Page 2 - Activitatea_1901_02_08

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 8.

mânând acţionarilor dreptul de a plăti şi a a octroa o realitate care îl costă 7— 8000 fl. era chiar »Trib. Pop.» şi încă dela începu­ 13: „ C i n e e s t e s t a t o r n i c p â n ă în c a ­
tăcea, respective oi de tuns şi muls. cu 26.000 fl. pe institutul »Şomeşana» şi tul aceleia. păt, să va m â n t u i “.
aceasta a voit a o tace n u m a i di n i n t e ­ Mânecând din împrejurările locale, schim­ Despre m u n c a c i n s t i t ă , apoi întări­
Motivul acestor rele zace în aceea, că ac­
f
r e s ul c e - ’ l ar e aţă de i ns t i t ut şi causa bate în câtva, cu prilejul adunării generale rea neamului românesc, asemenea ne vom
ţionarii sunt indiferenţi, nu să prezentează la
n a ţ i o n a l â l — vorba dânsului. In adunarea a anului trecut, întrucât editorul >Trib. Pop.», da părerea cât de curând, însă timpul este
adunările generale, ci numai îşi trimit pleni-
generală în contra acestei temerare propuneri Aurel P. Barcianu, a fost ales în comitetul deocamdată, nepotrivit.
potenţele la adresa direcţiunilor, pe care ple-
s’a ridicat dl protopop local Ioan Welle, de supraveghere al «Ardelenei», constatăm, Că institutul „Ardeleana11 şi celelalte
nipotenţe în cele mai multe caşuri le împarte
fundator şi fost membru în direcţiune şi în că r e f e r i n ţ e l e î n t r e dir. e x e c u t i v şi aşezăminte culturale, sub o conducere mai
directorul contorm intereselor sale proprii şi
mod loial şi obiectiv combate cu argumente „T. P.“ î n c ă s ’ au s c h i m b a t (!) resolută, naţională şi precisă, ar fi avut de
nu a acţionarilor, devenind astfel ilusorie ori-ce
propunerea capelanului, dar’ ce să vezi, să urmări o înaintare cu mult mai însemnată,
propunere salutară venită din partea vre-unui Despre motivele acestei apropieri vom
scoală un domn, despre care acţionarii numai nu încape îndoială.
acţionar, ba în cele mai multe caşuri acţio­ avea ocasiune a informa publicul la timpul
atâta ştiu, că-’i aplicat în cancelaria advoca- Afirmarea penei simbriaşe, că unii Ro­
narul este terorisat şi huiduit din partea cli- seu şi locul potrivit. Acelea sunt de altcum
ţială a dlui director, şi într’un mod temerar mâni şi-au agonisit şi avere pe lângă „Ar-
caşilor dlui director, fiind clicaşii dlui director de natură privată şi stau în legătură cu in­
atacă pe protopopul ridicând pumnul asupra deleana**, este adevărată. Cari sunt aceia şi
mai toţi acţionarii tabricaţi înainte de adu­ terese private şi particulare, basate pe zicerea:
Iui, în urma cărei proceduri dl George Pop în ce mod au agonisit avere, asemenea vom
nare a la minut, vorba dlui Dr. Alexandru o mâ n ă s p a l ă pe c e e a l a l t ă şi a m â n ­
de Băseşti s’a văzut necesitat a să ridica şi servi cu date positive la timpul binevenit.
Vajda Voevod. d o u ă o b r a z u l .
a apostrofa pe viteazul acţionar dl Dr. Ioan Această din urmă constatare, va fi însă
Pentru ilustrarea celor expuse amintesc Afirmările numitei foi maghiare, că aici amară.
