Page 2 - Activitatea_1901_03_09
P. 2
P»g- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 9.
Si dă expresiune dorinţei şi voinţei, toate disposiţiunile legii. Dacă d. ex. direcţiu «membrii direcţiunii se pedepsesc cu în Răspunsul este: dacă actele punibile
ca Ia proximele alegeri dietale si păşească nea unei societăţi pe acţiuni ignorează man chisoare până la 3 luni». ajung la cunoştinţa tribunalului pe calea no
ca candidaţi şi Români cu programul naţio datele (ordinele), date prin decisiuni, ale tri Bilanţul se poate considera ca compus tificărilor obligate, atunci procedura penală
nal, ear’ aceea se ştie, că la alegerile muni bunalului competent, şi nu instruează sau în mod ilegal, dacă nu presintă fidel situaţiu- se Introduce din oficiu, altcum pe basa ară
cipale totdeauna am luat parte şi noi Ro completează notificările obligate în modul şi nea financiară a societăţii, d. ex. dacă sunt tării (denunţării) sau pîrei înaintate din partea
mânii, alăturea cu Ungurii. în terminul prescris de tribunal, atunci poate arătate conlorm adevărului numai activele, acţionarilor sau creditorilor interesaţi.
Dacă la alegerile dietale, ce curând sau fi constrînsă la aceasta mai întâi într’o a- însă nu şi pasivele, sau dacă pretensiunile res
mai târziu o si urmeze, vor păşi şi candi mendă mai mică, ear’ apoi în cas de reci tante se consideră în bilanţ în mod exagerat.
daţi cu programul naţional al Românilor, divă, prin una mai mare.
Pentru eventuale defecte formale — dacă
şi dacă Ungurii cu ajutorul mijloacelor ne- Afară de amende se pot aplica asupra acelea nu sunt de aşa natură, încât din bilanţ PRIGONIREA PEDAGOGILOR DIN ARAD
permise şi neobicînuite în ţeri cu adevirat membrilor din direcţiune, la cas când nu-'şi să nu se poată constata starea averii, —
constituţionale vor lucra într’acolo, ca ade îndeplinesc agendele stabilite în ltge sau
membrii direcţiunii nu pot fi pedepsiţi.
văr aţ i i representanţi ai Românilor de sub când săvărşesc acte ilegale, încă şi pedepse
Rapoartele cătră adunarea generală se Dela vre-o 20 elevi din cursul III.
stăpânire ungurească si nu poată întră in de închisoare. Ambele se dictează nu prin ju
privesc ca false, când direcţiunea, spre a in
legislativa ţerii, şi dacă ei, Ungurii, cu ase decătoriile penale, ci prin tribunalele compe şi IV. a preparandiei confesionale gr.-or.
duce pe acţionari în eroare, raportează adună
menea mijloace şi tn viitor vor exchide dela tente, ca tribunale comerciale, şi anume nu rom. din A r a d primim următoarele in-
rii generale cu intenţiune neadevăruri în ce
adunările municipale pe Românii cari ar de prin sentinţă formală, ci fără proces, prin de- formaţiuni, pe cari le publicăm, atrăgend
priveşte relaţiunile de credit şi mersul aface
veni aleşi dacă alegerile ar fi curate şi li cisiune. totodată atenţiunea cetitorilor asupra
rilor societăţii.
bere, atunci cei chemaţi ai noştri vor avea Maximalul pedepsei de închisoare este stărilor cu adevărat destrăbălate ce se
sacra datorinţă naţională românească de a de 3 luni; însă în cas de circumstanţe atenu Pedeapsa prevăzută în lege pentru dre
observă în acel nenorocit oraş dela inau
face lumei cunoscut, că acele organe ale ante, ea se poate schimba pentru fie-care cul sarea falsă a protocolului adunării generale,
statului ungar, cari cu atâta zel şi cu atâta pabil în parte, în pedeapsă de bani până la se poate aplica numai în caşul acela, când gurarea sistemului goldişist încoace.
