Page 3 - Activitatea_1901_01_04
P. 3

Nrul  4.                                                                ACTIVITATEA                                                                         Pag.  3.

         motivăm,  greşeală  atât  din  punct  de  vedere  Aurel  P.  Ordean,  Ioana  Vasilcu, Ioan  G. Va-   streazâ contra banditului Sarafoff. Aceasta  cior  ca  de  18 ani,  slăbit  de tot şi  înspăimân­
         naţional-politic,  cât  şi  criminal-juridic.  siu,  Sofica  Vasilcu,  Petru  Stroia,  Vas.  Dre-   din  causă  câ  foarte  mulţi  comercianţi   tat.  întrebat  că  ce  e  cu  dînsul,  a  spus,  că
              A  mai  avut  odată  dl  Dr.  Muntean  o  gan  şi  Ioan  Bucşa  câte  1  cor.,  Opreana  Ste­                              tatăl  seu  deja  de  4  ani  de  zile  îl  ţine  legat
                                                                                              şi  muncitori  bulgari,  cari  au fost  exilaţi
         propunere,  şi  anume:  când  l’a  osândit  pe  dl  fănesc  1  cor.,  Paraschia  Ţichil  şi  Ioan  Nedel                        în cocină,  silit  fiind să  mănânce  şi  să doarmă
                                                                                              din  România,  pier  de  foame  prin  ora­
         Dr.  V.  Branisce,  a  scris  unui  domn  care  câte  80  fii.,  Ioana  Dubleş,  Maria  Boţea,  câte                            cu  porcii.  Contra  tatălui  s’a  pornit  cercetare,
         sta  »la  spatele*  «Dreptăţii»,  că  trebue  să  se  60  fii.,  Avram  A.  Cătănici  62  fii.,  D.  Vlaicu,   şele  şi  satele  bulgăreşti,  neavând  cu  ce   ca  să  se  afle  rausa acelui  lucru  şi  a-şi  primi
         facă  o  manifestaţie  imposantă,  să  se  d e­ N.  Armean,  Alisie  Teban  câte  50  fii.,  Ioan   să  hrăni.                  pedeapsa  pentru  o  faptă  atât  de  barbară.
         c l a r e  vre-o  150—200  de  bă r b a ţ i  se­ A.  Cătănici,  Ioan  T.  Cătănici,  V.  Popesc,   Printre  popor  se  agită  ideea, ca să
         rioşi,  In  coloanele  «Dreptăţii»,  că  la  toate  Ioana  I.  Cătănici,  Nic.  Iunie,  Ioan  Lazar,  I.   se  facă  o  petiţie  la  Suveran,  în  care
         cele  scrise de  dl  Dr.  V.  Branisce aderează din  Opra,  Ioana  Petruşcă,  Ioan  Dobran,  Avram                                —  Bal  românesc  se  va arangia Duminecă
                                                                                              să  se  ceară  extrădarea  lui  Sarafoff jus­ în  10  Febr.  n.  1901  în  sala  hotelului  «La  3
         toată  inima  sa  etc.                    Toder  I.  Ilie,  Avram Cătănici, Ioan Cranciova,                                     Arabi»  din Mercurea,  în favorul şcoalei gr.-or.
              Are  însă  dl  Dr.  A.  Muntean  o  natură  Gerasim  Herţa,  Avram  Cătănici,  Constantin   tiţiei  române,  crezând  câ  astfel apoi vor   din  Ioc.  începutul  la  7  ore  seara.
         nefericită,  că  nu  lucră  sgomotos,  şi nu-’şi  pu­ Şandru,  Avram  Pleşa,  George  Lucaci,  Ioan   fi  de  nou bineveniţi Bulgarii în România.  —  In  Baia-de-Criş  încă  se  va  arangia  un
         blică  toate  faptele  prin  ziare,  de  ast ă-dat ă  Popesc,  Ioan  Vasiu  câte  40  fii.,  Ioan  G.  Du­
                                                                                                                                         bal  în  favorul  bisericii  gr.-cat.,  Duminecă  la
         fiind  provocat,  a  fost  silit  să  trădeze  cele  bleş,  Petru  Dubleş câte  30  fii., Nistor Dregan,                        10  Febr.  n.  a.  c.