Kerekeş Rotariu, care era acţionar fabricat a
numai despre caşurile întâmplate la institutul în Orăştie să săvîrşeşte o muncă de sobol Nici faima aceea nu stă, că „Ardeleana1*
la minut Tot asttel a decurs la »Someşana*
• Ş o m e ş a n a » , al cărui fondator şi acţionar valahă şi să văietă, că Românii din Orăştie ar fi cumpărat nu ştiu câte moşii ungureşti,
şi a Il-a adunare şi numai din motiv, că dl
sunt şi eu. Dela înfiinţarea acestui institut dl şi anume Dr. Mihu şi c e i a d u n a ţ i în j u ­ şi le-ar fi împărţit între Români, deşi îmbie-
director sprijinit de dl Dr. Ciuta din Bistriţa
Dr. T e o d o r Mi ha l i , c a r e de a l t c u m r ul d-sale, prin banca «Ardeleana», fac minte de bunăvoie s’au făcut destule, cari
şi dl Dr. Vajda-Voevod din Cluj, voia cu tot
p r o f e s e a z ă a d v o c a t u r a pr i vat ă, şi - a rău mare — Ungurilor, ear’ răul acesta, că din comoditatea dir. exec. însă nu s’au accep­
preţul ca contra voinţei acţionarilor locali cari
r e ţ i n u t p e n t r u s i n e pe l â n g ă p o s t u l lucră cu atâta isteţime (?), încât banca pe tat, poate şi de teama aceea, ca să nu fie
cunosc împrejurările să-’şi octroeze casa cu 3
d e d i r e c t o r e x e c u t i v şi m e m b r u în zi ce trece propăşeşte şi aduce Românilor o timbrat de rău patriot. Prin urmare nici din
preţuri pe institut. In a Il-a adunare văzând
d i r e c ţ i u n e şi p o s t u l d e a d v o c a t al mulţime de foloase, trădează necunoaşterea acest punct de vedere nu ameninţă primejdie
dl director Dr. T. Mihali că afară de d-nii
a c e s t u i . nst i t ut , ba ca să fie şi pupăză relaţiunilor şi însuşirilor înăscute, atât a dir. pe elementul unguresc. Despre o moşie cum­
i
amintiţi, cari de altcum sunt externi, nici un
pe colac a etablat şi institutul în căsile sale, executiv Dr. Mihu, cât şi a membrilor de di­ părată dela un Ungur şi vândută eară unui
acţionar din loc nu a fost pentru cumpărare
deşi dela început în contra acestei concen­ recţiune. Ungur, vom reveni.
ci toţi contra, şi-a retras ofertul.
trări agresive s’au ridicat voci din partea fon­ Reuniunea agricolă întemeiată la anul
Acuma din nou să pregăteşte dl director Dacă ne-ar permite spaţiul acestei loi
datorilor şi acţionarilor locali, însă aceste voci Mihali a pune pe tapet chestia cumpărării a caracterisa pe unul fiecare din direcţiunea 1899 sub auspicii cam triste, discusiuni în­
au fost amuţite prin terorisări şi sortări, fiind casei sale, să vede că în decurs de 1 an şi-a „Ardelenei“, aşa după-cum ar merita şi ba- verşunate şi alegere de comitet „a la sprîn-
sortaţi şi daţi afară din direcţiune şi comitet mai prins câţiva acţionari noi, cu ajutorul saţi numai pe faptele lor de până acum, ceanâ“ , încă nu are să causeze durere de
toţi acei membri cari au cutezat a-'şi ridica apoi şi cel mai şovinist corespondent s’ar cap celor dela „Egyetărtăs**, căci resultatele
cărora vrea a octroa casa pe institut — apoi
cuvântul în contra cutării incorectităţi. Tot putea convinge, că din punct de vedere na­ acestei reuniuni, în urma intereselor proprii
mai departe fie ce-o fi de institut. Să impune
astfel a practisat dl director până în 1896, de sine întrebarea, că pentru ce, şi din ce ţional românesc, sunt cu totului tot inofen­ încuibate deja, nu stau în raport de propă­
când ne mai fiind în loc, din 10 acţionari (ad­ motiv voeşte dl Dr. Mihali ca să-’şi vîndă sivi, neproductivi, ba putem afirma fără he- şire, pentru-că redactarea costisitoare a „Bu­
vocaţi, protopopi, etc.) cari să-’i aprobe pro­ nului Econom1’, nu peste mult, va consuma
casa la bancă şi nu la alţii, căci largă-'i lumea sitare, că ni c i unul , ni c i c â n d şi s u b
cedura sa, a ales în direcţiune pe funcţio­ fondul votat de institutul „Ardeleana*1.
