Page 4 - Activitatea_1901_02_08
P. 4
Pag 4. A C T I V I T A T E A Nrul 8.
Oficial postai şi telegrafic reg. din Orăştie. dinari. Foile sârbe vestesc, că apanagiul ce Dare de seamă şi mulţumită publică. i-o dete înapoi, împreună cu un vas mic. Pe
Milan a fost să-’l primească pe anul acesta, când vecinul se minuna de această dărnicie,
în sumă de 360.000 franci, încă se va între Hogea răspunse, că a fătat căldarea. Vecinul
No. 128/1901. buinţa spre acel scop. Cu ocasiunea arangiării Seratei teatrale nu zise nimic, luă căldarea şi vasul şi plecă
acasă. După câtva timp Hogea împrumută
a meseriaşilor români din Orăştie, s’au în-
Spectatei Redacţiuni „ Activitatea“ earăşi căldarea, dar nu o mai dete îndărăt.
— O familie constătătoare din 20 de cassat peste tot 253 cor. 30 fii.; spesele au
Loco. membri, din Modos, s’a dus toamna trecută fost de 179 cor. 40 fii., a resultat astfel un Vecinul, care aşteptase în zadar reînapoiarea
căldării, se duse la Nassredin şi-’şi ceru căl
în Brasilia, crezând că acolo o să afle un venit curat de 73 cor. 90 fii, care s’a admi darea. Hogea mirat, îi răspunse: »Amice, căl
Comunicatul ce urmează, de interes ob traiu mai uşor. Acum de curând a scris ru nistrat fondului meseriaşilor.
darea a murit, tu însă să fii sănătos!»—
ştesc, să transpune cu onoare să binevoiţi a-1 deniilor rămase acasă, că să nu se mai în Suprasolviri benevole s’au făcut de cătră
Atunci vecinul exclamă:— » Dascăle, glumeşti?
publica în stimata foae — în mod gratuit — cerce nici unul a face acel drum, căci nici următorii prea st. d-n i: Ioan I. Vulcu 5 cor.,
Cum poate se moară o căldare?» — » Lucru
şi eventual în traducere. clima nu le prieşte şi nici traiul nu e mai Dr. A. Muntean 4 cor., Petru P. Bariţiu 2 cor.
ciudat, răspunse Hogea. Tu ai crezut că căl
Cu scop, ca publicul să-’şi poată pro uşor, ba din contră e mai greu. 50 fii., G. Cusuta 2 cor., S. Corvin jun. 2 cor.,
darea a fătat şi acum nu vreai să crezi că
cura pe timp mai îndelungat maree poştale V. N. Bidu 2 cor., N. Pârău 2 cor., A. Roşu
a murit. Vecinul nu-1 putu contrazice şi tre
şi a-le păstra fără multă îngrijire în stare bună — Decorarea unui Ovreu. Să nu se pară 1 cor. 20 fii., Alex. Hossu 1 cor., I. Lăză- bui să plece cu mânile goale.
şi folosibilă, dl Ministru a dispus broşurarea roiu, comerc. 1 cor., N. Opincar 1 cor., N.
curios nimănui cuvintele de mai sus, căci în
marcelor de epistole simple şi recomandate N. 20 fii. Intr’o zi Hogea se afla în bae, când ci
adevăr un Ovreu din Oraşul Târgul-Măgurele
pentru ţările interne şi străinătate de câte 10, (România), a fost decorat de cătră Regele Primească toţi aceşti marinimoşi dona neva care îl asămănase cu un cunoscut al
25 şi 35 fileri (caiete de maree poştale). Pe seu, îi dete o lovitură în ceafă. Hogea se
Sârbiei, Alexandru. Fac mare tărăboiu jido- tori ct-le mai ferbinţi mulţumite.
tăbliţa din afară s’a tipărit tarifa corespunză vimea din acea localitate, şi unica lor vorbă întoarse şi de oare-ce nu-1 cunoaştea pe ace
toare în extras. de laudă nu-i decât că unul d ’ai lor, şi anu Totodată se aduce mulţumită publică şi la care 11 lovise, eşi din bae şi duse pe străin
la Kadiu. — Fă-’mi, Kadiule, ca să capăt
Tăbliţa din afară la marcele de 10 fileri me individul Goleşteanu, care din nefericire dlui înv. dir. C. Baicu pentru ostenelele avute
satisfacţie dela acesta. Kadiul, care îl cunoştea
este roşie. este şeful orchestrei reg. 20 de infanterie, cu instruarea diletanţilor, precum şi pentru pe străin, zise cu blândeţă:— Să vedem unde
Tăbliţa din afară la marcele de 25 fileri a fost decorat de Maiestatea Sa. Bucuria o- faptul, că votându-se din partea mai multor
este dreptul tău. Nassredin răspunse: —
este alburie. vreilor însă e de geaba; căci să vedem îm- arangiatori 20 cor. pentru diletanţi, la îndem Acest om mi-a dat o lovitură, fără nici un
Tăbliţa din afară la marcele de 35 fileri pregiurările în care a fost decorat jupânul nul d-sale aceia au respins a primi acea sumă,
motiv.— Pedeapsa unei lovituri este o para,
este verzie. Goleşteanu, cu care fac atâta paradă coreli donându-o fondului. zise Kadiul. Omule! Iţi ordon să plăteşti pă
Fieşte care broşură conţine câte 24 gionari săi. Cu ocasiunea căsătoriei Regelui Comitetul arangiator.
