Page 2 - Activitatea_1901_02_05
P. 2
Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 5.
unde sunt în contract cu ei. Se înşeală oficial, dacă respectivii 3—4 membrii Ce zici, dle din tufă ? din jugul iobăgiei, apoi pentru tron şi dinas
amar>. din direcţiune sunt răutăcioşi: e per- Pe noi cu astfel de lucruri practice dar’ tie, prin urmare este vrednic de memorie,
ruşinoase nici când nu ne va putea bănui ni poate-că în măsură mai mare decât Vdrds-
M’aşteptam că după-ce căzu aşa per dut omul cu dreptatea la mână. menea I marti: propun luarea obiectului dela ordinea
deaua de pe ochii politicianei, nu se va măr Verdictele acestea sunt cu atât Noi nu pentru aceea voim să întrăm în zilei şi dau expresiune acelei dorinţe, că fac
gini de a recomanda Franciei să iubească I mai periculoase, pentru-că membrii fo activitate, să fim stafagiu, ori să facem »ge- torii conducători ai statului precum şi parti
pe Cehi numai, ci mai ales pe Românii din rului disciplinar, nici nu depun vre-un schăfturi», cum au făcut mulţi oameni făr’ de cularii, să lucre într’acolo, ca fiecare naţiona
Ungaria, singurul popor care mai pune apă jurământ că vor judeca pe basa date conştiinţă sub pretextul pasivităţii, demora- litate se se poată mişca liber, în a-şi mani
lisând poporul în modul cel mai mârşav.
în vinul german cu care se adapă guvernanţii lor sine ira et studio, după cea mai festa faţă de memoria iubiţilor, cari au făcut
Cu Introducerea activităţii generale, drept epocă în istoria patriei. Până atunci însă, din
dela Budapesta. bună ştiinţă şi conştiinţă a lor, şi nici că geschăftăriile acestea mârşave ar trebui să partea noastră nici un sprigin nu se poate
Şi nouă ne sunt dragi Boemii; şi noi nu sunt responsabili nimărui pentru iasă din praxă. Doar’ pentru aceasta te-ai su aştepta faţă de o cerere ca şi aceasta.
dorim succesul luptelor lor naţionale, dar’ hotărîrile lor, să fie acestea cât de ne părat aşa tare pe activitate, dle din tufă ? Senatorul David se sileşte a dovedi, că
cu acea reservă, că n’am voi ca din acele drepte şi răutăcioase. Nu ştim cine-i marele politician (1?) as cererea, deşi privată, se poate pertracta' în
cuns; în merit nu stăm de vorbă cu el, că representanţă, ca multe alte cereri de soiul
lupte să iasă slăbită, Austria. Această putere Se impune deci întrebarea că:
nu-i obiectiv; dar’ afirmăm, că: cine bănueşte acesta. Aceasta nu ar fi avut loc să o amin
este indispensabilă şi Francezii, cari au gre D in punct de vedere al dreptului fără basâ ţie altcineva cu streberism, apoi tească, deoare-ce nime n’a contestat dreptul
şit cerănd Prusia la 1648, cu gând de a poatc-se căuta remediu la forurile ju s trebue că din ind vidualitatea sa îşi tormează acesta.
micşora pe Austria, astăzi interesul lor este tiţiare ? sunt oare judecătoriile îndrep judecata; vorba Neamţului: »Wie der Schelm Nu cumva, dle senator, ai cugetat a-ţi
în continuarea şi tăria Austriei. Este o în tăţite fi competente a lua din punctul so denkt er«. mai adauge la meritele patriotice, luând cu
Noi a l t c u m am scris despre bărbaţii vântul în această afacere, încercându-te, dar’
ţeleaptă politică dar’, să nu aplaude presa de vedere al dreptului, sub revisie ho
noştri cari au introdus pasivitatea cu multă numai încercându-te a zice şi d-ta ceva?
franceză lupta Ungariei contra Austriei. în tărîrile forurilor disciplinare compuse nădejde în bine, şi mult resultat în — rău. Pagubă că ortacul d-tale de principii
ţelegem simpatiile pentru ori-ce popor, care în modul sus num it? patriotice n’a fost şi el de faţă să-ţi secundeze.
luptă pentru independenţa sa; dar’ neînţelese Părerea noastră e, că contabilii şi Pusă Ia vot luarea dela ordinea zilei, a
rămân pentru noi osanalele ridicate de certe oficialii de bancă faţă de astfel de ho- căzut şi s’a primit propunerea comitetului
ziare din Paris în onoarea unui popor, care tărîri nedrepte, sunt îndreptăţiţi a căuta Treburi orăşeneşti. permanent.