conştienţiositate lucră ca poporul nostru să cor. 2000’—, ear maximalul amendei în bani atât presidentul, cât şi notarul şi verificatorii In Arad toţi elevii cursului III. şi
împlinească cu acurateţă tot felul de dato- este cor. 2000’—, care nu se poate schimba adunării generale sunt totodată şi membrii ai IV. pedagogic, parte au fost eliminaţi,
rinţe cetăţăneşti, fac ilusoriu dreptul nostru de în închisoare nici în cas de insolvenţă. direcţiunii, ceea-ce nu este necondiţionat de
parte au fost aruncaţi din alumnee, ear’
a ne alege deputat dietal, cum şi dreptul de a La noi în urma liberalităţii, ce o arată lipsă, căci biroul adunării generale poate fi
alege de membru la municipiu, pe cine vrem în privinţa aceasta forurile judecătoreşti, se a- ales şi dintre acţionari. restului s’a hotârît să i-să dee rău din
noi, fac adecă ca aceste cardinale drepturi plică mai cu seamă numai amendele, pe când Mai departe se pedepsesc membrii di purtarea morală şi acestea toate, o spu
cetăţeneşti să existe numai pe hârtie, nelă- pedepsele de închisoare sunt cunoscute, aşa recţiunii — în sensul §. 221 al L. G, cu a- nem hotărît, fără de-a avea vre-o vină.
sând ca noi să le exerciăm după-cum ne zicând, numai după nume. mendă până la cor. 2000'—,«dacă, contrar §.
dictează mintea şi inima. In acel cas vor Arad, 27 Febr. 1901.
Precum am amintit şi în articolul prece 198 al L. G, nu publică Ia timpul prescris
avea cei chemaţi ai noştri datorinţa de a
dent: «Raportul anual al direcţiunii cătră adu bilanţul şi raportul anual al societăţii şi nu
arăta şi aceea, că Ungurii în vremea în care narea generală, împreună cu bilanţul exami subştern tribunalului protocolul adunării ge Motorul prigonirei.
au scris şi pentru noi Românii drepturi, au nat din partea comitetului de supraveghiere, nerale, în fine dacă nu convoacă adunarea
scris cu reserva de a ne face incapabili de a generală cel puţin odată pe an«. Oamenii «noului sistem» introdus la
este a se publica, în sensul §. 198 al L. C.»
le exercia, cum şi cu intenţiunea de a pro Arad au văzut că atât preoţimea cât şi învă-
cel puţin cu 8 zile înainte de adunarea gene Intrelăsările acestea însă sunt punibile
duce înşelătoarea aparenţă, că între Unguri ţătorimea din diecesa Aradului nu să închină
rală, ear bilanţul aprobat din partea adunării numai în caşul acela, când direcţiunea nu a
şi Români nu există deosebire în privinţa la »fericitorii« episcopiei şi de aceea au în
generale este a se subşterne, în conformitate luat nici o disposiţiune pentru publicarea bi
drepturilor electorale. ceput goană după elevii seminariali, ca pe
cu acelaş §. fără amânare tribunalului com lanţului şi a raportului anual şi pentru con
La vreme de trebuinţă făcănd cei che aceştia încă de pe băncile şcoalei să-i aducă
petent». vocarea adunării generale, pe când dacă toate
maţi ai noştri aceea ce eu îmi luai voe a in la «breazdă». Cu o lovitură însă au vrut să
In cas de neîmplinire a acestei cerinţe, acestea s’au publicat conform statutelor, atunci
dica, reputaţia că suntem popor doritor şi omoare două muşte, folosind astfel însuşi ti
acelaşi §. cu provocare la §. 21 a L. C., pro- pentru eventuale defecte, direcţiunea nu se
rîvnitor de a avea adevăraţi representanţi în neretul seminarial ca mijloc pentru a lovi în
vede o amendă până la cor. 1000—, care poate pedepsi. Dacă d. ex. direcţiunea, —
dieta ţerii, va fi salvată, de sine înţeles, pe profesorii lor iubiţi.
este a se dicta repeţit până la îndeplinirea contrar usului — nu publică raportul său a-
socoteala Ungurilor. Societatea de lectură a pedagogilor si
disposiţiunilor legii. nual în ziarul designat pentru publicaţiunile
Romanus Romanorum. teologilor din Arad e comună, conducători
Amenda amintită se dictează deadreptul socieţăţii, ci anunţă numai, că acela se poate ai acestei societăţi până acum au fost Prea
asupra membrilor din direcţiune, dela cari se vedea timp de 8 zile, înaintea adunării ge Cuvioşia Sa dl Augustin Hamzea, director
AGENDELE DIRECŢIUNII — şi încassează, şi tribunalul îşi iormulează de- nerale, la un loc anumit, unde acţionarii îl seminarial.