gubaşului o para. Acusatul căută în toate buzu
maree. Alexandru cu doamna Draga, acest Ovreu a
narele, dar’ nu găsi nici o para chioară şi
Preţul broşurei de câte 10 fii. costă 2 cor. 42 fii. trimis curţii regale a Sârbiei o pretinsă com- plecă acasă ca să iee bani. Nassredin aşteap
, , 25 » » 6 » 02 » posiţiune musicală, dedicată M. Sale Reginei I D I V E R S E tă în cameră, pe când Kadiul începu să
, » » 35 » » 8 » 42 » In schimb, tinărul rege l'a decorat I De sigur,
scrie, Ţrecu un peas şi omţţl cu paraua iţiţ
regele a crezut că decorează pe un Român,
De oare-ce atari broşuri de maree poş se mai întorcea. Lui Hogea îi păru vremea
căci nume românesc are şi e şi şef de mu-
tale au sosit deja, să pot procura la oficiul Hogea Nassredin Efendi. prea lungă. De odată se apropie de Kadiu
sică la un regiment românesc. Se zice, că in
postai şi Ia vlnzătorii mai mari de maree care sta cu capul plecat spre hârtie şi-’i dete
dividul Goleştean, nu-’i Român, ci Jidan curat, Vestitul Hogea Nassredin, care trăia
din loc. o lovitură sdravănă în ceafă. Kadiul, mâniat
şi că numele lui adevărat este Goldstein. acum trei sute de ani în Asia, în tinereţele
O r ă ş t i e , la 12 Februarie 1901. foc se întoarce repede şi-’l întreabă:— Ce ai
sale călătorea mult prin ţeară. Şedea când
făcut? «Hogea răspunse:— Ce era să fac?
Erlich m. p. — A dispărut dimpreună cu femeia — într’un oraş, când într’altul, trăind sărăcăcios De oare-ce am treabă, nu pot să aştept,
gazdei sale. De câtva timp a sosit la Buda dar’ independent şi cu voie bună. Mai târziu până când omul va veni cu paraua. Dacă
pesta un academician din Berlin, Iosef F , se căsători, îşi luă o locuinţă stabilă şi se o- vine, ia tu paraua, pe care ţine-o pentru lo
feciorul unui mare proprietar prus. El locu cupă cu agricultura. In curând şe făcu dascăl, vitura, ce ţi-am dat-o. Zicând astfel, plecă în-
NOUTĂŢI ia |a un neguţător, a cărui femee era una de aceea i-se dete numele de Hogea: dascăl, chinându-se adânc.
dintre cele mai frumoase din oraş. Tinărul învăţător, maestru. Sunt o mulţime de anec
s’a înamorat de dînsa şi destăinuind aceasta dote asupra acestui Hoge, care se poate numi
— Hymen. Dl Dr. G a v r i l ă S u c i u , ad femeii, aceea nu l’a refusat, ci îij conţelegere Tilubuhoglindă al Turcilor. Odată împrumută
cu el, au luat drumul spre America, La câ-, dela vecinul seu o căldare. După câteva zile
vocat în Haţeg s’a logodit cu d-şoara H o r
t e n s i a P e n e i u , fiica dlui Nfcolae Penciu, teva zile neguţătorul a primit două scrisori.
