Page 3 - Activitatea_1901_02_07

Nrul 7. ACTIVITATEA Pag. 3

Revista externă. P r o g r a m : I. »Străcie Lucie*, come­ — In New-York a fost deţinută de curând «In centrul Europei va isbucnl răsboiul
die într’un act de Iosif Vulcan. Persoanele: o damă foarte elegantă şi frumoasă. Ea mer­ după moartea Iui Francisc Iosef. Nu se poate
Sîvu Iermlă, epitrop, dl Petru Banciu. Veselina, gea în orele de noapte prin stradele nu prea spune modul cum va isbucnl, dar ori-ce îm­
Lupta Burilor. fata lui, d-şoara Roza Raţ. Ioţa, cărăuş, dl tare frecuentate, şi când vedea un tînăr ele­ prejurare poate aprinde incendiul; e sigur
Iacob Herţa. Trăilă Liliac, holtei, dl Rusalin gant, de care i-se părea că are parale, se du­ însă că răsboiul va sbucnî, căci România în­
De Wett şi Steyn cu vr’o două
Ionescu. Viligă, nebunul satului, dl Constantin cea spre el, şi zicând: «O, dragul meul* îl curajată de Rusia va încerca să ia Transil­
până în 3000 de oameni şi două tu­
Budoiu. Sanda, vrăjitoare, d-şoara Catinca prindea pe după cap şi-l săruta. Mai mulţi vanie din mâna Ungurilor, cari la rîndul lor
nuri au trecut peste linia ferată, nu de­ Rusu. Fete, neveste, feciori. II. »Vecinătate tineri au primit sărutări dela necunoscuta nu vor suferi să li-se ia această provincie».
parte de Houtkral. periculoasă<, comedie într’un act de Kotzebue. damă, dar’ cu sărutarea deodată li-s’a dus şi E caracteristic, cum ovreiul ou doreşte
Englezii afirmă că granatele lor Persoanele: Petecescu, croitor, dl Petru Banciu portofelul cu banii. In cele din urmă a fost decât răsboaie, revoluţii... căci cine profiţi din
Săftica, nepoata lui, d-şoara Sofia Bogat. Go- prinsă şi arestată. S’a aflat la ea o frumoasă toate acestea. Tot el.
au causat mari perderi Burilor, şi că
leanu, tînăr bogat, dl Rusalin Ionescu. loniţâ, sumă de bani.
le-a succes a lua bagagiul întreg, în­
servitorul lui, dl Iuliu Muntean. Zamfira, mo­
tre altele 100.000 patroane şi un tun distă, d-soara Safta Adămescu. — Trei mirese dintr'o familie. In Nagy- — O companie jidovească In răsboiul
dela De Wett. Maros s’a întâmplat un cas de tot rar în Sud-African. Corespondentul din Cap al unei
On. public din loc şi jur este rugat şi mari gazete vieneze trimite o lungă cores­
La această ştire observăm, că pe calea aceasta să binevoiască a lua parte felul seu. Dumineca trecută a avut loc căsă­ pondenţă în care povesteşte despre o încer­
după datele engleze, De Wett până la această serată, căci prin participare va afla toria alor 3 fete ale lui Josef Bergman. Cei care făcută în scopul de-a se organiza o
acuma a căzut mort de 3 ori, a fost fiecare o sară plăcută şi va încheia carnevalul trei miri încă au fost din aceeaşi comună. companie de jidanii, — un «corp* — cum
într’o frumoasă societate românească. îi spuneau jidanii — în sprijinul armatei
rănit de 6 ori, i-s’au luat peste 50 de
Cei-ce n’au primit învitare, să se con­ — înmormântarea celor împuşcaţi de gen- engleze.
milioane de patroane, şi în continuu darmi la Tîrgul-Murăşului s’a făcut cu pompă
sidere prin aceasta ca învitaţi. Acest «corp* ce se întitulase singur cu
este ameninţat că: ba azi, ba mâne îl mare, luând parte cu miile. La groapă preo­
numele caracteristic de «compania Macabei-
prind Englezii, toate aceste fireşte nu­ tul Josef T6th a ţinut o vorbire foarte miş­
— Reuniunea Fem eilor rom. din lor«, a existat in adevăr câte-va zile, dar*
mai pe hârtie. cătoare.
