Page 1 - Activitatea_1901_01_04
P. 1

Anul  I.                                                O răştie,  31  Ianuarie  n.  1901.                                                               Nr.  4.



                 Redacţia:                                                                                                                                    Administraţia:
         Strada  Beriului  Nr.  2.                                                                                                                      Strada  Beriului  Nr.  2.

                                                                                                                                                           Preţul de abonament:
         Toate  manuscriptele  ce  pri­
         vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                                pe  an  8  cor.,  pe  1/a  de  an
             se  adresa  redacţiei.                                                                                                                     4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.
                                                                                                                                                        P entru  Rom ânia  şi  străin ătate:
         Manuscripte  nu  se  Înapoiază  —  Epistole                                                                                                         Pe  an  20  franci.
              nefrancate  nu se  primesc.
                                                  foaie  politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                  Inserţiunile  se  acordează  conform
         Un  n u m ă r   costă  1 6  bani.                                                                                                                    tarifului  obicinuit.


                  EDITOR  ŞI  PROPRIETAR :                                                                                                           REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                        A p a r e      în   f i e c a r e   Joi.
            D r .  A u r e l  M u n t e a n u                                                                                                     L a u r i a n  B e r c i a n

                 Activ-pasiv.                      între  împregiurările  de  faţă,  ar  fi  posi­ nici  pe  departe  nu  se  poate  asămăna   La  situaţiunea  noastră.
                                                   bilă  realisarea  acestei  autonomii?  Fac­ cu  resistenţa  pasivă  a  Boemilor  ori
                                                   torii  legislaţiunii,  casa  de  jos,  casa  de  a  Ungurilor,  pentru-că  atât  Boemii  cât
                                                                                                                                             In  vremile  de  demult  locuitorii  acestei
                                                   sus  şi  Regele  deasupra,  ştim  că  astăzi  şi  Ungurii  au  ştiut,  că  fără  conlucrarea
              Lucru  ciudat  s’a  întâmplat  în  Bă­                                                                                    ţări  binecuvântate  cu  cele  mai alese  bunătăţi
                                                   nici  nu  vreau  să  audă  de  separarea,  lor  maşinăria  statului  nu  poate  func­
         nat.                                      autonomia Transilvaniei  şi  vor mai trece  ţiona  regulat,  şi  apoi  ei  s’au  basat  pe   naturale,  au  fost  bântuiţi  de  foarte  cumplite
                                                                                                                                        răutăţi.  Ni-o  spune  aceasta  istoria,  şi  fiindcă
              S’a  înfiinţat  un  jurnal  român  cu
                                                   încă  poate  zeci  şi  zeci  de  ani,  până  legi  sancţionate,  pe  drepturi  seculare  ni-o  spune  ea,  credem  şi  trebue  să  creadă
         devisa  pasivităţii  prin  câţiva  tinerei.  când  această  întrebare  va  fi  pusă  pe  istorice,  pe  al  căror  temei u  s’au  luptat  fiecine.
