Page 3 - Activitatea_1901_02_06
P. 3
Nrul 5. ACTIVITATEA Pag. 6
că revista noastră, organul special al când la celalalt în stânga. Cel de-a dreapta, mai pentru-ca succesul să fie deplin. Piesa tali, pe lângă toată pasivitatea, în destule
băncilor româneşti, de când există n‘a pretorul Orbonaş, nefiind răguşit strigă din dintâi: «Calea dreaptă e cea mai bună», co rînduri au fost seduşi din partea unor con
răsputeri: a f a r ă 1 afarăl afarăl Cel de-a medie într'un act de Kotzebue, jucată de ducători fără de suflet, cari sub firma «Pasi
prim it nici un singur raport despre
stânga, N. Vlad, striga răguşit după servitor. d-şoarele Zoe Adamoviciu şi Veturia Corvin vităţii» i-au făcut mai activi decât pe Săcuii
vre-o adunare generală, şi că datele
Ce m ai p r i v e l i ş t e — da ce mai e p i şi de d-nii Dr. Aurel Tincu, Remus Balomiri, din Tîrgu-Murăşului.
pentru Anuarul Băncilor în cele mat s o d hazliu — apoi t abl ou. Anastasiu Demian, Ilariu Buzdugan şi Vaier
multe caşuri le putem obţinea numai Al treilea membru de direcţie, senatorul Orbonaş a reuşit bine, achitându-se fiecare
după repeţite provocări, ba adesea nu David, era mai aşezat. Abună-seamă aştepta diletant destul de succes de rolul seu; îndeo — Hymen. Dl Avram Dubleşiu, învăţător
oare-care încăerare, apoi dă-i pace, că-’şi aducea sebi au excelat d-şoara Veturia Corvin şi şi d-şoara Opreana Stefănescu din Romoşel
le primim de fel!
şi el aminte de multele interpelări din fepre- dl Dr. Aurel Tincu. A doua piesă: «Turtă îşi vor serba cununia lor, Duminecă în 17
Să ne mai mirăm apoi că acţio Februarie st. n. a. c., la 2 ore d. am., în bi
sentanţa orăşenească. sacă», predată de d-şoara Elena Adamoviciu
narii nu se interesează de institute? Nime altul nu va fi aflat o distracţie mai şi Cornel Popescu a reuşit şi mai bine, fiind serica gr.-or. din Romoşel.
Nu. Indiferentismul acţionarilor în plăcută, ca dl membru de direcţiune Ioan ambii diletanţi neîntrecuţi în predarea rolu
Mihaiu, care înzadar se silea a mulcoml in rilor lor. D-şoara Elena Adamoviciu a fost
cea mai mare parte este a se reduce — Dl Ioan Borcea şi d-şoara Elisabeta
cidentul. Era să uit de ceata funcţionarilor, o adevărată actriţă. Pe urmă a urmat ta
la indiferentismul cercurilor conducă Cruţiu din Sălişte (com. Sibiiului) îşi vor serba
cari erau numai martori urechiaţi. bloul: «Mâţa oarbă», care a succes peste aş
toare ale institutelor noastre, cari ar cununia în 17 Febr. n. 1901 la 3 ore p. m.
După aceste petrecute am declarat: Dacă teptare. După aceasta s’a început dansul, care
în biserica gr.-or.