Braşov şi-a sărbat iubileul de 50 ani, Marţi s’a disolvat repede-repede.
Credem că şi caşul dela Houtkral în 12 Febr. n. a. c. La 9 oare dim. s’a ce­
— O societate, constătătoare din 100 de Numitul corespondent scrie următoarele:
va fi un astfel de »eveniment«, neîn- lebrat parastasul pentru întemeietorii şi bi­ comercianţi au plecat cu o mare caravană de In primele zile ale lunii Ianuarie ziarele
tămplat. nefăcătorii Reuniunii, în frunte cu Impărăteasa- cămile şi marfă scumpă din Beludschistan la de aci au produs o adevărată sensaţie prin
Regina Elisabeta, Metropoliţii Andreiu şi Ale­
Afghanistan. Când treceau prin deşertul (pustă) ştirea înregistrată de ele despre formarea
xandru, etc. După aceasta s’au încununat mor­
Crisă în Sârbia. acela mare, o bandă de hoţi, bine înarmată, unui corp jidovesc pentru armata engleză
mintele membrilor înmormântaţi în Braşov la
le-a eşit în cale, şi i-a despoiat nu numai de din sudul Africei.
Cabinetul Ioanovici a dimisionat, bis. Sf. Nicolae, din Groaveri şi depeTocile.
banii ce-i aveau, dar’ şi de ale mâncării, pe Toată jidovimea din oraşul Cap şi de
dar’ ambasadorului din Paris Mihaiu Şedinţa festivă s’a ţinut în sala cea mare a urmă i-au mai şi bătut. Voind comercianţii prin împrejurimi era coprinsă de un entu-
Vuici nu i-a succes a compune noul gimn. D-na preş. Augnes Duşoiu a ţinut dis­ după acestea să se reîntoarcă acasă, au per- siasm indescriptibil.
cabinet, şi azi în 18 Febr. 1901 aşa cursul de deschidere, urmând apoi şi altele. dut drumul, şi astfel 5 săptămâni de-arîndul
Seara a avut loc «balul iubilar* al aşa nu­ Numărul total al urmaşilor lui Iuda din
s’a reconstruit ministeriul, că Alexa Ioa­ au umblat prin cel deşert, în timp ce 90 din- acea parte de loc e de vre-o 15—20.000
mitului joc naţional «Romana*, despre care
novici rămâne preşedinte al consiliului tr’inşii au murit de foame şi oboseală, şi abia oameni.
se susţine că şi-a luat începutul nainte de
10 s'au mai întors ca vai de ei acasă.
ministerial, dar’ ministru de externe în asta cu 50 de ani, va să zică deodată cu Era foarte natural ca pe lângă aşa
locul lui va fi Dr. Mihaiu Vuici, radi­ înfiinţarea Reuniunii. — 30.000 de câni, ba şi mai mulţi, are numitele Scottish Corps, Welsh Corps, etc.,
cal moderat. Berlinul de present. Oraşul încasează ca dare se hc şi un corp jidovesc.
Din ministerul de până acuma ies — Concertul dat Sâmbăta trecută de după acei câni 575.000 de mărci. Jidana strigau in gura mare că in ce
Reuniunea de cântări din loc, al cărui diri- priveşte vitejia ei nu se vor laşa mai pe jos
L. Popovici (interne), Nafta Antonovici
gent e dl înv. Ioan Branga, a fost cam slab — Un hotel din pomi. Cel mai de admi­ de celelalte trupe englezeşti şi că vor pro-
(justiţie) şi D. Spasici (comerc.), ceia-
cercetat. O mică parte din causa acesteia rat hotel se află în California, pe drumul din­ nta de această ocazie pentru a documenta
lalţi rămân. credem că există şi în aceea, că între co­ tre Santa Cruz şi San Jose. California, după- devotamentul şi credinţa lor pentru coroana
rişti nu se află decât 1—2 inteligenţi, ear' cum este cunoscut, posede cei mai mari pomi engleză şi pentru a arăta lumii întregi, că
ceialalţi sunt toţi plugari. Programul în sine din lume. Un întreprinzător de hotel, ca să .laşitatea ce se impută jidovunei, e absolut
China.
a fost binişor executat. Venit curat, după- cruţe spesele zidirii, a avut ideea, ca o mare neîntemeiată.