cisiunea de regulă astfel, încât fie-care membru pot decopia ori lua în primire, atunci pentru
DDPÂ ÎNCHEIEREA ANUALĂ al direcţiunii să ştie, cât are să plătească (d. pubiicaţiunea aceasta — deşi nu este întru Dânsul însă a fost şi e un spine în ochi
ex. câte cor. 100’—). La plata cuotelor ne- toate corespunzătoare legii, — direcţiunea a- nu de mult alesului referent şcolar Romul
— Dispotiţiuni penale. — Ciorogariu, carele, după cum vom arăta, s’a
incassabile dala unii membri ai direcţiunii, semenea nu poate fi pedepsită.
folosit de cele mai urîte apucături pentru a-’I
ceialalţi membrii nu pot fi obligaţi. Paragraful 218 al L. C. alinia 8, preve
In legătură cu chestiunile tractate sub îndepărta din fruntea societăţii şi pentru a-’l
Intru cât pedeapsa s’a dictat în sumă de în fine pedepse de închisoare până la 3
titlul de sus în ultimul număr al Revistei înlocui cu o creatură de a sa, care absolut
generală, membrii singuratici ai direc. sunt o- luni şi în cas de circumstanţe atenuante a-
noastre, vom releva în articolul de faţă dis- de loc nu posede aptitudinile necesare pentru
bligaţi a plăti numai cuota ce revine fiecăruia mende până la cor. 2000'—, faţă de acei
posiţiunile penale prevăzute în lege pentru a conduce bine o soc. de lectură ca ceea a
din dânşii. membrii ai direcţiunii, cari săvîrşesc în mod elevilor teologiei şi pedagogiei.
cas când direcţiunea nu-’şi îndeplineşte obli- Relativ la pedepsele, ce sunt a se apli arbitrar acte reservate adunării generale.
gămintele, sau nu şi-le îndeplineşte la timpul Membrii ordinari ai Soc. până acuma
ca, la cas când direcţiunea notifică şi publică Actele a căror resolvare este reservată
prescris. erau elevii cursului II., III. şi IV. din secţia
date false, § 218 al L. C, punct 3 şi 4, con expres adunării generale, se cuprind în §
înainte de a întră în tractarea mai amă pedagogică şi cei din cursul I., II. şi III. teo
ţine următoarele disposiţiuni: 179 al L. G, şi ori ce ingerinţă din partea
nunţită a acestor disposiţiuni, trebue să pro logică. La constituirea primă din anul acesta,
mitem, că amendele, adecă pedepsele în bani «dacă proced ilegal la compunerea bi direcţiunii se consideră ca un act arbitrar şi dl Ciorogariu s’a folosit de protestul unei mi
dictate pe basa legii comerciale, sunt măsuri lanţului ori dacă în rapoartele presentate a- ca atare punibil. norităţi de vre-o 20 membrii, ca să răstoarne
dunării generale falsifică ori ascund, cu inten-
coercitive, al căror scop este: a constrînge De încheiere vom mai răspunde la între conclusele aduse de maioritatea alcătuită din
pe cei obligaţi Ia îndeplinirea datorinţelor lor, ţiune, adevărata situaţiune a societăţii, barea: pe ce basă poate introduce tribunalu peste 80 membrii.
şi din motivul acesta ele se aplică repeţit, «dacă protocoalele adunărilor generale lui competent procedura penală pentru acte Vechile statute ale Soc. le-a nimicit
până atunci, până când se satisfac întru le poartă intenţionat fals. le punibile enumărate în cele precedente? pentru-că astfel a ştiut că va putea vîrî zi-
zanie în elevi.
ocasiuni nu sunt lucruri de modă trecătoare, latini, unicul numai M. Beşan în studiul seu voca numai Ia datinele poporale erezite dela
cari de astăzi până mâne să schimbă, ci publicat la anul 1866 în «Albina» a întrat moşi-strămoşi spre a dovedi, că suntem de
sunt Înrădăcinate în el de secoli Întregi şi mai afund în cestiune şi la toate datinele, viţă latină. Noufile statute.
«■au moştenit dela moşi-strămoşi de pe timpii ce se observă astăzi la popor a căutat, a Dacă acest studiu va fi cultivat mai bine
Sen. şcolar al consistorului aradan res
cei mal vechi, ele trăesc şi să transplantează aflat şi a citat din autorii latini, că toate da pe acest teren ca pănă astăzi: atuncea Ko-
mai departe în viaţa poporului. tinele dela înmormântări au fost usuate şi la pitar, Miklosich, Sulzer, Roesler, Hunfalvy, pective dl Ciorogariu, totum factumul acelui
Romanii păgâni. Râthy şi alţi învăţaţi, aceşti neprieteni ai ro senat, a dispus alcătuirea unor nouă statute.