aceasta? Explicarea e simplă şi anume, din ni c i o î m p r e j u r a r e s i m ţ ă m i n t e a d e ­
narii institutului şi pe unii acţionari externi, v ă r a t r o m â n e ş t i n’a d o v e d i t . Prin ur­ „Tribuna Poporului** şi informatorul ei
motiv, că n u m a i a s t f e l p o a t e p r o f i t a
cari nici habar n’au avut de institut ci l’au mare, foaiei kosuthiste n’are să-i fie teamă, ne pune în tovărăşie cu „Egyetărtăs** şi afirmă
18— 19.000 fl., a l t c u m nu.
lăsat să-’l conducă dl director, care de altcum „că e trist, că sunt şi Români, cari îndem­
C u a c e a s t ă o c a s i u n e mă m ă r g i ­ că nici în viitor din partea acestor membrii
nici când nu a fost acasă, cu funcţionarii de direcţiune primejdie nu le va veni. naţi de pismă, uneltesc şi ei, ba chiar scriu
n e s c la atâta, în credinţă, că dl director
săi, cari erau membrii în direcţiune. îşi poate la o f o a i e , împotriva dlui Dr. Mihu şi a
Mihali însuşi să va convinge că ce »a făcut, Propăşirea Românilor din Orăştie şi
închipui ori-şi-cine că în astfel de formaţiune celorlalţi Români dela „Ardeleana**, vezi as-
nu a făcut bine» şi că în viitor să va nizui jur, să poate atribui singur numai puterii de
ce controlă a putut fi acolo, ba văzându-se ta-i astal Noi ceşti dela „Activitatea** nu
a servi interesele a c ţ i o n a r i l o r şi nu al e vitalitate proprie şi la nici un cas lui Dr. I.
dl director liber respective fără de controla suntem intovărăşiţi cu nici o foaie ungurească.
s a l e p r o p r i i . Mihu. Se vede, că peana simbriaşe, care de
recerută şi văzând că şi alţi conducători îşi Aceasta să se ştie. Noi nu banchetuim cu
Un mare acţionar. altcum îşi schimbă vederile, ca Neamţul man­
vînd căsile la institutele de sub conducerea nici un grup politic maghiar.
taua, nu are cunoştinţă despre trecutul aces­
lor, cum s’au vîndut în Cluj la »Economul» Suntem neatîrnâtori de ori-şi-ce partid
tui ţinut, care până nu apăru pe arena pu­
şi în Bistriţa la »Comerciantul», ’şi-a propus văzut şi nevăzut. Avem în vedere numai bi­
blică Dr. Mihu, era cu mult mai entusias-
a-’şi vinde şi D-sa casa sa din Dej la banca nele de obşte şi interesele curat româneşti.
„ A rdelea na“-ide. mat de afaceri adevărat naţionale româneşti.
• Şomeşana», şi fără de-a aduce causa în di­ Am promis, că lucruri necorecte, obvie ele*
Avea-vom prilej a face istoricul acestui ţi­
recţiune (care deşi a fost compusă din func­ ori şi unde, fie comise de ori-şi-ce persoane,
nut şi vom dovedi, că chiar Dr. Mihu ne-a
ţionarii sei, totuşi ’i-au fost contra la aceasta) Dacă tăceai, înalt? şi mici, avuţi sau săraci, le vom sbi-
Bine făceai! opăcit în ale propăşirii în cele naţionale cu
a dus chestia cumpărării în adunarea gene­ ciui după-cum merită.