In China după ştirile cele mai noue cum aflăm, abia au rămas vre-o 20 cor. grupă din acei pomi uriaşi, să o întocmească La sfîrşitul manifestului, (apelului) adre­
contele Waldersee a provocat pe toţi ca hotel. Trunchiul gol al unui pom, care are sat jidovilor, se spune că jidanii nu trebue
generalii să se pregătească pentru o o mare periferie, l’a întocmit ca odae de pri­ se uite că Anglia e unica ţară din lume in
— K rivă n yi, marele defraudant al cas-
expediţie de 8 zile. Se crede că ţinta mire, ear’ trunchiurile mai mici ca odăi de care ei traesc mai uben.
sei orfanilor din comitatul Aradului, care a
expediţiei va fi Singanfu. Scopul: in­ durmit. Angna luptă acum pentru această liber­
furat nu mai puţin decât 800.0000 cor. a
tate in contra Transvaaiului, ai cărui guvern
fluenţare asupra Chinezilor să se su­ fost judecat Sâmbăta trecută de cătră tribu­
— Mai mulţi tineri din Aargan, petrecân- o retuza cu îndărătnicie jidovnor.
pună condiţiilor Europenilor. nalul din Arad la 9 ani de robie şi la per-
du-’şi într’o noapte, au rupt picioarele dela Foue jingoiste — bine înţeles şi cele
derea oficiului pe 10 ani.
mai multe scaune, şi apoi unul dintr’înşii s’a j.do veşti — spuneau la câte-va zue după
rămăşit, că el în miez de noapte, sub cuvânt acest apei, ca recrutarea merge de minune.
NOUTĂŢI — Balul bunicilor. Intr’o comună muntoasă, că oare-care dintre ei şi-a rupt piciorul, va aduce in sfîrşit compania macabeană a fost
care constă din 48 de fumuri, lângă Tetschen- pe medic la faţa locului şi vor rîde de el, ară- înscrisă sub acest nume, şi încorporată ca
Bodenbach, au arangiat un bal, 24 de bunici, tându-’i scaunele. Chemând pe la 12 ore pe
secţia D. in garnisoana oraşuiui Cap.
numărând laolaltă 1492 de ani, şi bucurân- medic la telefon şi rugându-’l să vină îndată
— f Gregoriu M aior, zelosul naţiona­ Acest resultat se datoreşte unui oare­
du-se de 110 copii şi 134 de nepoţi. Era o că e primejdie, acela, cu toate-că locuea la
list român, care timp de 15 ani, ca redactor care Waldinan; care la un meeting a decla­
privelişte frumoasă văzând cum moşii aceia se o depărtare de o oră, totuşi s’a dus la faţa
al foii »Gazeta Tiansilvaniei* din Braşov, s’a rat, că e autonsat de comandantul corpului
avântau la dans cu bunicele. Acest rar bal a locului; acolo văzând că e păcălit, nu s’a su­
pus cu trup şi suflet în serviciul marei cause de voluntari, colonelul Southey, să formeze
atras cu sine public din cea mai mare depăr­ părat, ci s’a apucat numai decât şi a legat
naţionale, a răposat la Viena, unde a mers un «corp* special jidovesc.
tare. Venitul curat, destul de mare, a fost des­ picioarele scaunelor în ghips, şi după aceea a
să-’şi vadă de sănătate. înmormântarea i-s’a La 12 ianuarie, după amiazi, cu oca-
tinat pentru şcoala din Ohren. trimis tinerilor o notă «sdravănă* pe, care ei
făcut în 13 Febr. n. sia unei parade a tuturor voiuntanior, a defi­
au fost siliţi să o plătească. Din banii aceia
lat şi compania macabeana.
a dat medicul o parte şi pentru scopuri fi­
— AsentSrile In comitatul Hunedoarei, — Duel cu sfîrşit mortal. Zilele acestea
se vor ţinea: La a avut loc între oficerii reg. 85 de Inf. Al- lantropice. Dar’, o groazăl
întregul «corp* numără numai 25 oa­
Geoagiu: . . . . în 1 şi 2 Martie; fred Lerner şi Rudolf Euderle un duel, în
Orăştie, jurul . . . » 4 » 5 » urma căruia cel din urmă străpuns fiind prin — Cei mai mari binefăcători ai timpului meni, dmtre caii cea mai mare parte jidani
nostru. Cei mai mari bancheri din Anglia şi leşeşti, mici, piperniciţi.
cei din oraş . > 6 » inimă, a murit pe loc.