trebui să susciteze şi nutrească, prin o nu-’mi daţi răspuns verbal, voiu fi necesitat a a durat până târziu noaptea. Despre succe
publicitate cât mai întinsă şi prin sta cere desluşiri la locul şi forul competent — sul material al petrecerii n’avem încă cu
bilirea unui contact intim, interesul şi am părăsit localitatea direcţiunii. noştinţă. — «Andreiana», Reuniunea meseriaşilor şi
Acum odată numai atâta am fost dator
acţionarilor pentru institutele lor. comercianţilor din Sebeş şi jur învită la adu
a da publicităţii, ca să scap de intervievurile narea gen. ord. care se va ţinea Sâmbătă în
Delegaţiunea băncilor le-a înlesnit — S’au întors pe altă parte. Apoi să mai
necurmate. 10/23 Febr. 1901, Ia orele 71/î seara în sala cea
această problemă în măsură suficientă zică cineva, că lucrurile în politica noastră
Laurian Bercian. naţională, nu merg strună. mare a hotelului «La leul de aur» din Sebeşul -
prin crearea unui organ propriu al băn săsesc, cu următorul Program: 1. Deschiderea
Samurache, directorul «Tribunei» din
cilor. Conducătorii acestora n’au decât adunării prin preşedinte. 2. Raportul comite
Sibiiu, în prim-articolul întitulat: «Din mo
să se folosească de el, pentru a-1 face tului despre activitatea reuniunii dela ultima
tivele pasivităţii», din nrul 18 a. c., după-ce
Revista externă. însuşi recunoaşte că de 32 de ani nu s’a ajuns
organ intermediar între institut şi acţio adunare generală. 3. Raţiociniul pro 1900, sta-
nari, şi îndată ce el va f io oglindă la nimic cu pasivitatea, scrie, între altele, şi torirea budgetului pro 1901 şi raportul biblio
tecarului. 4. Alegerea unei comisiuni pentru
fidelă a activităţii băncilor noastre, cer următoarele:
censurarea acestora. 5. Alegerea unui contro
curile acţionarilor vor şti de unde să «Dar’ în viaţa unui popor cu trecut glo
f Exregele Milan al Sârbiei lor, vicebibliotecar şi a doi membrii suplenţi
se informeze, şi în sinul lor se va des- rios de aproape două mii de ani numără ceva în comitet pentru restul periodului. 6 Even
care a fost silit să exileze din patria cei treizeci-şi-doi de ani? Absolut nimici Sunt
volta de sine un interes mai viu pen tuale propuneri. 7. Raportul comisiunii de sub
tru institut. Şi atunci nu vom mai sa, şi-a aflat în cele din urmă patria strop de apă în mare. Nr. 4. Pentru comitetul reuniunii: G. Tatar,
adevărată, de unde sigur că nimeni «De aceea fiecare Român ardelean va vpr., Ioan Pavel, not. In legătură cu adunarea
avea să ne plângem, că adunările noas
nu-’l va mai alunga, şi anume în 11 fi în curat cu situaţia, astăzi tot aşa ca şi generală se va ţinea şi S e r a t ă l i t e r a r ă
tre nu sunt ceea-ce ar trebui să fie. înainte cu treizeci-şi-doi de ani; şi fiecare Ro
Febr. n. a răposat în Viena, în aprin cu următorul program: 1. «Bagă Doamne luna
Până când însă această revistă va mân ardelean va trebui să răspundă la încer ’n nor», cor mixt de T. Popovici, executat de
dere de plămâni.
fi avisată numai la condeiul a 2— 3 cările ce se tac de a-’l abate dela calea pasi corul reuniunii. 2. «Ţiganul la viie», anecdotă
oameni, fie aceştia ori-cât de stăruitori, Exregele Milan s’a născut la 22 vităţii cu cuvintele lui Luther: poporală de T. Speranţă. 3. «Mama Anghe-
şi la ceea-ce ei vor scoate din cas în Aug. 1854, a fost aşadar abia de 47 — «Hier stehe ich.ich kann nichtandersl» luşa», cântec comic de V. Alexandri. 4. Pă
de ani. Va să zică on. domn Samurache şi cei sărică trecătoare», cor femeesc de J. Costescu.
cas cu cleştele despre lucrarea bănci
din jurul seu, în frunte ce atotnimic făcătorul 5. a) «Nu te-ai priceput», poesie de G. Coşbuc;
lor noastre, până atunci organul nostru După asasinarea principelui Mihaiu Dr. Raţiu şi-au spus franc, în public, cuvântul b) «Copiii ţiganului», anecdotă poporală. 6.
nu va putea servi în mod real nici in Obrenovici, în Iunie 1868, a păşit mi- lor în chestia naţională, că adecă ei stau pe a) «Dorul meu», b) Neică Neiculiţă», coruri
teresele institutelor, nici ale publicului noreanul Milan pe tronul de principe. loc, căci altă putere nu mai au. mixte de Iacob Murăşan. 7. «Ţiganul cloşcă»,
mare, ci va rămânea însuşi o dovadă Regenţi au fost Blaznavao, Garusanin şi îi lăsăm deci să stee liniştiţi, şi dacă anecdotă poporală de T. Speranţă. 8. «Să
şi o victimă a indiferentismului. Ristics. La 18 Sept. 1871 a devenit după d-lor 32 de ani în viaţa unui popor nu cântăm azi în cor», cor mixt de Hayden. După
majorean cu 18 ani; la 17 Oct. 1875 numără nimic, poftească să se întoarcă pe program, urmează dans.
