Page 2 - Activitatea_1901_02_06

Pag- 2. ACTIVITATEA Nrul 6.

Dacă deci, şi după ei, e vorbă numai tarea drepturilor lor, cari sunt bucinate şi res­ Eată articolul: loacele pentru delăturarea lor. Insufi­
de o idee şi despre posibilitatea realisării firate prin toată lumea, — fireşte numai ca cienta participare la adunările gene­
ei; atunci pe basa dreptului înăscut tot insul minciuni. «Una dintre cele mai de frunte re­
viste financiare din ţeară, ocupându-se rale este a se atribui tără îndoială, în
are drept a discuta pro şi contra asupra ches­ Noi stăm strict pe basa legii de naţio­
tiunii sulevate, şi-’şi poate exprima părerea şi nalitate şi afirmăm cu ea în mână, că în Un­ cu adunările generale ale societăţilor mare parte împrejurării, că de multe-
convingerea sa după plac, fără-ca aceasta să garia există numai o n a ţ i u n e politică, pe acţiuni, în al căror seson am intrat, ori majoritatea acţionarilor domiciliază
i-se poată lua în nume de rău ori să poată naţiunea ungară, ai cărei membri egal în­ remarcă faptul regretabil, că aceste adu­ în localităţi îndepărtate de sediul insti­
fi tras la judecată. d r e p t ă ţ i ţ i sunt toate naţionalităţile din pa­ nări aproape pretutindenea sunt de tot tutului, astfel încât înfăţoşarea lor la
Să tragem acum din acestea consecuenţa trie. Această lege sancţionată există şi astăzi adunare ar fi împreunată cu perdere
logică, şi să vedem cum s’ar realisa ideea de şi o respectăm. puţin impopulate şi decurg toate după
acelaşi şablon şi în condiţiuni ce nici de timp şi bani. A r fi însă destul, dacă
stat maghiar? Dacă acum Maghiarii vorbesc de «na­
După noi, un stat naţional maghiar nu­ ţiune maghiară», atunci tot cu acel drept pu­ decât nu corăspund importanţei lor. cel puţin acei acţionari, cari locuesc la
mai aşa s’ar putea realisa, dacă toţi, cei-ce tem vorbi în Ungaria şi de «naţ iune r o­ Cu părere de rău trebue să con­ sediul institutului sau în nemijlocita
dela naştere şi după limbă şi obiceiu nu sunt mână», germană, serbă, slovacă, — tot cu statăm, că societăţile noastre financiare lui apropiere, s’ar presenta în număr
Maghiari, ar fi daţi afară din Ungaria, ca numai acel drept am putea şi noi naţionalităţile a ne şi comerciale nu numai că nu fac o cât mai complet. Dar’ ştim că nici
rasa maghiară să rămână aici, ori dacă cei de desface de naţiunea ungară, şi a crea o na­ aceasta nu se întâmplă.
altă limbă şi naţionalitate s’ar preface de bună- ţiune politică separată, după limba ce o vor­ lăudabilă excepţiune în această privinţă, Causa este a se căuta în mare
voe ori prin forţă — Maghiari. Tertium non bim, căci după lege avem drepturi egalei ci din contră, neajunsurile constatate parte în indiferentismul cercurilor largi
datur I In Ungaria nici Maghiarii ca atari nu în general, la noi se manifestă în mă­
întrebăm acum : este oare un bărbat se­ pot torma naţiune deosebită, nici Românii, sură potenţată, şi astfel şi inconvenien­ ale acţionarilor, cari în cele mai multe
rios, cu mintea la loc, în Ungaria şi afară de nici Sârbii etc., căci în Ungaria, pe basa legii tele şi scăderile cu cari sunt împreu­ caşuri sunt conduse numai de conside-
Ungaria, care ar fi de convingere, că statul nici Maghiarii nu sunt alta, decât earăşi nu­ nate, la noi trebue să fie încă cu mult raţiuni la interesele lor momentane ac­
naţional maghiar se va realisa cândva, pe ase­ m ai o naţ i onal i t at e, dar’nici decât «na­ tuale, şi întru cât nu sunt angajate prin