America, cari posed cele mai mari capitaluri
Baia-de-Criş: . . . » 8 » 9 Cu acest caraghios fiasco s'a terminat
Brad: .................... » 11, 12,13 » din lumea întreagă, se arată, după-cum se şi formarea acelui corp atât de mult trimbiţat
Deva: cei din oraş . «16 » — Omorlt în tunel. Inginerul Pollandt din cuvine, ca foarte — binefăcători. Miss Stand- şi foile jmgo.ste se păzesc azi ca de foc să
Viena a fost strivit, în tunelul din Semmering, ford, o femee cate posede mai multe mi­
jurul . . . » 18, 19, 20 » mai facă — fie măcar prin câte-va rînduri
de trenul ce mergea spre Kărnten. liarde, a dat în anii din urmă 2,000.000 funţi
Ilia: ......................... » 21, 22, 23 » — propagandă pentru o asemenea idee.
Hunedoara: jurul . » 26, 27 sterlingi pentru scopuri filantropice; budgetul
cei din oraş . » 28 — Arderea unei fabrici de tutun. In Gro- anual pentru scopuri filantropice al prinţului
Haţeg: jurul . . . » 29, 30 şi 1 Aprilie duo (Rusia) a ars fabrica de tutun, numită de Westminster se urcă la cel puţin 20.000 — Puşcături de revolver asupra unui
cei din oraş . » 2 » Schreun-Schereschewski. 1429 de muncitori funţi sterlingi. Regina Angliei a dat anual tren „express". Asupra trenului ce parcur­
P u i:......................... » 9, 10 au rămas din causa aceasta fără de lucru. câte 10.000 funţi sterlingi; Americanul Iohn gea drumul dela Kfiln la Brilssel, s’a dat la
Petroşeni . . . . » 16, 17, 18 » Fabrica producea pe an tutun în valoare de D. Rockfeller dă pe an 100.000 funţi ster­ staţiunea Saventbeur, depărtare de 10 chim.
lingi pentru instituţiuni de binefacere; şi s’a de Brilssel, 4 puşcături de revolver. Gloan­
peste 2 milioane ruble.
— Serată tea tra lă împreunată cu joc calculat, că suma ce a dat-o cl spre acest ţele au străbătut într’un vagon de clasa I.,
vor arangia meserieşii români din loc în fo­ scop de 10 ani încoace, face pe oră, zi şi şi au atins pe 2 pasageri.
losul fondului lor, sub conducerea dlui înv. — O dramă familiară. Muncitorul Dressler noapte, 50 funţi sterlingi. Se zice, că Miss
dir. Constantin Baicu, Sâmbătă la 23 Febr. din Miihlheim fiind dat afară din atelierul Helena Gould, fiica răposatului Mr. Jay Gould,
st. n. a. c. în sala hotelului .Transilvania*, unde lucra, de năcaz şi supărare că cu ce-’şi împarte anual 30.000 funţi sterlingi. — Redacţ i onal . Abonent nr. 168. Pen­
începutul la 8 ore seara. Preţul locurilor: va mai hrăni de aci înainte pe femeea şi cei tru nrul de faţă a sosit prea târziu, deoare­
Locul I. şirul 1 şi 2 câte 2 cor., Şirul III., şapte copii ce-’i avea, într’o noapte s’a sculat — Transilvania şi profeţia ovreului Blo- ce foaia se încheie totdeauna Marţa. In
IV. şi V. 1 cor. 60 fii., Locul II. 1 cor. Par- din pat, a luat un cuţit şi cu acela şi-a jun­ witz. In «Norther American Review* a apărut proximul se va publica.
terre 80 fii. Galeria 50 fii. Loja 8 cor. Bilete ghiat muerea şi copiii, ear’ mai pe urmă şi-a nişte profeţii ale evreului Blowitz asupra ma­
de Intrare se află în prăvălia dlui I. Lâzăroi tăiat sieşi vinele dela mâni. rilor evenimente; între altele găsim unele re­
şi seara la cassă. lativ la România.