         amintite,  ba  scriindu-se  despre  el,  că  nu  ar  Ioan  Ciopa,  Chirilă  Man,  Dumitru  Ciutrilă,   N0UTĂTI
         contribui  pentru  instituţiuni  de  ale  noastre  Maxim  Vasiu,  Nic.  Dubleş,  Avram  Cătănici,
                                                                                                                                           —  In  testamentul  ce  a  lăsat  Regina  Vic­
         (—  nu  «Drapelul»  a  scris)  apoi  poftim  a  Nic.  Dubleş,  P.  Oltean,  Nic.  Mihailă,  Avram
                                                                                                                                        toria,  ziarul  «La  Reforme»  are  ştirea,  că  Re­
         întreba  de  Asociaţiune,  Fondul  de  teatru  Şereş,  Vas.  I.  Nasta,  Ileana  Cândea,  Tănăsia   —  Şcoalele  din  Braşov.  Afacerea  diver­
         • Petru  Maior»,  Masa  studenţilor  din  Braşov,  Vasiu,  Sapta  Armean,  Sapta  Teban,  Ioana   genţelor  ivite  la  gimnasiul  din  Braşov  s’a   gina  a  rugat  pe  împăratul  Wilhelm  al  Ger­
         din  Brad  etc.  şi  se  va  dovedi,  că  în  pro-  Mihailă,  Paraschia  Nasta,  Paraschia  Crăciu­  resolvat,  din  partea  Consistorului  Archidiece-   maniei  să  aplaneze  conflictul  anglo-bur.
         porţ i une,  f o a r t e  puţini  au făcut  at ât a  nesc,  Avram  Lăzăroi,  Ioan  Mihuţ,  David  Că-   san,  într’un  mod  deplin  mulţumitor  şi  de­
         cât  a  făcut  dl  Dr.  A  Muntean;  n’a  aparţinut  răguţ,  Maria  Sandru,  Ioan  Crăciunesc,  Nic.   finitiv.  Bine  este,  ca  ori-şi-ce  fel  de  zizanii,   —  Vestitul  compositor  italian,  Gui-
         insă  nici  când  elicelor  cu  do ba  mate.  Vasiu,  câte  20  fii.                 în  multe  caşuri  vîrîte  prin  oameni  nepre-   seppe  Ve r di   a  încetat  din  viaţă  Sâmbăta
                                                                                                                                        trecută.
                                                                                              cugetaţi,  să-şi  afle  lecuirea  bună.  Aceasta  se
                                                                                              poate  obţinea  numai  atunci,  când  bărbaţi
                     A  S  T  R  A.                                                           destoinici  şi  fără  interese  mârşave  proprii  să   —  Societatea  academică  Junimea  din
                                                        Revista  externă.
                                                                                              angajează  a  sonda  binele  din  rău  şi  întors.   Cernăuţi,  Invită  la  Balul ce se va arangia Sâm­
              Comitetul  despărţământului  Orăştie,  al                                       Afacerea  a  produs  mult  sânge  rău,  mai  cu   bătă  la  3  Febr.  n.  a.  c.  in  localităţile  socie­
                                                                                                                                        tăţii  filarmonice.