              De  unde?  şi  de  când  sunt  pasivi                                                                                          Adevărul  istoric,  că  Românii  sunt  aici
                                                   tapet  în  cercurile  politice,  ba  chiar  să  pentru  recâştigarea  drepturilor  confiş-
         Românii  din  Bănat?                      priveşte  astăzi  de  o  utopie acest  punct  cate.  La  asemenea  trecut  şi  la  aseme­  pe  acest  pământ  mai de demult decât Ungurii,
              Noi  aşa  ştim,  că  dela  ivirea  ideii                                                                                  cum  şi  acel  adevăr  asemenea  istoric,  că  Un­
                                                   de  progiam  al  Românilor  din  Transil­ nea  legi,  drepturi  istorice,  durere,  Ro­
         nefericite  a  pasivităţii, Românii  din  pro­  vania,  deci,  după noi,  nu  poţi  fugi după  mânii  abia  să  pot  provoca,  căci  acele   gurii  şi  Românii  de  când  soartea  i-a  aşezat
         prie  Ungaria  nici  în  viaţa  comunală,                                                                                      pe  unul  şi  acelaşi  loc,  au  trăit  laolaltă  bine
                                                   un  car,  care  nu  te  aşteaptă  şi  nu  vrea  drepturi  şi  privilegii,  despre  cari  vor­ sau  rău,  —  permite adevărătatea conclusiunii,
         nici  în  cea  comitatensă,  nici  la  alege­
                                                   să  te  primească.  Acest  punct  de  pro­ besc  unii  istorici,  că  ni-le-ar  fi  dat  pri­ că  toate  cumplitele  răutăţi,  despre care istoria
         rea  deputaţilor  în  parlament  n’au  fost                                                                                    vorbeşte,  au  venit  nu numai asupra Ungurilor,
                                                   gramă,  dacă  şi  este  el  serios,  deocam­ mul  rege  al  Ungariei,  sfântul  Ştefan,
         pasivi,  căci  pe  întregul  teren  constitu­                                                                                  ci  şi  asupra  Românilor.  De  bună-seamă,  că
                                                   dată  trebue  pus  în  cuiu  pentru  timpuri  nu  le  putem  arăta,  nu  le  cunoaştem,
         ţional  la  toate  afacerile  publico-politice                                                                                 în  vremea  aceea  jefuirile  şi  pustiirile  sălbati­
                                                   mai  favorabile.  A  suleva  această  ches­ prin  urmare  acelea  nici  nu  le  vom pu­
         au  luat  parte  activă,  şi  au  ales  depu­  tiune  şi  a  o  pune  în  lucrare,  cu  scop  tea  realisa.                    cilor  Tătari  le-au  suferit  şi  Românii, întocmai
         taţi  în  toate  cercurile  electorale,  din­                                                                                  ca  Ungurii.  Agerimea  ferului  şi focul pustiitor
                                                   de  a  să  împlini  visul  de  aur  al  Româ­   Ar  fi  deci  timpul  suprem  să  nu  al  Turcilor  păgâni  a  produs  jale,  amar  şi ne­
         tre  cari  câţiva  Români  sunt  chiar  de­  nilor  Ardeleni,  cine  alţii  sunt  chemaţi ?   umblăm  după  potcoave  de  cai  morţi   fericire  atât  între  Români,  cât  şi între Unguri;
         putaţi  şi  astăzi.  Aceasta  este  o  faptă   decât  deputaţii  români,  cari  prin  poli­  şi  să  nu pretindem  lucruri,  a  căror rea-   lanţurile  de  rob  au  zuruit  nu  numai  pe  mâ-
         netăgăduită.                              tica  activă  s’ar  strecura  ca  prin  ure­  lisare,  în  timpuri  normale,  nici  când   nile  şi  picioarele  Ungurilor,  ci  şi  pe  ale  Ro­
              Şi  acum  întrebăm  ce  scop  urmă­                                                                                        mânilor,  şi  ceata  ienicerilor  au  înmulţit-o  nu
                                                   chile  acului  în  parlamentul  actual.  Afa­ nu  să  vor  câştiga,  de  unde  urmează,
         reşte  noul  ziar  din  Lugoj ?                                                                                                numai  copiii  de  Ungur,  ci  şi  cei  de  Român.
                                                   cerea  autonomiei  transilvane  nu  să  că  numai  succesive  şi  prin  lupte  inten­
              Voeşte  a  lupta  cu  toată  energia   poate  tracta  cu  efect  în  redacţia  din                                             Conclusiunea  aceasta,  basată  pe  adevă­
         pentru  drepturile  Românilor  pe  terenul   strada  Poplăcii  şi  nici  în  aceea,  a celor   sive  putem  spera  la  realisarea completă  ruri  istorice  mă  face  să  afirm,  că  Românii  şi
                                                                                              a  programului  nostru,  ai  cărui  aderenţi  Ungurii  în  vremurile  grele  de  demult,  au fost
         vieţii  publice?                          înregimentaţi la trupa  dlui Rusu Şirianu.   şi  noi  suntem  cu  trup  şi  suflet.  fraţi  de  suferinţe.