menea cale şi cu astlel de mijloace? Crede ţiune maghiară», căci la din contră: Ungaria mai păgubitore. aceste, uită interesele lor mai generale
oare: că se vor putea răpi mai înainte moşiile, ar fi un stat federativ, constătător din mai Ştim cu toţii, ce rol însemnat dă
averile naţionalităţilor spre a fi daţi afară din multe «naţiuni». legea comercială, şi pe basa acesteia şi îndepărtate. Astfel s. ex. nu se in­
teresează de alegeri, dacă nu ştie cine
Ungaria? Fie siguri, că pentru dragul unei O voiţi asta, dlor Maghiari? şi statutele diferitelor societăţi pe ac­
idei de b«năvoe nici unul nu-’şi va părăsi De sigur nu, precum nu vrem nici noi. ţiuni, adunării generale. Ea este forul sunt candidaţii, dar’ se presintă, când
limba, naţionalitatea, datina strămoşească, bi­ Despărţiţi unii de alţii ne-am perde puterea suprem şi sigur decizi tor în toate ma- dintre doi anumiţi candidaţi au oare-
serica şi religiunea sa; forţa, puterea brutală şi vaza impunătoare, şi am perl, ear’ ca na­ nifestaţiunile mai importante ale vieţii cari legături cu unul sau celalalt, cu
însă va putea scoate din fire pe câţiva slabi ţiune politică ungară putem forma un stat pu­ toate-că interesele lor de acţionari în
de ânger, cari vânează interese materiale, dar’ ternic. institutelor, şi în mâna ei este depusă ambele caşuri sunt în aceeaşi măsură
marea majoritate a nemaghiarilor pe lângă O spunem deci curat şi apriat, că noi controla supremă. Şi cum funcţionează
angajate.
toate persecutările, ofensele şi brutalităţile ce Românii nici când nu vom da mână de ajutor acest factor principal al instituţiunilor
Acest indiferentism ar trebui să
li-s’ar face, va rămânea constantă şi credin­ pentru edificarea unui stat naţional maghiar; financiare şi comerciale?
cioasă naţionalităţii sale totdeauna ! nici când nu vom lucra spre nimicirea noas­ Nu fără drept constatată revista facă loc unui interes mai viu şi mai
întrebăm acum: voesc Maghiarii a zidi tră, pentru dragul unei «idei» ; nici când nu larg pentru instituţiunile noastre eco­
mai sus amintită, că la adunările ge­
un stat n a ţ i o n a l ma g h i a r pe ruinele vom jertfi nici avere, nici sânge pentru o idee nomice, şi acest scop se va putea rea­
naţionalităţilor din Ungaria cu nimicirea şi imposibilă; noi cu mâna noastră nici când nu nerale, de regulă, se presintă aproape lisa îndată-ce şi conducătorii institutelor
distrugerea a tot ce nu este maghiar ? Dorim ne vom săpa groapa spre perirea vecinică a numai membrii direcţiunii şi comite­
noastre vor întră în relaţiuni mai in­
şi trebue să o ştim aceasta din capul locului, limbei şi naţionalităţii noastre. tului de supraveghiere împreună cu
time cu acţionarii institutului. Căci as­
curat, apriat şi fără şovăire. Răspundă la aceasta Mai bine de o mie de ani trăim Ro­ funcţionarii institutului, îşi aproabă fa p ­
bărbăteşte şi fără nici o reservă, ca apoi să mâni şi Maghiari împreună în acest stat, în tele şi lucrările proprii, îşi dau înşişi tăzi aceste legături sunt atât de puţin
ne putem şi noi — acomoda. bine şi în râu; tot aşa dorim a trăi şi mai absolutoriile, îşi votează tantiemele şi închegate, încât massa mare a acţiona­
Bine să precumpănim lucrul I departe. remuneraţinnile şi se aleg şi realeg rilor rămâne cu totul străină de insti­
Dacă Maghiarii cu »magyar âllam eszme» Ceară dela noi statul unguresc tot ce tut şi n’are ocasiune a cunoaşte mai
voesc a crea cu ori-ce preţ un stat naţional se poate, îi vom da avere şi sânge şi în viitor, după plac. deaproape mersul lucrărilor acestuia.