         • Asociaţiunii  pentru  literatura  română  şi  cul­  Regina  Victoria  a  Angliei   seamă  că bine cunoscutul  şi  meritatul director,
         tura  poporului  român* ţine  de datorinţă  a  sa,                                   dl  Virgil  Oniţiu,  a  dat  un  avânt  îmbucură­
                                                   cea  mai  bâtrână  dintre  Domnitorii  Eu­
         impusă  prin  statute  şi  conclus,  a  publica  pe   ropei  de  astăzi,  a  răposat  zilele acestea   tor  acelor  şcoale,  cari  fac onoare  elementului   —  Sudermann  în  româneşte.  «Familia»
         toţi  aceia,  cari  cu  prilegiul  adunării  generale,                               românesc.  «Consistorul  n’a  primit  dimisiu-  scrie :  D-nii  II.  Chendi  şi  C.  Sandu,  cari  au
         ţinută  la  Romoşel  în  8  Nov.  a.  tr.  au  contri   în  castelul  din  Osborne.  Doliul  în  An­  nea  directorului,  neaflându-o  motivată,  ci  l’a  tradus  şi  publicat  în  «Familia»  piesa  «Ioan
         buit  cu  obolul  lor  pentru  măreţul  scop  ce  glia  e  foarte  mare.  La  înmormântarea   învitat  a-’şi  reocupa  şi  postul  de  director,  Botezătorul»,  tragedie  în  5 acte şi un preludiu
                                                                                              căci  dela  cel  profesoral  n’a  resignat».  Noi  de  Hermann Sudermann, au reprodus-o acuma
         se  urmăreşte.  Aceştia  sunt:            ce  i-se  va  face  în  2  Februarie  n.  vor
              Comuna  politică Romoşel 200  cor.,  apoi   lua  poate  în  persoană  sau  prin  repre-   din parte-ne  numai  bucura ne  putem  la  apla­ şi  în  broşură  la  Orăştie,  în  tipografia  «Mi-
         domnii:                                   sentanţii  lor,  aproape  toţi  Domnitorii   narea  fericită  şi  dorim  ca  şi  trădările  mai  nerva»,  care  a  presintat-o  ca  tipar,  în  formă
              Avram  Dubleş,  înv.,  Nic.  Roman,  preot                                      departe,  puse  în  perspectivă,  încă  să  fie  sfîr-  frumoasă  şi  plăcută.  Cetitorii  noştri,  cari  cu­
                                                   Europei!  Se  susţine  că  moartea  ei  a   şite  spre  mulţumirea  tuturora,  cari  au  în  nosc  această  lucrare  valoroasă,  pot  s’o  aibă
         Petru  Truca,  notar,  Petru  Crăciunesc,  econ.,
         Avram  Dubleş,  econ.,  Avram  Nasta  a  popi,   urgentat-o  răsboiul din Transvaal, la care   vedere  binele  obştesc  şi  la  care  acele  şcoli  acuma  în  ediţie  separată.  Un exemplar  costă
         Vasile  Crâoiunesc,  Petru  Stefănesc,  Adam  ea  de  loc  nu  s’a  învoit,  ci  a  cedat  nu­  în  măsură  mare  sunt  părtaşe.  2  cor.  plus  5  cr.  porto,  şi  se  află  de vânzare
                                                                                                                                        la  «Minerva».
         Basarab,  înv.,  toţi  din  Romoşel,  câte  10  cor.  mai  opiniunii  publice  engleze.
         Nic.  Mihailă,  propr.  din  Vinerea  şi  Nicolau   Pe  tron  îi  va  urma  feciorul  său,   —  Necrolog.  Octavia  Bariţiu  şi  soţul  Dr.
         Dubleş,  notar  din  Romos,  şi  George  Bogdă-                                                                                  —  Cât  bea  Parisul ?  După  scrisele  unei
                                                   Eduard  al  VII,  care  e  deja  în  vîrstă de   Alexiu  Bogdan,  ca  fiică  şi  ginere,  în  numele
         nescu,  propr.  Orăştie,  câte  10  cor.,  Dr.  R.                                   lor  şi  a  număroşilor  consângeni  cu  inima   foi  parisiene,  Parisul consumă anual 5.610.958
                                                   60  de  ani  şi  are  doi  copii.
         Dobo,  medic  în  Orăştie  10 cor.,  Isidor Sodor                                    frântă  de  durere  aduc  la  cunoştinţă,  că  mult   hectolitri  vin,  305.944 hect.  alcohol şi 480.323
         preot,  Toma  Ciutrila,  văd. Maria Mihailă,  câte                                   iubitul  lor  părinte  Oct avi u  Bariţiu,  pro­  hect.  bere.  Afară  de likOr-urile cele mai bune.