Afacerea cu ridicarea salarului prima
sugrumă pe un altul, al unui popor apoi remediu la forurile justiţiare şi forurile rului a fost resolvatâ întocmai ca şi în rîndul
care este aliatul, neinteligent, se poate, dar’ acestea sunt datoare şi competente, trecut. Adecă având primarul şi aşa mai
La 29 Ianuarie s’a ţinut şedinţa repre-
nu mai puţin real al neamicului Franciei. după-ce s’a făcut încercarea de apla sentanţei orăşeneşti sub presidiul primarului mare salar ca un prim-pretor, representanţa
f
Salutăm dar’ziarul „Par o 1 e raţaise*1 nare pe cale administrativă, .a lua ho- Fridrich Acker. îşi susţine conclusul anterior.
Afacerile celelalte nefiind chiar de In
ca pe un antemergător al unei noue direc tărîrea atacată din punct de vedere al înainte de a se procede la resolvarea teres obştesc, s’au primit după propunerile
tive politice externe a Franciei şi sperăm că dreptului sub revisiune, şi a judeca în obiectelor puse la ordinea zilei, membrul de
comunitate Laurian Bercian a interpelat pe comitetului permanent. Rap.
d-na Adam nu va întârzia să facă şi al doi merit, pentru-că: primar, că în toamna trecută pentru-ce n’a
lea pas: de-a apăra, cu aceeaşi căldură cu Institutul de bani în relaţiunea sa dispus curăţirea canalului morii, după-cum se
care pledează causa Cehilor, şi causa sfântă faţă de oficiali este persoană privată, obicinueşte, încât de present o a patra parte
a celorlalte naţionalităţi din Ungaria, şi în tocmai aşa ca un alt comerciant, care a oraşului este expusă la exundare, în urma In atenţia preoţilor.
cărei întrelăsări azi numai prin apă poate co
primul rînd, al Românilor, cari n’au alt ideal e persoană naturală, şi îşi are derege-
munica publicul cu judecătoria şi posta.
de cât al Cehilor, acela de a-şi conserva na torii sei. Primarul, drept scusă, se acopere cu
Prin articolul de lege XVI. din 1900 s’a
ţionalitatea, limba şi religiunea. «Forul disciplinar« n’are, nu poate rugarea arendaşului de moară, care s’a între- decretat înfiinţarea unui fond pentru ajutora
să aibă sferă de activitate şi drept mai pus la d-sa pentru amînare, ca moara să nu rea servitorilor şi a zilerilor aplicaţi la lucrul
largă decât însuşi institutul ori comer stee în paguba sa, şi că organul Seu, mai de câmp.
CONTABILII ŞI OFICIALII ciantul, caracter de drept public nu târziu venind îngheţul, a întrelăsat împlinirea Acest fond se formează:
datorinţei sale.
are deloc, ca bună-oară forurile disci La această excusare netemeinicâ inter- a) d n contribuirile servitorilor sau a
LA BĂNCILE NOASTRE plinare judecătoreşti regulate prin legi pelantu! constată că: zilerilor, cari se înscriu ca membri la acest
fond ;
sancţionate, şi compuse din oameni Primăria orăşenească, care şi de alt b) din contribuirile posesorilor de pă
cualificaţi fi juraţi că vor fi conştienţioşi. cum este foarte costisitoare şi în continuu mânturi, cari lucră pământurile lor cu servi
Avem deja şi noi Românii atâtea Intre institut şi oficial, atunci când numai cu cereri pentru ridicări de salarii se tori sau zileri ;
ocupă, peste măsură puţin interes dovedeşte
institute de credit şi de economii, în acesta îşi ocupă postul., se creează un c) din ajutorul anual ce îl dă statul.
