i  însă  abia  a  fost  de  —  6  ore,  adecă  un  nou
                                                                                                                                      bibliotecă  a  deputaţilor  din  Budapesta,  un
      la  «Ardeleana*,  cum  a  fost  i n s t i t u t u l  vor  alege  păzitori  de  câmp  pe  anul  curent.  născut.  Caşul  a  produs  mult  haz  între  fe­ foc,  care  a  mistuit  vr’o  1500  de  cărţi,  între
      pă g u b i t  cu  a r ă n d a  morii  şi  altele.  Pusă  ziua  de  alegere  pe  Dumineca  trecută,  meile  bure.                cari  multe  de  mare  folos.
            Noi  în  p r o g r a mu l  n os t r u  am  tot  acei  representanţi  au  aflat  cu  cale  a  de­  v .   _ _
      pr omi s  că  t o a t e  n e c o r e c t i t ă ţ i l e ,   fie  cide  abstarea  dela  alegere  şi  că  paza  hota­  —   Nenorocire  Ia  vânat.  In  jurul  băilor   Un  falsificător  de  vin,  anume  Adolf
      făptuitorii  români  ori  neromâni  le  vom  ataca  rului  să  fie  dată  in  arândă.  Observând  pri­ Tatra  s’a  pornit  de  câteva  zile  o  mare  vâ­  Engel,  a  fost  osândit  la  3  sâptâmâni  închi­
                                                                                                                                      soare  şi  400  cor.  pedeapsă  în  bani.
      fără  cruţare.                             marul  punerea  afacerii  pe  alt  teren  şi  încă nătoare  de  porci  sălbateci  şi  căprioare.  Des-
   1   2   3   4