         5  cor.,  Cornel Popesc,  înv.  în  Orăştie  4  cor.,   Râsboiul  în  Africa         fesor  în  pensiune  la  gimnasiul  iundaţional   Parisul  consumă  încă  alte  7,000.000  hect.  de
         Nic.  Voina,  înv.  Vaidei,  loan  Botean,  preot   continuă  a  atrage  luarea  aminte asupra  din  Năsăud,  după  un  morb  scurt  şi  greu   alte  fluidităţi.
         Binţinţ,  câte  4  cor.,  Ioan  Vaidean,  preot  în
                                                   sa  a  oamenilor  politici,  mai  ales a celor   şi-a  dat  nobilul  seu  suflet  în  mânile  Creato­
         Romos  şi  Nic.  Opra,  econ.  în  Romoşel  câte                                     rului,  Joi  în  24  Ianuarie  st.  n.,  1901,  la  6   —  Şcoalele  din  Sătmar  în  urma boalelor
         3  cor.,  George  Cătănici, Vasile  Nasta,  Avram   din  Anglia,  cari  credeau  câ acela n’o să   ore  seara,  în  al  68-lea  an  al  etăţii.  Osemin­  contagioase  ce  bântue  între  copiii  de-acolo,
         Cătănici,  Vasile  Mihailesc,  V.  Nasta  1.  Petru,  dureze  mâi  mult  de 3—4 luni. Dar’ eată
                                                                                              tele  scumpului  decedat  s’au  aşezat  spre  re­  au  fost  închise  pe  2  săptămâni.
         Vas.  Nasta  a  Docilii,  Teodosie  Ţichil,  Ioan  că  a  trecut  deja  15  luni,  şi  sfîrşitul  lui
                                                                                              pausul  etern  în  cimiterul  gr.-cat.  din  Năsăud
         G.  Dubleş,  Coman  şi  Ana  Nasta,  Nicolae  Ji-   tot  nu  se  ştie.  Ba  e  temere,  că  chiar  Duminecă,  în  27  Ianuarie  st.  n.,  ia  3  ore
         dav,  Iosit  Tilicea,  George Mâriuţ,  câte  2 cor.,                                                                             —  O  moştenire  de  3 28   milioane franoi.
                                                   pacă  Burii  ar  fi învinşi,  ceea-ce din lup­ p.  m.  Fie-’i  ţărîna  uşoară  şi  memoria  binecu­ Consulatul  englez  din  Filipopol,  caută  de  un
         Avram  Burte  4  cor.,  Avram  Zacharie  1.  Nic.   tele  ce  se  dau  acum  între  Buri  şi  En­ vântată!
         Ioana  Dubleş,  Maria  Dubleş,  Avram  Buldea,                                                                                 timp  încoace  după  moştenitorii  unei averi nu
                                                   glezi  nu  se  poate  ajunge,  năcazul  cel                                          mai  puţin  de  328  milioane  franci,  rămaşi  de
         Nic.  Marcu,  Demian  Uritu,  N.  G.  Nasta,  A.                                       —  Dl  V.  A.  Urechiă  în  pensiune.  Prin  un  anumit  Mandradijev.
         I.  Zacharie,  Nic.  Marian,  Ioan  I.  Ciutrilă,  P.  mai  mare  ar  urma  după  încetarea  răs-   noul  budget,  dela  1  Aprilie  se va suprima ca­
         Toader,  Vas.  Crăciunesc  jun.,  Ioan  Cătănie,  boiului.  Mulţi  cred,  că  noul  rege al An­ tedra  dlui  V.  A.  Urechiă,  dela  facultatea  de
                                                                                                                                          —  Mărci  poştale  nouă.  Ministrul  ung. de
         1.  Nic.,  Nic.  Filip,  George  Michailă,  Nicolae   gliei,  Eduard  VII,  va  pune  capăt  răs-  litere  din  Bucureşti.  Dl  Urechiă îşi exprimase
         Ianes  S.,  Maria  Mihailă,  Paraschia  Stefănesc,                                   dorinţa  de  a  se  retrage  pe  acea.zi  în  pen­  corn.  va  mai  pune  în  circulaţie, afară de măr­
                                                   boiului,  dar’  tonul  în  care  scriu  foile                                        cile  în  valoare  de  coroane  de  până  acum  si
         Ioan  I.  Toader,  Avr.  N.  Michailă,  Vas.  Cră­                                   siune.