tactica sa plină de considerări, reserve, con­
rală, basându-se pe plenipotenţele sosite dela •Tribuna Poporului* în nr. 26 dela 23 Pe basa aceasta am dat loc şi cores­
jecturi, conservatism şi înţelepciune mai înaltă
acţionari şi distribuite între acţionarii fabricaţi Februarie n. a. c. din nou face elogii direc­ pondenţei din nr. 2: „Reflexiuni la un ban­
vinerenească. Chi ar o p e a n ă a c u m s i m ­
a la minut din clicaşii sei; în adunare, pune torului de bancă Dr. I. Mihu, sub rubrica chet economic în Orăştie**, cu care noi nu
b r i a ş e a z i s î n a i n t e d e a st a cu 3—4
îa cale pe acţionarul Matei Pop (capelan în • Români harnici». Nu ştim, cui să atribuim am avut nici în clin nici în mânecă nimic.
ani, că Dr. Mi h u ne stă în c a l e a des-
Ocna-Dejului şi în present aplicat la »Şome- apărarea faţă de >Egyetărtăs« dela 29 c. a Prin publicarea acelei corespondenţe am
v o l t ă r i i n o a s t r e mai n a ţ i o n a l ă . Cum
şana* ca cassar) ca să propue cumpărarea acestui bărbat, căruia de atâtea-ori i-se aduce dovedit noi pizmă? Lasă-ne în pace! Pizma,
vine tot acela şi aduce posaune în continuu,
căsii D-sale cu un preţ de 26.000 fl., adecă în ziaristica noastră, după noi nemeritate, după Ischokke este: Rîvna de avere, fudu­
tot numai la adresa lui Dr. Mihu ?
două-zeci şi şese mii fl., pe acea casă, pe laude. O împrejurare ştim şi o constatăm, lia şi urîrea omenimii. Nu strică numai tichna
care dînsul o cumpărase în stare nouă şi scu­ că »Trib. Pop.» până de curând nici când Am dori să ştim, ce ţine un atare co­ de viaţă a celui cuprins de pizmă, fără caută
tită de dare cu 12.000 fl., ear’ grădina a nu s’a ocupat cu, după unii, vestitul dir. de respondent, despre consecuenţă ? cum sus- şi se nizueşte a nimici fericirea deaproapelui,
vândut-o cu 4— 5000 fl., deci i-a fost rămas bancă. Ştim şi aceea, că până atunci cel cepe el „constanţa11 ? De cumva este teolog, feţii lui sunt bucuria de paguba altora, ca-
în preţ de 7— 8000 fl., va să zică, a voit mai odios ziar al numitului dir. de bancă pentru-ce nu să aplică zicerii lui Matei 24. lumnia, nedreptatea, făţăria şi ura nedume-
cânii lor şi cu tot tămbălăul. Sunetul cornului Reuşise să o stăpânească după şese luni umpleau o coastă lăturalnică, dominat încă
F O I Ş O A R A răsuna purtat de ecoul munţilor, cânii lătrau de curte continuă şi viaţa lui era într’insa. spre vârf de stânci enorme.
cu putere, ear' ţăranii turburaţi în liniştea Pentru baroneasa de Preste, el ardea de focul In acest loc d-na de Preste trebue să
muncei lor monotone, se uitau mereu înspre divin şi teribil, care consuma pe Sapho şi vină să-’l găsească. Ea sosi ceva mai târziu.
L A V E N Ă T O A R E pădure cu speranţa să vadă eşind vânatul ză­ Phedra. Ei se adăpostiră sub frunzişul des al copaci­
Schiţă de H. Buffnoir. păcit de copoi. După o delicioasă reveriă, Julien îşi re­ lor, înfăşuraţi într’un farmec straniu de sin­
Julien şi baronul Preste urmând vână­ lua drumul cătră locul de întâlnire. El urma gurătate, de tăcere şi de fecunditate. Vână­
toarea veseli amândoi, vorbeau împreună şi cursul unui mic părăuaş care şerpueşte între toarea era departe ; nu se mai auzeau nici
Seara, erau ceasurile zece, pe terasa cas­
făceau proecte pentru distracţiile carnevalului doi munţi uriaşi. Cărarea paralelă acestui pâ­ chişnitul copoilor nici sunetul cornului; totuşi
telului, care domină valea înflorită, d-na de
viitor. rău era întunecată de frunzişul des al copa­ un sentiment de frică se amesteca în expan­
Preste spuse lui Julien, sosit în acea zi chiar
— Ai să faci cum am făcut şi eu, dragă siunea fericirei lor culpabile.