              Şi  dacă  aceasta  sâ  afirmă  serios:
                                                   Credem,  că  nici  veterana  »Gazeta«  nu       Apoi  chiar  să  se  câştige  autono­     Au  fost  Românii  cu  Ungurii  fraţi  şi de
         întrebăm,  ce  va  s£  zică  atunci  pasivi­                                                                                   arme,  şi  de  fapte  eroice  şi virtuoase.  Din cele
                                                   va  afla  alt  for  competent,  deşi  mai  pă­  mia  Ardealului:  fără  parlament,  fără
         tatea?  ori  poate  lupta  nu  cere  activi­                                                                                   multe  pe  care  tot  istoria  ni-le  spune  în  astă
                                                   trunsă  de  acest  ideal,  ca  matroana  zia­  minister  în  vremile  de  astăzi,  unde
         tate  ?  ori  voesc  ei  a  lupta  în  pasivi­                                                                                 privinţă,  amintesc,  că  glorioşii străbuni ai glo­
                                                   risticei  noastre,  alta  nu  există.      pretutindenea,  afară  de Rusia şi  Turcia,  rioasei  Case  habsburgice,  fiindcă  în  armatele
         tate?  Un  non  sens  ar  fi  acesta.
                                                        Dar’  apoi  Românii  din  Transilva­  funcţionează  parlamentele,  n’ar  putea  lor  au  fost  şi  Români,  au  scuturat  domina-
              Activitatea  şi  pasivitatea  sunt  două   nia,  se  ţin  ei  doară  strict  de  programa   exista;  şi  atuncea  Ardelenii  ar  fi  ei   ţiunea  turcească  nu  numai  cu  ajutorul Ungu­
         lucruri  atât  de  contrare,  ca  întocmai   pasivităţii?  Nici  vorbă!  Aici  ear’  fap­  de  ei  în  luptă  vecinică,  pentru  dobân­  rilor,  ci  şi  cu  al  Românilor.
         focul  şi  apa,  lumina  şi  întunerecul,  bo­  tele  dovedesc,  că  nici  un  cerc  electo­  direa  rolului  de  conducere,  şi  cu  pri­  Dacă  Românii  şi  Ungurii  în  trecut  au
         găţia  şi  sărăcia,  onorabilitatea  şi  mise-   ral  din  Transilvania  n’a  rămas  fără  de­  vire  la  inteliginţâ  şi  la  avere  chiar  Ro­  fost  fraţi  de  suferinţe,  cum  şi  de  eroism  şi
         rabilitatea,  cultura  şi  barbarismul  în   putat  în  dieta  Ungariei,  nu  există  cerc   mânii  ar  păţi-o,  poate,  mai  rău.  de  fapte  virtuoase,  cuvine-să  ca  şi  acum,
         una  şi  aceeaşi  clipă.                  electoral  în  toată  Transilvania  printre                                          şi  mai  ales  acum când Ungurii cu glas departe
                                                                                                                                        răsunător  să  laudă,  că  în  patria  noastră  co­
              Nu  aflăm  deci  nici un  înţeles,  nici   Români,  unde  să  nu  fie  luat  parte  la   Dacă  pasiviştii  s’ar  fi  pus  numai   mună  se  lucrează  în  spiritul  dreptăţii,  egali­
         o  logică  în  programa  cea  mai  nouă  a   alegeri  mulţi  ori  puţini  Români!  Uni­  exclusiv pe  terenul  „egalei  îndreptăţiri“   tăţii  şi  frăţietăţii,  —  Ungurii  şi  Românii  să
         Românilor  bănăţeni.                      cul  cerc  românesc  de  odinioară,  aşa   în  programa  politică:  pe  basa  aceasta   fie  fraţi,  şi  încă  t r a ţ i  pe  depl in.