                                                   engleze  despre  răsboiu  dovedesc, că nici                                          mărci  de  câte  20  şi  30  bani  şi  de  câte  2  şi
         ciunesc,  Simion  Vîsa,  Nic.  Pleşa,  P.  Nasta,                                                                              5  coroane.  Mărcile  de  câte  5  coroane,  cari
         Aug.  de  Viotte,  Ioan  G.  Stef,  Ioan  Pleşug,  acesta  nu  se  va  mulţumi  până  nu  va   —  Deschiderea  graniţelor.  Ministerul  ro­
                                                   înfrânge  pe  Buri.                        mân  de  externe  a  primit  o  telegramă  din   servesc  cu  deosebire  pentru  francarea pache­
         de-alungul  drumului  aşteptând  ceasuri  întregi                                                                              telor  şi  mandatelor  de  valoare  mai  mare,  se
                                                                                              Viena,  prin  care  să  anunţă,  că  guvernul  aus­  vor  putea  căpăta  numai  la  oficiile poştale ad­
         până  ce  vede  un  nor  de  praf  şi  pe  poştaş
                                                    Atentat  asupra  Reginei-regente  a Spaniei.  triac  a  dat  autorisaţie  societăţii  «Productive»   ministrate  de  erar.  Mărcile  poştale  de  câte 3
         venind  in  goana  calului.  Aleargă  spre  el  cu                                   să  impoarte  3000  de  rîmători  din  România.
                                                        După-cum  se  telegrafează  din  Ma­                                            cor.,  ce  de  present  sunt  în  circulaţie,  cu ziua
         inima  plină  de  speranţă  şi  cu  ochii  ei  îl  în­                               Alţi  doi  representanţi  ai  altor  societăţi  sunt
         treabă  nerăbdător.                       drid,  asupra  reginei-regente  a  Spaniei                                           de  31  Martie  1901  vor  fi  cassate.  După  acel
                                                                                              în  tratative  cu  marii producători  români  pen­  termin,  cei  cari  vor  avea  astfel  de  mărci,  le
              —  «Nimic,  lele  Sandă»,  răspunde  trist  s’a  făcut  un  atentat cu revolverul în mo­  tru  un  alt  export  de  10.000  rîmători.
        poştaşul,  şi  pleacă  murmurând:          mentul,  când  regina  cu  copiii săi făceau                                         vor  putea  schimba,  dacă  mărcile  sunt  întregi
                                                                                                                                        şi  netolosite,  la  oficiile  poştale  până  la  30
              —  «Eată  ce  va  să  zică  să  înstrăinezi   o  plimbare  cu  luntriţa pe lacul parcului.   —  Cununie.  Dl  Dr.  Ştefan  Rozvâny,  adv.  Iunie  1901.
        copilul  dela  vatra  lui;  e  perdut  în  veci L..
                                                   Glonţul  însă  n’a  nimerit.               în'Arad  şi  d-şoara  Felicia  Beleş  îşi vor serba
        Lelea  Safta  dădâ  un  oftat  lung,  lung  şi  sfâ­
                                                                                              cununia  în  15  Febr.  n.  a.  c.  în  biserica  rom.   —  „Long-Tom"  în  Londra.  Vestitul  tun
        şietor  de  tris.  »Ear’  nimic 1»  Apoi  întră  în
                                                                                             gr.-or.  din  Arad.  —  Felicitările  noastre.  ai  vitejilor  Buri,  gloriosul  Long-Tom  a  amu­
        casă,  luă  portretul lui şi scăldându-’l în lacrimi,   Statele-Unite  şi  Anglia.