faţă de administrarea corectă şi punctuală a
cât oficialii şi contabilii prin numărul contract bilateral, fie acela verbal ori oraşului, ear’ interesele locuitorilor nici când Meniţiunea fondului de ajutorare este,
lor mare cu tot dreptul se pot con în scris, care unilateral numai institutul nu le are în vedere. ca servitorii şi zilerii, cari sunt înscrişi de
membii la fond, să poată primi în cas de boală
sidera de-o importantă clasă a inteli- singur nu-1 poate scoate din valoare Chiar toamna trecută a fost favoritoare a ju t o a re în bani, medicamente şi tratare me
gmţei noastre, cu atât mai mult, că fCi>'Jr nnnriniile drep p. ntiu curăţ rea canaiUiUi, putându-se lucra dicala gratuita, ear la cas dacă dânşii devin
putem afirma, că la institutele noastre tului se rccer la sistarea unui astfel de până la finea lui Decemvrie, în urma tem necapabili de lucru, să poată primi din fond
peraturii moderate, primăria totuşi a stat lo
contabilii cualificaţi sunt toţi de sân contract. ajutoare lunare şi după moarte familiile lor
cului şi n’a făcut disposiţiile de lipsă. escontentare.
gele nostru. Lucrul s’ar părea dar’ de tot clar, Primăria orăşenească peste tot nici ha
Fiind soartea poporului în primul rînd
Credem a fi la loc să ne ocupăm însă: bar nu are, ca trebile cetăţenilor să le pro încredinţată preoţilor, este de dorit, ca toţi
cu posiţia acestor bărbaţi cualificaţi, Intr’un cas concret forul prim a moveze, fără numai sarcinile acelora le urcă, preoţii să-’şi procure legea aceasta şi să o facă
din punct de vedere iuridic. primit punctul nostru de vedere, dar’ sub diferite pretexte, ca venit. 1 • oraşului cres cunoscută poporului, stăruind totodată pentru
când, să nu obvie primejdie de a reduce
Ar trebui se credem, că fiind ofi forul apelativ a judecat, că: contrihuirea fiecăruia la acel fond, de mare
funcţiile şi dotaţin'nile cetei de amploiaţi; folos.
cialii şi contabilii aplicaţi definitiv, şi Judecătoriile, adecă forurile ju s chiar şi în firul programului de azi are să se
la cele mai multe institute: cu drept tiţiare, dacă fo ru l disciplinar a fost pertracteze ridicarea salarului primarului, însă
de pensiune, posiţia lor ar f i sigură sfi compus conform statutelor institutelor, vom avea grije, ca sub astfel de împrejurări
adevărat definitivă. nu sunt în drept a întră în meritul stagnatoare, nici acest salar să nu se ridice. Revista externă.
Constatate acestea, interpelantul nu ia
Dacă însă cercetăm mai cu seamă causei, pentru-că oficialul când şi-a ocu
la cunoştinţă răspunsul primarului şi cere cer
calitatea elementelor, din cari se com pat postul s’a supus prin aceasta şi fo cetare în causă.
Din România.
pun aşa numitele foruri disciplinare, rului disciplinar instituit prin statutele Representanţa însă primeşte de bani
apoi inomis trebue să venim la trista institutului. b u n i toate cele înşirate de primar, mai vîr- Ministrul Carp, conform ştirilor
convingere, că posiţia acestor domni, Rătăcirea forului apelativ, după tos pe motiv, că a dovedit «nex causal» în aduse de foile din ţară, a hotărît să-’şi
tre interpelaţie şi salar.
e destul de ilusorică; şi este de dorit, părerea noastră, e evidentă, pentru-că dee demisia.
Cu toate aceste în ziua următoare s’a
ca să se Iacă schimbări radicale, even faptele unei persoane private, fie juri pus dl primar cu organele sale şi cu ceata
tual prin legislatură, asigurându-se de dică ori naturală, din punct de vedere de ţigani la lucru şi până la amiazi a delâ- Pe biuroul camerei s’a pus un
plin drepturile şi interesele şi mai cu a dreptului totdeauna pot să fie turat primejdia de apă, de care era amenin proiect de lege privitor la schimbarea
seamă definitivitatea lor. obiecte de pertractare meritorie jude ţată o parte a ora ului. O dovadă mai mult, Câlindarului. Ziua de 19 Iulie din anul
Ştim că la cele mai multe insti cătorească. că ştiu lucra organele noastre administrative, curent, se zice că în toată România
numai trebue necontenit solicitate.
tute forul disciplinar exclusiv ori apoi Aşteptăm cum va decide Curia Li-se atrage luarea aminte la ceata va fi considerată de 1 August, şi de
în majoritate dominantă, se compune reg. în causa aceasta principiară, care funcţionarilor orăşeneşti, că în toamna vii aci încolo se va întrebuinţa în România
din membrii de-ai direcţiunii. credem că interesează mult pe oficialii toare se vor face alegerile pe un nou period numai călindarul Gregorian.