a luat în căsătorie pe Natalia Kecko, cealaltă parte şi să-’şi urmeze somnul încă
fata unui colonel rus foarte avut. In alţi 32 de anii — Duminecă la 10 Febr. st. n. s’a ţinut
„Ardeleana“-ide.
1877, din incidentul răsboiului sărbo- sinod parochial ordinar la biserica din loc.
turc, s’a încoronat de rege, ear’ în 6 — Reuniunea română de cântări din Orăş- Raport special urmează în nr. viitor.
Martie 1889 a abzis de tron. tie arangează Sâmbătă la 3/16 Februarie 1901
Am înţeles, că în urma celor scrise în
în sala cea mare dela otelul «Transilvania»,
No. 2 al «Activităţii» din partea unui acţionar, — Bal mascat în Orăştie va avea loc
în favorul fondului seu Concert, cu bine
referitor la Banchetul festiv, prin care din nou în 20 Februarie n. în sala otelului „Transil-
voitorul concurs al d-nelor Victoria Dr. Er
s’a dat curs liber idolatriei, dl director exe Lupta Burilor, vania“. Balul promite a fi, ca de regulă, bine
dâlyi, Mana Corvin jun. şi al d-şoarei Veturia
cutiv, Dr. loan Mihu, aflându-se ofensat — cercetat.
vezi Doamne — a c u m a p a t r a - o a r ă , — Acum sosesc detailurile despre în Corvin. începutul la 8 ore seara. Preţul lo
şi-a dat demisia din directorat. Atâta ştiu şi frângerea Englezilor din 30 Ianuarie curilor: Şirul I. şi II. 2 cor., Şirul III., IV. şi — Tinerimea universitară română din
V. 1 cor. 60 fii. Celelalte scaune câte 1 cor.
am auzit, mai mult nimic. Ca acţionar fun între Bloemfontain şi Smaldeel. Cluj învită la P i c n i c u l ce se va ţinea Joi
Parterre 80 fii. Galerie 50 fii. Loja 8 cor.
dator şi ca unul, care mai mult am lucrat, în 21 Febr. n. 1901 în sala otelului „Central11.
La atacul Englezilor Burii au dis Bilete de întrare se află în prăvălia dlui S.
în anul 1884, la înfiinţarea acestui institut şi Venitul curat e destinat pentru scopuri filan
părut, apoi s’au arătat vre-o 200 de Corvin jun. şi seara la cassă. După Concert,
mai mult m’am ostenit, a consolida două pu tropice. începutul la 8 seara. Preţul de In
Buri, cari apoi s’au retras şi Englezii urmează petrecere cu dans.
teri opuse — fie iertatul advocat Samuil Pop trare după plac. Musică militară.
şi Dr. I. Mihu — am cugetat a presta un luându-’i la goană, au ajuns în cursă. Pr ogr am: 1 .a ) «Sum Român», cor
serviciu tot acestui institut, dar’ mai vârtos Deodată au năvălit din 3 părţi mixt de V. Humpel; b) «M’am suit la munte»,
şi solicitat de amici, m’am presentat azi la cor mixt de Glogovean. 2. Al lll-lea «Put- — Grevă de croitori. 1200 de croitori
Burii asupra Englezilor, cari cu mari
orele 3 după amiazi în biroul direcţional, puriu românesc», executat pe vioară cu acom- pentru dame din Paris, cari au cerut ca plata
perderi, lăsând şi un tun Maxim în
ştiind că se ţine atare şedinţă. paniare de pian de I. Murăşan. 3. a) «Scumpă de zi să li se urce minimum la 10 fr., din
mânile Burilor, numai cu fugă repede dragă copiliţă», de G. Dima; b) «Haţegana», causă cu nu li-s’a satisfăcut cererii, au făcut
Ajuns acolo şi văzând, că locul presidial grevă.