maghiar: atunci ei declară răsboiu pe viaţă dar’ limba şi naţionalitatea — nici-odată I Nu încape nici o îndoială, că o A d e s e -o ri a c ţio n a rii nioi n u a u c u ­
şi moarte tuturor nemaghiarilor din statul Un­ asemenea situaţlune numai a&n£tuaaa
garia, şi voesc, ca să nu mai fim concetăţeni şi reală nu poate fi; şi devenind între noştinţă despre terminul adunării ge­
şi conlocuitori împreună cu ei în această ţară; asemenea împrejurări ilusorie ori-ce con- nerale, pentru-câ multe direcţiuni pu­
voesc, ca noi, nemaghiarii, să nu mai avem Băncile noastre. trolă şi imposibilă manifestarea şi vali­ blică convocătorul numai în una din
nici un drept personal ori politic în această ditatea intenţiunilor şi intereselor cer­ foile noastre, şi acţionarul care posedă
patrie, pentru care de mn'f“ »ie-am vărsat câte 2— 3 acţiuni dela — zicem —
jurocmai ca Maghiarii şi dealăturea cu curilor largi angajate la întreprindere
Cu bucurie luăm la cunoştinţă, că 8— 10 institute diferite, ar trebui să
ei; voesc, ca noi să nu mai contribuim nimic cu averea lor, cu timpul în mod fa ­
la susţineraa acestui stat, şi vreau să nu mai însuşi organul băncilor noastre «Re­ tal va trebui s i se nască în sinul insti­ prenumereze tot atâtea foi, ca să afle
aducem jertfă nici pentru patria noastră, nici vista Economică«, în primul seu din tutului un curent nou şi diferit de cu­ publicaţiunile de sub întrebare, cari de
pentru dinastie! nr. 5 sub „Indiferentism“ dă icoană regulă se pun între anunţuri fără a mai
rentul care a dat naştere societăţii,
Asta o vreau Maghiarii? Dacă da, atunci credincioasă despre nepăsarea acţiona­ fi amintite în partea redacţională. Va
manifestându-se şi validitându-se în mă­
să nu vîndă mâţa în sac, să ni-o spună drept, rilor faţă de viaţa, conducerea şi des- să zică: ar trebui să cheltuiască pen­
curat româneşte, să ne ştim orienta. sură tot mai pronunţată interesele spe­
voltarea băncilor noastre peste tot. tru abonamente mai mult decât îi aduc
Ei vreau şi trebue să vrea a purta «bel- ciale ale conducătorilor institutului în
Dacă, bună-oară noi ceşti dela dividendele şi ar avea să-şi piardă tim­
lum omnium contra omnes» pentru un stat contul şi detrimentul intereselor gene­
»Activitatea«, am fi sulevat vederile pul cu studiarea inseratelor.
naţional maghiar, căci un astfel de stat nu se rale ale acţionarilor.
potriveşte nici decum cu susţinerea şi sufe- depuse cu atâta cunoaştere de causă, Aceste urmări regretabile nu pot Cât de neplăcut şi migălos lucru
rirea naţionalităţilor, şi mai puţin cu respec- sigur să afla oare-care viteaz din tufă este acesta, ştim mai ales noi cei dela
fi împedecate prin faptul, că institutele
şi ar fi bucinat în vileag, că eară sun­ «Rev. Econ.«, cari am primit convo­
Cine-o vedea, se mira de frumseţa ei tem «pro domo». noastre sunt conduse tot numai de cătorul direct numai dela 5 dintre cele
uimitoare. Câţi-va tineri îşi perdură minţile, bărbaţi ce posed deplina noastră încre­
Cu permisiunea Revistei ne luăm 26 bănci ce până astăzi şi-au convo­
ştiind-o vestală şi pururea străină iubirii. dere, pentru-că inconvenientul situaţiunii
voie a publica articlul amintit în intre- cat adunarea generală, şi trebue să
Intr’o altă noapte, Zeul o ’nvăţa să nu zace în persoane singuratice, ci în
gitatea lui, declarând şi cu acest prilej,
joace. sistem, şi persoanele se schimbă neîn­ scoatem datele despre institutele ce le
El cânta, şi Myglis dansa, pe lespezile că nu are lipsă de comentar şi recu­ servim ca organ propriu al lor, din
trerupt, până când sistemul se înrădă­
Templului, sprintenă şi neobosită, ca frunza noscând, că să loveşte întru toate — cele 20 foi politice, literare, bisericeşti
cinează şi se statorniceşte.