Din vremea creştinătăţii vedem şi Ia mânilor şi ai adevărului, vor trebui să amu- Pe sub ascuns a îndemnat pe nişte elevi din
alte popoare, nu numai la Români, datine de Valoarea opului scris de Marian este ţiască pentru totdeauna şi vor trebui şi ei teologie, unde D-sa şi azi funghiază ca prof.,
acele, cari le aflăm şi la păgâni, originea şi fără îndoială foarte mare, dar’ dacă va urtna să facă un proiect de statute. Porunca i-s’a
lăţirea lor deci e comună, din unul şi acelaşi atare învăţat exemplul din «Albina» şi va să recunoască originea noastră latină şi con împlinit şi în noul proiect elevii cursului al
tinuitatea românilor dela coloniile traiane I
isvor, la Români însă, şi numai la Români, asemăna toate datinile poporale cu cele pă II-lea ped. pur şi simplu au fost despoiaţi de
?
dăm de datine, cari nu se află la nici un gâne romane: va trebui să întrebe tot insul, a mai fi membrii ordinari la Soc. Statutele
popor în lume, ci numai la Români şi la Ro cum s’au putut strecura şi susţinea atâtea da însă, conform noului regulament au trebuit să
manii păgâni, aceste deci noi nu le-am pu tine peste două mii de ani la românii de azi, se dee On. Corp. profesoral ca să le am
tut împrumuta dela alţii, decât numai dela dacă ei n’ar fi descendenţi adevăraţi ai colo C U G E T Ă R I . plifice ori să Ie contragă. On. Corp. profe
strămoşii noştri din Roma antică. Să pune niilor romane? Credinţa şi obiceiul poporului soral a restituit drepturile cursului II. ped.,
d. e. în sicriul mortului şi în ziua de astăzi nostru a trebuit să se moştenească la nepoţi ceea-ce a făcut pe dl Ciorogariu să-’şi co
la Români: pâne, sare, ban şi băţ, dar’ numai şi strănepoţi prin tradiţiuni, legende şi conti Ce est e lumina alor doi ochi mande o deputăţie de doi-trei sateliţi de-ai
la Români, ceea-ce o aflăm earăşi numai la nuitatea obiceiurilor de-adreptul dela romani, iubiţi?... Farmecul vieţii... Adevărata taină D-sale şi astfel dreptul cursului II., recunos
Romanii păgâni, în semn, că ne tragem din căci la din contră, ele s'ar găsi şi la alte a amorului... cut şi de d-nii prof. a fost nimicit din nou
viţa lor, căci altcum nu s’ar putea explica neamuri. Ce e s t e s ă r u t a r e a ?... Contopirea de cătră Consistor. Ca nou rector al Soc. a
aceste şi alte multe datine poporale. Datinele poporale sunt atât de preţioase, alor două suflete... din care în cele mai multe fost numit dl loan Petranu, prof., ceea-ce a
atât
S. FI. Marian, membru al academiei de interesante, cât ele mai tot atâta caşuri răsare un al treilea... Ironia vieţii I Sco nemulţumit pe toţi membrii Soc., dar’ ceea-ce
pul adevărat a tot ce există.
române s’a ocupat într’un studiu etnografic valorează, ca tocmai limba. Şi noi suntem mai mult ne-a nemulţumit a fost faptul, că
mai pe larg cu »înmormântarea la Români», convinşi, că dacă în limba noastră s’ar afla Ce este c r e d i n ţ a ? Bunăvoinţa ce elevii c. II. ped. au fost aruncaţi afară, aceasta
dar’ datinele înşirate în cartea sa voluminoasă chiar numai câte va cuvinte a căror rădăcină avem de a ne Înşela singuri asupra chestiu ne-a îndemnat să repăşim din Soc. indignaţi
n’a făcut asămănare cu clasicii latini de pe să poate reduce la limba latină, dacă am fi nilor ce ne convin. dar’ liniştiţi, cum să cuvine unor elevi cari
timpul păgânismului. Nici Buradă, nici Lam- perdut de mult tipul şi caracterul nostru de azi-mâne vor fi luminătorii satelor. Aceasta
brion, Ionean, Iarnic n’au consultat clasicii român: chiar şi atuncia ar fi destul a ne pro- s’a întâmplat la 21 Febr.