                                                                                                                                        ţit  pentru  vecie,  nu  mai  varsă  foc  de  moarte
        îl  sărută  mereu  bocind :
                                                        Din  multe  părţi  ale  Statelor-Unite                                          asupra  inimicului.  Englezii  drept  trofeu  de
              —  «George,  puiul  mamii,  de  ce  nu-mi                                         —  Noul  rege  Eduard  VII.  al  Angliei  a
                                                   nu  numai  că  nu  s’au  trimis  adrese  de                                          glorie,  l-au  dus  la  Londra,  unde  va  fi  aşe­
        scrii, de  ce  mă  omori ?                                                            numit  pe  împăratul  Wilhelm  mareşal  al  ar­
                                                   condolenţă  ministerului  englez,  din  in­ matei  engleze.                          zat  în  museul  relicviilor  de  răsboiu.  In  faţa
              Şi  aşa  îşi  duce viaţa de un timp încoace:
        nici  nu  mănâncă  cum  trebue, nici nu doarme.   cidentul morţii  Reginei  Victoria,  dar’  se                                 Ladysmith-ului  bubuind  vestia  gloria  şi  în­
        Noaptea  când  închide  ochii  obosiţi  de  atâta  fac  chiar  demonstraţiuni  contra Angliei.   —  In  urma  conscripţiunii  din  urmă  s’a   vingerile  Burilor,  ear’  astăzi  a  ajuns  signal
                                                                                             constatat,  că  Budapesta  are  astăzi  729.383   de  glorie  pentru  Englezi.
        plâns,  de  aţipise puţin tresare trezită de  vre-un  Aceasta  în  urma  răsboiului  cu  Burii.
                                                                                             locuitori,  dintre  cari  16.000  sunt  soldaţi,
        vis  rău;  ba  vede  pe  George  al  ei  căzând în-   Primarul  oraşului New-York  a  zis,  că el
        tr’o  prăpastie  adâncă,  ba  lungit  jos  şi scăldat                                faţă  de  anul  1890,  când  au  fost  506.000;  în   —  Timpul  prin Orăştie e foarte schimbâcios.
                                                   n’a  condolat  nici  pe  generalul  Joubert,
        în  sânge  —  şi  în  fel  de  fel  de chipuri groaz­                                timp  de  zece  ani  numărul  locuitorilor  a cres­ De  câteva  zile  aci  plouă,  aci  ninge  şi  ear’
                                                   cu  care  a  prânzit  la  o  masă  şi  l-a  res­ cut  aşadar’  cu  223.383.          plouă,  ear’  noaptea  înghiaţă.  Apele au început
        nice  de  o  face  să  se  cutremure  şi  să nu mai
        poată  durmi  toată  noaptea.  Atunci  se  scoală   pectat,  decât  să  condoleze  pe  Regina.                                  a  creşte  şi  e  temere  că  vor  inunda.
        şi  cade  în  genunchi  în  faţa Maicei Domnului.                                      —  Un  cas  înfiorător  a  descoperit  comi-
        Cu  mânile  împreunate,  cu  ochii rugători, plini   Bulgarii  contra  lui  Sarafoff.  siunea  pentru  conscripţia  poporaţiunii  într’un   —  Mulţumită  publică  ce  aţi  trimis  eri, din
        de  lacrimi,  ridicaţi  spre  icoană,  şopteşte o ru­  Din  Bulgaria  vin  ştiri,  dacă  acele   oraş  din  Steiermark.  Isprăvind  comisia  cu  causa  îmbulzelii  de  material  nu  s’a  putut pu­
        găciune:  «Doamne  redă-mi-11»                                                       cei  din  casă,  s’a  dus  la  cocina  de  porci.  blica.  In  nrul  proxim  se  va  publica  la  tot
                                                   sunt  adevărate,  că  în  foarte multe oraşe
                                       (Va  urma).                                           Care  nu-i  fu  însă  spaima,  când  văzu  între  caşul.
                                                   şi  sate  ale  ţerii  poporaţiunea  demon- cei  doi  porci  ce  se  aflau  acolo,  şi  pe  un  fe­
   1   2   3   4