              Da, este  adevăr,  că pasivitatea  Ro­  numit al Romosului, pe  la  anul  1875—6,   negreşit  ar  fi  ajuns un  resultat  cu mult   Sunt  ei  oare  fraţi  pe  deplin  în  această
                                                                                              mai  favorabil,  activitatea  lor  ar  fi  fost
         mânilor  în  Transilvania  s’a  decretat,   a  ales  deputaţi  în  trei  rînduri,  cu man­                                     eră  a  frăţietăţii?  Bal  răspund  eu,  fiindcă  Un­
         pentru  toţi  Românii  din  Ungaria  şi   dat  pasiv,  adecă  de  a  nu  lua  parte  în   cu  mult  mai  rodnică;  chiar  şi  legea  gurii  nu  le  dau  Românilor  drepturile  ce  Ie
         Transilvania,  dar’  întrebăm:  s’au  ţinut   dietă,  şi  a  trânti  pe  toţi  aceia,  cari  cu   electorală,  cea  mai  grea  lovitură  pen­ compet  în virtutea jertfelor de bani şi de sânge,
                                                                                                                                        pe  cari  şi  ei  ie  pun pe altarul patriei comune,
         ori  nu  Românii  din  Ungaria  proprie   bani  să  nisuiau  a  corupe  alegătorii.   tru  Românii  din  Transilvania,  s’ar  fi   întocmai  ca  Ungurii.
         de  programa  pasivităţii?  Nu,  şi  eară   Despre  aceste  alegeri,  adevărat  pasive,   schimbat  poate  de  atuncia,  şi  s’ar  fi   De  ce  nu  le  dau?
         nu,  căci  faptele  netăgăduite  la  toate   vom  informa  pe  noii  aderenţi  ai  pasi­  făcut  egală  cu  cea  din  Ungaria  sau   Nu  noi  suntem  datori  a  răspunde  la
         alegerile  desminţesc  pasivitatea.       vităţii  înregimentaţi,  cari  pe  timpul   cel  puţin  ar  fi  fost  pusă  la  ordinea  zi­  această  întrebare,  ci  ei, Ungurii. Noi  am fi da­
              Este în aceasta consecuenţă ?  reson   acela,  poate,  că  nici  pe  băncile  şcoa-   lei  în  parlamentul  Ungariei.     tori  a  le  reflecta, dacă  vor  răspunde, şi acum
                                                                                                                                        suntem  datori  a  le spune cu deosebire cele-ce
         politic ?                                 lelor  nu  erau  încă.                          Dar’ şi aceasta  cere  muncă şi  luptă   urmează.