Aceşti membrii sunt şi ei, ca toţi şi contabilii dela institutele de bani de şase ani şi nu vor lua în nume de rău,
oamenii, supuşi slăbiciunilor omeneşti, La timpul seu, prea fireşte, vom dacă vor fi împărtăşiţi de tratarea, care o Dr. Svetozar Miletici
merită.
mulţi nici nu au inteliginţa recerută, da sentinţa Curiei în publicitate. Prinsul obiect a fost cererea comitetu energicul luptător al Sârbilor, a răpo
să fie în stare să revideze agendele ori lui pentru ridicarea unui monument în me sat în 4 Febr. n. a. c. în Verşeţ, unde
să constateze defectele unor oameni moria poetului VOrOsmarti. Magistratul, co trăia în timpul din urmă în retragere.
mai cualificaţi, cum sunt contabilii şi mitetul permanent şi repres. decid: cererea Cadavrul seu a fost transportat la Neo-
oficialii. »STREBERI?« si lista se pune pe masa primarului şi ofer
tele private benevole se vor primi acolo, car’ planta, unde i-s’a făcut înmormântarea.
Paşii lor, ba verdictele lor sunt în
oraşul ca atare nu contribue. Naţiunea serbă deplânge în răposatul
cele mai multe caşuri efluxurile regre Faţă de această propunere, membrul pe unul dintre cei mai viguroşi luptă
tabile a simpatiei ori antipatiei şi de In »Tribuna« din Sibiiu oare-care ano de comunitate Laurian Bercian face urmă tori naţionali.
multe-ori a fuduliei grandomarie, cu nim »din afară* scrie despre activitate şi ac toarea contrapropunere:
tivişti ; şi are caraghiosul din tufiş îndrăsneala având în vedere, că nouă Românilor şi
care caută să asuprească pe bieţii conta
de a-i nunii pe cei cari voesc sS între în luptă cdoralalte naţionalităţi, deşi noi încă formăm
bili şi oficiali, cari cu atâta trudă şi jertfe cinstită şi bărbătească pentru drepturile noas statul, nu ni-se permite nici colectarea dela Lupta Burilor.
de bani şi-au câştigat cualificaţiunea tre naţionale de >streberi«l ai noştri pentru eternisarca memoriei celoi Comandantul suprem al Burilor
mai înaltă. Noi sub această numire înţelegem oa nai scumpe idealuri; Louis Botha a dat ordin că, membrii
Motivul din urmă e cam josnic, meni de aceia, cari fără intenţiuni politice având în vedere, că banii colectaţi deja buri ai comitetului de pace, dacă ar fi
oneste, fără interes şi zel a d e v ă r a t naţio cu mare osteneală, din truda, sudoarea şi
dar’ ştim un institut (»Ardeleana« noas prinşi să fie împuşcaţi. Telegramei lui
nal, fără seriositate şi bărbăţie întreprind oa- munca conaţionalilor noştri nu numai au fost
tră), vor fi poate şi altele, unde gra- reşi-care acţiune, făcând numai din motive confiscaţi, ear’ administratorii traşi la bariera Botha adresate regelui Angliei să fie
sează cu toată vehemenţa scandaloasă, speculative zarvă mare. justiţiei, întemniţaţi şi chiar acum şi judecaţi; generos faţă de ţinuta bărbătească, nu
dar’ nu-i aci locul. Aceştia ar fi »streberii« şi aceia cari sub având în vedere, că într’un stat liberal, i-s’a dat răspuns.
Dacă oare-care contabil nu salută titluri de naţionalişti patentaţi şi monopoli, cum este al nostru, de binefăcătoarele raze Lord Kitchener în 4 Febr. rapor
pe careva din direcţiune destul de pro să lasă a fi p l ă t i ţ i din g r e u ! deşi liberale, au a se bucura toţi cetăţenii deo tează că Burii au prins întreaga gar
bani i aceia d i s p ă r u ţ i prin d i f e r i t e potrivă, şi în fine:
fund (!), ori — fereşte Doamne! — ar nizoană engleză dela Modderfontein,
buzunare, ar fi avut loc des t ul la in- având în vedere, că idealul nostru, a-
cuteza să fie în careva chestie de părere s t i tu ţ i uni 1 e noa s t r e c u l t u r a l e şi fi decă Avram Iancu, pentru care s’a făcut co trupele trimise nu au putut-o scăpa
contrară, poate să fie cel mai veritabil l a n t r o p i c e i lecta, a luptat pentru eliberarea neamului seu din mânile Burilor. Se vede că aici