îl ocupă dl Nicolae Vlad, apotecar la « Ur au scăpat de totala nimicire. coruri mixte de T. Popovici. 4. «DansesRou-
sul negru», numai cătră dânsul am fost Din bătaia aceasta se vede, că ge maines», composiţie pentru pian in 4 mâni
de Coloman Chovan. 5. «Hora nouă», cor
silit a mă adresa cu următoarele două între neralului bur Dewett, i-a succes a sparge — Un miliard de minute. Ştiţi oare când
bărbătesc de N. Stefu. 6. «Logojana», cor
bări: 1. Este drept, că dl director executiv linia Englezilor Bloemfontain-Ladybrand. se vor împlini un miliard de minute, dela naş
Dr. Ioan Mihu a abzis din postul său? şi mixt de I. Vidu. terea lui Christos ? In prima zi a secolului
nostru (st. n.) nu avem decât 999.302.400
2. Dacă este drept, cine este însărcinat
cu conducerea Institutului ? — Pompierii din comuna Pricaz au ţinut minute. Până la un miliard mai sunt deci
La acestea întrebări inofensive însă, dl petrecerea anuală Duminecă la 10 Februarie 697.600 minute. Un an de 365 zile nu are
care ocupa presidiul, mi-a răspuns : NOUTĂTI st. n. Cu acest prilej s’a produs corul vocal decât 525.600 minute. La 31 Dec. 1901 tot
ne va mai rămânea 172.000 minute şi a mi
Aş t e r ne î n t r e b ă r i l e în scris, sub conducerea plugarului Ioan Doroga, ear’
liarda minută o putem socoti abia la 30 Apri
p e n t r u - c â ver bal nu se dau d e s l u — Serata teatrală, arangiată Sâmbăta după cântările populare a urmat jocul până lie 1902, la zece ore şi patruzeci de minute
şiri şi — r ă s p u n s u r i . trecută de cătră Reuniunea femeilor pie din în ziori. dimineaţa.
Inzadar m’am nizuit repeţit a cere răs loc, în frunte cu d-na Victoria Dr. Erdâlyi, Petrecerea a fost condusă de primarul
puns verbal, căci ca muşcaţi de v i p e r a ce priveşte partea morală a reuşit pe deplin. corn. Alexandru Stîrcu, care de 15 ani stă
berus, deodată şi ca la comandă sare şi să Durere însă, că o parte din inteliginţa ro în fruntea comunei şi este din tot sufletul — Pentru familiile nenorocite din
apropie de mine la distanţă de 3 cm. de-a mână a rămas indiferentă faţă de această pentru înaintarea locuitorilor comunei în ale Tîrgul-Murăşului, s’a făcut de cătră de
stânga Niculae Vlad şi de-a dreapta Iosif Or- petrecere, cu toate-că a fost dată spre un desvoltării. Suntem siliţi a aminti, că inteli putaţii Johann T6th şi Ştefan Fay o
bonaş de Vaida-Hunyad şi pe-aci pe-aci scop dintre cele mai nobile, adecă pentru ginţa locală, afară de preotul Nicolae Lazar, colectă, cu care s’au adunat în cameră
s ă p u n ă m â n i l e p e mine, ambii Domni înfrumseţarea bisericii gr.-cat. Ce să mai zi n’a luat parte (unde a fost învăţătorul I. P.,
dela mai mulţi deputaţi, fără deosebire
de altcum voluminoşi în periferie, cu pro cem atunci despre străini? cari de altcum care însuşi ar avea datorinţa a conlucra la
pusul poate de-a mă da afară din sanctuarul au cercetat-o binişor. Reuşita morală a pe astfel de ocasiuni şi mai vârtos a conduce de partid, 1600 cor., din cari 1000 cor.
Direcţiunii. Văzându-mă între doi adversari trecerii este a se atribui în prima linie st. corul. Red.) Este timpul suprem, ca comuna s’au şi trimis familiilor rămase orfane,
atât da puternici, dar numai în ale monopo d-ne şi a dlui Dr. Erdăly, cari şi-au dat Pricaz să dee semne de viaţă şi în ale cul în urma vitejiei gendarmilor.
lului de bancă, priveam când la unul în dreapta toată silinţa şi n’au cruţat nici osteneală, nu turii, căci în ale alegerilor de deputaţi die-