Una dela tatăl feciorului, în care îi reproşea
jude de tribunal în pensiune din Sibiiu. Sin
ză, că n’a avut grije de tinăr, căci i-a făcut
cere felicitări.
datorii de vre-o 50.000 cor., şi una dela tinăr,
în care li spune că el ajungând în America
— Denumire. Dl V a l e r i u Pe t e o, con-
va lua de nevastă pe femepa sa.
cepist la direcţia financiară din Braşov, a fost
numit subsecretar la direcţia financiară din „Binerra" inst tijojr, sooietatetiB acţli
— l-a spart capul. Dumineca trecută s’au
Deva.
jucat în strada bisericii din Lugoş mai mulţi
copii, bătându-se cu bruşuri de zăpadă. Unul
— Pentru soldaţii reservişti. Ministrul
din ei, fâcâd un bruş, a dat cu el într’o ser
•de răsboiu a dat zilele trecute un ordin de la ( 8z&s&r 4?«e)
vitoare ce veni a în mână cu un cuţit; aceea
•cuprinsul, ca reserviştilor săraci, dacă au
înfuriându-se a aruncat cuţitul între grămada
să se presinte la deprindere de arme în de
de copii, spărgâd la unul capul. Bietul copil
părtări peste cincisprezece chilometri dela
se luptă cu moartea.
locul ubicaţiunei lor, să li-se dee bani de că
H Bilete de log.
lătorie când pleacă la deprindere şi când se J^xistă deja de 13 ani şi este pro-
— Intre oficerii Kaiser şi Stankovici din Broşuri
Reîntorc acasă. văzută cu t o t f e l ul de m a t e r i a l
Varasdin a avut loc un duel cu pistolul, $|j| Circulare =
în care cel din urmă a fost omorît, sg Bil. de visită n e c e s a r , ca ori-care altă tipografie.
— Regina Elena a Italiei în curând va
Invitări =
publica un volum de poesii din inspiraţiile — Omor şi sinucidere. Ospătarul Iosef Hj| Bilanţuri------
sale princiare. De altcum tinăra regină s’a Institutul WipograLfiş
Berda din Rosenthal şi-a omorît într’o noapte Acţii ■■ ■ ■:
ocupat până acum şi cu studii numismatice.
cu săcurea pe feciorul seu şi nevasta aceluia, Cap. de epist.
Aşadar' strălucita Carmen Sylva are o nouă din causă că aceştia nu voiau s£-j mai dee Placate = r
.
concurentă. bani, pe care bătrânul totdeauna îi cheltuia Ord. de dans m erva «
pe beutură. Pe urmă s’a aruncat şi el într’o Adrese =
— Numărul Românilor în Rusia. In lu fântână, unde s’a înecat. Compturi =
crarea întitulată: »Rusia la sfîrşitul secolului Moţe _ = pe lângă că efectueşte o r i - c e p o-
al 19-lea«, făcută din ordinul guvernului ru — Regina Draga a Sârbiei a dat zilele Preţ Curent. m a n d e r e p e d e şi cu p r e ţ u r i m o d e
sesc pentru exposiţiunea universală din anul acestea naştere unui prinţ. rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
Anunţuri==
trecut, numărul Românilor din imperiul ru Registre- ------ a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
sesc e socotit la 850.000.
— Trei cusătorese — cu noroc. La tra Imprimate= f ără erori.
gerea loteriei în favorul săracilor câştigul Couverte = Până fje preşent se bucură de sprigi-
— Sinucidere nainte de cununie. In principal de 20.000 cor, l’au dobândit 3 cu Bilete de cun. nul celor mai îndepărtate oraşe. Doy^dă
Witkowitz era să se cunune zilele trecute, sătorese din atelierul de modă Fiscfier din Etc. etc. etc.
aceasta despre p r o m p t i t i ţ d i n e a şi
un văduv cu o fată. Oaspeţii erau toţi adu Viena. Aflând de despre aceasta, de bucurie
a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
naţi şi aşteptau numai pornirea la biserică. au voit se arunce acul numai decât la o
Când vrură să plece, văzură însă, că mireasa parte, dar’ având «Postarbeit», cum se zice, l u c r a r e ,
nu se află nicăiri. O căutară în toate părţile, au fost silite să-’şi gate mai întâiu lucrul, ziua Ca unica t i p o g r a f i e românească în
şi spre cea mai mae spaimă a lor, o atlară aceea li-s’a părut însă ca nu an de lungă. acest mare comitat, se roagă de bine
spânzurată în podul casei. Se zice că fata Pentru una dintr’insele câştigul a fost de tot voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
a făcut-o aceasta, de frica mirelui, deoare-ce binevenit, căci întreţinea legături de dragoste
rom., precum şi al privaţilor.
o pretenă a ei, îi tot spunea că el e rău şi cu un tinăr, şi numai sărăcia li-a stat în calea
are să fie netericită etc. căsătoriei. Acum, că a ajuns la bani, a defipt
ziua cununiei pe sf. sărbători ale Paştilor,
când îşi va pune, spre cea mai mare a ei
— Monument Regelui Milan. In mai
bucurie, cununa pe cap. Celelalte două încă
multe oraşe din Sârbia s’au întreprins colec
PU şi-au statorit programul viitorului.
te pentru a se face fostului Rege Milan un
monument. In Nisch s’au adunat peste 10,000
„MINERVA" institut tipografic în Orăştie.