pe aripi de vânt. Apollon chemă Horele şi ca ochiu cu ochiu — cu calamităţile Este deci o datorie a acţionarilor şi poate chiar şi umoristice.
Graţiile s’o înveţe să facă, din ceară, fru­
constatate la banca noastră » Ardeleana«. cătră sine înşişi şi cătră clientela in­ Dar’ chiar şi în caşuri excepţio­
moase şi gingaşe chipuri. Cu suflarea şi cu In numărul viitor vom da loc şi
mâna lui încălzea şi frământa el ceara, ară- stitutului, de a împedeca înrădăcinarea nale, când acţionarul primeşte convo­
tându-i ce formă să-i dea; aşa, că ea făcu mai preciselor scăderi, constatate tot în unei asemenea stări, şi îndeosebi la cătorul la adresa sa şi poate încă şi
de nenumărate ori chipul lui, dar’ altceva această preţuită Revistă No. 4 şi 5 sub noi interese mari naţionale, în vederea bilanţul, situaţiunea nu se schimbă în
nu mai vru să facă nimica. Şi stofe nease­ titlul «Agendele direcţiunii după înche­ cărora publicul mare şi-a dat obolul mod esenţial. Căci massa acţionari-
muite îi aduse, îndeletnicind-o a coase flori ierea anuală«, cari însă siliţi vom fi a le pentru înfiinţarea societăţilor noastre, rilor, fiind lipsită de cunoştinţe speciale,
pe ele.
ilustra cu caşuri concrete, întâmplate la pretind, ca în organisaţiunea noastră nu este în stare să apreţieze cifrele
— Vezi, îi zicea el, când privesc eu
institutul nostru »Ardeleana«. economică să fie exchisă chiar şi posi­ bilanţului fără alte indigitâri şi explica-
câmpia, câmpia cu flori se ’rr.bracă. Aşa fă
şi tu; cu rumenele tale degete, strămută pe Era şi timpul suprem, ca afacerile bilitatea, ca la institutele româneşti să ţiuni, şi fără a cunoaşte mai deaproape
pânză viile-’mi florii... de bancă, drepturile şi datorinţele di­ se poată încuiba grupări de interese întreg mersul afacerilor.
Şi lucra toată ziua copila. recţiunii, comitetului de supraveghere particulare, fie de ori-ce natură. Şi toate aceste informaţiuni nu
Tovarăşele ei se minunau şi o pis- şi ale acţionarilor să fie în mod instruc­ Pentru-câ îndatâ-ce şi la instituţiu- i-se dau, precum în cele mai multe
muiau, văzându-o; ear’ vestea măestriei sale
tiv comunicate pentru informarea publi­ nile noastre ar începe a se validita cu­ caşuri nu află nimic nici despre decur­
se răspândi curând în largul lumii.
cului preste tot — căci numai aşa se rente separatiste şi vederi înguste, ele sul adunării generale şi despre conclu­
Myglis nici-odată nu era obosită. Zeul
va pune stavilă multor abusuri, comise ar deveni mai mult un pericol decât sele acesteia.
de-apururea veghetor, îi luase povara som­
nului, dându-i putere şi sănătate I... din partea unor membrii de direcţiune o binefacere pentru înaintarea poporu­ Cât de insuficientă este publici­
fără conştiinţă, plini de interese parti­ lui nostru. tatea ce o fac în această privinţă con­
ţVa urma).
culare şi fără suflet, cari sufer de gran­ Este deci de interes a cerceta ducătorii institutelor noastre, se carac-
domanie, căuşele inconvenientului remarcat şi mij­ terisează pe deplin s. ex. prin faptul;