din Paris: cilor ; aerul era răcoros şi parfumat de mi­
prietene, zise dl de Preste la cotitul unui col­ Julien culese câteva flori de câmp şi Ie
— Vrei aşa dar’ cu ori-ce preţ ca să rosul fânaţeior cosite. Din când în când, câte
nic, ai să te însori. La urma urmelor se plic­ o casă isolată, adăpostul vre-unui pădurar. dete amantei sale, apoi îngenunchiând lângă
vin la acea întâlnire I Dar’ este o nebuniă;
tiseşte ori-şi-cine cu amantele, ori-cât ar fi dânsa pe covorul moale de muşchi, îi luă
ţii să mă pierzi cu ori-ce chip ! Să băgăm de Inima de artist a tînărului amorezat era
ele de bune şi să ştii, viaţa de familiă are şi mânile într’ale sale şi o îmbrăţişa cu patima
seamă, scumpul meu, să fim prudenţi; bărba­ mişcată şi simţea că fericirea este ascunsă
ea poesia ei. extremă a dragostei.
tul meu are deja bănueli şi înfruntăm un mare sub acoperişul modest al acelor colibe încon­
înţeleptele consilii ale baronului fură în­ Pe când o ţinea în braţe o detunătură
pericol. jurate de grădini şi de verdeaţă. Visuri de
trerupte de semnalul unui puşcaş, care anunţa puternică a despicat văzduchul, şi nenorocitul
Drept ori-ce răspuns, Iulian sărută cu urma cerbului şi cei doi amici se despărţiră. viaţă retrasă în pustiul pădurilor îi frământau căzu trăsnit. Un al doilea glonţ, lovi pe ba­
patimă pe tînăra femee şi sărutul fu atât de creerul şi înduioşat, gânditor, se depărta de
Vânător întrepid, dl de Preste se lăsa condus roneasa drept în inimă. Ea mai avii încă forţă
elocvent, încât ea consimţi să vină la întâl­ de pasiunea sa favorită şi se lua în urmărirea coliba în care ar fi vrut să-’şi sfârşească viaţa să-’şi îmbrăţişeze amantul şi să strige:
nirea de a doua zi în fundul pădurei la un vânatului, care ţinut de aproape de copoi, se cu iubita sa. • Ohl scumpul meu Julien I», şi muriră
loc, pe care el îl indicasă de mai înainte. De Sosit la o răspântiă de colnice şi de astfel împreună, unul în braţele celuilalt.
refugise într’o insulă din mijlocul lacului.
multă vreme încă el proiectase o întâlnire cu Julien se reîntoarse şi încet-încet ajunse poteci, Julien se găsi în faţa locului de în­ Ţăranii transportară spre seară la castel
amanta sa în mijlocul naturei sub umbrişul spre locul, unde trebuea să vină şi baroneasa. tâlnire, care până atunci fusese închis între pe un pat moale de frunze de stejar cada­
des al copacilor, în răcoarea parfumată a pă­ Şi după cum până la ora de întâlnire două şiruri de munţi, descoperi un spaţiu vrele celor doi amorezaţi.
durei. Se va furişa dela vânătoare şi va veni mai era încă vreme, el se aşeza la umbra imens, tivit tot cu munţi şi cu coline, dar’ Baronul de Preste, care i-a ucis, buimă­
să aştepte pe d-na de Preste în locul singu­ unui stejar bătrân. care părea un amfiteatru grandios, clădit de cit, nu scoate un singur cuvânt. Copioii, legaţi
ratic, pe care el îl indicase şi pe care ea îl Absorbit cu totul de pasiunea sa, el natură pentru plăcerea ochilor şi pentru od hna de acum în lanţuri grele, urlă sinistru ; ei au
cunoştea încă din copilărie. n’avea decât un singur gând: femeea, pe care sufletului. Un fior misterios îi trecu prin inimă nostalgia pădurei.
Des de dimineaţă vânătorii plecară cu o adora. la aspectul măreţ al brazilor gigantici, cari