              Noi  ştim  foarte  bine,  ce  sunt  du­   Este  faptă  necontestată,  că  chiar   serioasă,  ear’  nu  pasivitate,  ceea-ce  la   Ungurii,  zicând  că  poporul  nostru  ar  fi
                                                                                              noi,  cu  alt cuvent  însemnează:  lenevire,
         rerile  Ardelenilor.  Acele  însă  nu  sunt  şi  astăzi,  când  majoritatea  Ardelenilor                                       îndestulit  cu  starea  de  lucruri  în  care  se află,
         şi  ale  Românilor  din  Ungaria.         (dacă  e  majoritate,  ceea-ce  nu  s’a con­  nelucrare,  amorţirea  puterilor.      şi  că  nu  ar  cârti  nimic  dacă  nu  ar  fi indivizi
              Interesele  Bănăţenilor  nu  pretind  statat)  joară  pentru  pasivitate,  are  doi   Părerea  noastră  e:  că  dacă  Un­ cari  să-’l  agiteze  cu  scop,  ca  prin  agitaţiune
         autonomia  Transilvaniei,  din  contră:  deputaţi  români  în  parlamentul  Unga­   gurii  ar  fi  pus  un  premiu  de  o  sumă   să-'şi  câştige  pâne  şi  renume,  —  g r e ş e s c
                                                                                                                                        gr ozav  de  tare,  fiindcă  şi  cel  mai de rând
         dorinţa  generală  e:  ca  să  fim  toţi  Ro­ riei,  ear’  în  sesiunea  viitoare  vor  avea   colosală  pentru  inventarea  modului  ce­
                                                                                                                                        Român  poate  vedea,  precum şi vede, că limba
         mânii una  în eluptarea  drepturilor noas­ poate 4—5!  Despre  Ugocsa  s’a  putut    lui  mai  bun  şi  practic,  cum  să  fie  de-   lui,  respective  a întreg poporului român aflător
         tre  prin  —  acţiune,  prin  lucrare,  dar’  zice  cândva,  că  »non  corenat«  acel co­  lăturaţi  şi  păgubiţi  Românii  în  toate   sub  stăpânire  ungurească,  nicăiri  şi nici-odată
         nu  să  ne  împârţim  în  atâtea  părţi câte  mitat,  n’a  ales  deputaţi  la  dieta  Unga­  acţiunile  publico-politice  ale  statului,  nu-’i  băgat  în  seamă; vede că decum în slujbe
         provincii  sunt locuite  de Români.  Chiar  riei,  dar’  nu  l’a  luat  nimenea  în  samă   acest  premiu  trebuia  să-’l  capete  acel  de  dai  Doamne,  dară  chiar  şi  în  biata slujbă
         interesul  cel  mai  vital  politic  al  Româ­ şi  dieta  a  lucrat  mai  departe  fără  nici   Român,  care  primul  a  inventat  o  ast­  de  boactăr  la  drumul  de  fer,  Românii  sunt
                                                                                                                                        puşi  numai  ca  de  scoatere  de  ochi;  vede  si
         nilor  din  Ungaria  proprie,  cere  dela  ei  o  împedecare,  acum  cu  mai  mult drept   fel  de  pasivitate,  precum  o  vedem,  du­  ştie,  că  ce  păţesc  şi  cum  trăesc  puţinii,  sau
         ca  împreună  cu  Ardelenii  să  fie  una  să  poate  zice,  că  Românul  »non  coro-   rere,  la  Români!
                                                                                                                                        corect  vorbind,  la  număr  disparenţii  Români
         în  lucrare.                              nat«,  parlamentul  lucră  mai  departe         Cine  n’are  ochi,  nu  vede,  cine   puşi  în  slujbe.  Toate  acestea,  cum  şi  altele
              Dar’  chiar  şi  în  acel  cas,  dacă  spre  cea  mai  mare  —  păgubire  a  Ro­  n’are  urechi,  nu  aude,  cine  n’are  de­ multe  asemenea  acestora  le  vede,  cum  zic,
         Românii  din  Ardeal  voesc  cu  ori-ce  mânilor,  căci  chiar  ei  lipsesc  acolo  —   gete,  nu  pipăe  pagubele  cele  mari  şi  şi  cel  mai de rând Român,  fără  să  fie  agi­
         preţ,  a-’şi  elupta  autonomia  lor,  între­ afară  de  doi.                       ireparabile, ce ni-le-a  causat — pasivitatea,  t a t  de  ci neva,  şi  fiindcă le vede, asemenea
                                                                                                                                        fără să fie agitat de cineva,  se simte nedreptăţit şi
         băm:  mai  este  între  noi  vre-un  băr­      Pasivitatea  Românilor,  chiar  dacă
                                                                                                                                        netndestulit în ţară, la apărarea  şi susţinerea că­
         bat  serios,  care  să  creadă,  că  astăzi, ar  fi  fost  strict  urmată  pretutîndenea,
                                                                                                                                        reia  şi  el  contribue  cu  banul  şi  sângele  său.
   1   2   3   4