Page 3 - Activitatea_1901_03_09
P. 3

Nrul  9.                                                                A C T I V I T A T E A                                                               Pag.  3.


                     Cercetarea.                 I însă :  dacă  şi  în  celelalte  afirmări  este  infor­  Revista  externă,.         cercuri,  este  sub  toată  critica.  Cine  a  avu-
                                                  mată  tot  aşa  de  bine  ca  în  ceea-ce  priveşte                                  prilej  să-’şi  caute  moşia  în  registre,  s’a  put
            Vineri  în  22  Febr.  la  insistenţa  d-lui                                                                               tut  convinge,  că  afară  de  4—8  oameni  nu
                                                  relaţiunile  noastre  cu  dl  Mihu,  apoi  «Activi­
       Petranu  s’a  pornit  cercetare  în  contra  ped.,   tatea*  tare  e  departe  de  adevăr.*         Din  România.               încap  în  localitate,  şi  şi  aceştia  numai  călă­
       cari  prin faptul, că s’au  depărtat din sala  unde                                       Ministerul  Carp  a  fost  silit  să  se   riţi  unul  pe altul.  Ar  fi  timpul  suprem,  ca
                                                       Dacă  aceasta  este  adevăr,  apoi  ne pare                                     publicul,  care sufere în  urma  acestor neajunse,
       presida  numitul prof.,  ci-că  ar fi comis o crimă                                  retragă  dela  cârma  ţerii.  Noul  minister  să  iee  iniţiativa  de  lipsă  şi  să  pretindă la  lo­
                                                  foarte  bine  a  fi  contrbuit,  chiar  şi  prin  in­
       care  trebuia pedepsită,  la  ascultare  şi  la  lua­                                a  fost  format  din  liberali,  sub  presiden-  curile  competente  sanare,  cu  atât  mai  vâr­
                                                  sulte,  Ia  clarificarea  posiţiei  plină  de  secrete
       rea  protocolului  s’a  presentat  dl  refer.  Cioro-                                ţia  d-lui D.  A.  Sturza,  ca  prim-ministru   tos,  pentru-că,  încât  ştim,  dorinţei  exprimate
                                                  ascunse  şi  nestrăbătute  de  minte  omenească
       gariu  în  asistenţa  d-lor  lancu  Stefănuţiu  şi                                   de  externe  şi  ad-interim  la  răsboiu,  Au-   de  conducătorii  justiţiei  din  loc  nu  li-se  dă
                                                  a  acestui  factor  de  atâta  ponderositate  în                                     ascultare,  chiar  pe  motivul,  ca  câştigul  să
       Ioan  Petranu.  Au  fost  chemaţi  15  dintre  cei                                   relian  interne,  Paladi  finanţe,  Stoicescu
                                                  viaţa românească.  Este bine a fi cunoscut odată                                     nu  sufere  ştirbire.
       mai  buni  elevi  ai  cursului  III.  şi  IV.  Ascul­                                justiţie,  Brăteanu  lucrări  publice,  Haret   Asupra  acestei  teme  vom  mai  reveni
                                                  —  deşi  cam  târziu — şi  din  punct  de vedere
       tarea  a  fost  o  adevărată  inchisiţie,  care  de                                  instrucţie,  Missir  domenii.              cu  alt  prilej,  la  timp  şi  loc  potrivit.
                                                  politic,  cu  cine  lucră,  cu  cine cochetează şi cu
       inchisiţia  spaniolă  să  deosebia  numai  întru
                                                  cine-’şi  face  sîmbră.  Avem  nădejde  mare,  că       Din  Transvaal.
       atâta, că  nu  să  folosea  rug  şi  fere arse, ci  nu­                                                                           —  Dl  Dr.  Vasile  Dan  şi-a  deschis  cance­
                                                  scos  odată  din  reservă,  ne  va  presta  servicii  Din  Colesberg  se  vesteşte  „Agen­ laria  advocatialâ  în  Sibiiu,  strada  Măcelari­
       mai  intimidări  şi  terorisări  morale. Unii  dintre
                                                  —  poate  —  neîntrecute  şi  în  cele  naţionale,  ţiei  Reuter’1,  că  Steyn  şi  Dewett  au  lor  No.  23.  ‘
       cei  ascultaţi  au  fost  ameninţaţi  până  şi  cu
                                                  nu  numai  în  cele  bisericeşti  şi  în  de-ale  trecut  încă  la  28  Febr.  peste  Oranje,
       bătae  din  partea  d-lui  prof.  de  teologie,                                                                                   —  Vorba,  ca  minciună,  este  mai  urttă.
                                                  băncilor.                                 cu  toate-că  trupele  coloniale  băteau
       Ciorogariu  şi  la  fie-care  imparticular  şi la toţi                                                                          «Tribuna*  dela  6  c.  ne  impută,  că  atacăm
                                                       Că  noi,  ceşti  dela  «Activitatea*  vom  cu  tunurile.  De  Wett  avea  cu  sine
       în  general  li-s’au  dat epitete ca acestea: Anar-                                                                             pe  dl  Dr.  I.  Mihu  nu  numai,  ci  acum  şi  pe
                                                  regreta  oare-cândva  aşa numita campanie con­ 1500  Buri  şi  a  trecut  pe  la  Lilien-  dl  Dr.  Mihali,  directorul  băncii  «Someşana*.
       chişti,  traşi-împinşi,  şSgârţi,  miserabili,  infami,
                                                  tra  d-lui  Mihu,  n’are  să  le  fie  teamă  la  cei  foptaine.  Să  zice  că  Kruger  a  întreve-  Pentru  cele  zise  la  adresa  celui dintâiu,  luăm
       neruşinaţi,  bicheri, nebuni  formali, buni  de tras   dela  »T.  P.<  Apoi,  că  s’au  luat  măsuri,  ca  nit  la  Ţar  pentru  spriginirea  Burilor,   noi  cu  corespondenţii  răspunderea,  eară  pen­
       pe  sfoară,  etc.  Scopul  ascultării  era să scoată                                                                            tru  cel de  al doilea,  a bună-samă  va răspunde
                                                  acusările  aduse  contra  d-lui  Mihu  să  fie spul­ dar’  până  de  present  n’a  primit  nici
       la  iveală  o conjuraţie  între  elevi,  ori  dacă  nu                                                                          „marele  acţionar11  de  acolo.  Apărarea  neche­
                                                  berate,  dovedeşte  aievea  legătura  ce  există  un  răspuns.
       cel  puţin  o  declaraţie  că  ei,  vezi  Doamne, ar   între  ancheta  însărcinată  cu  cercetarea  aface­                      mată  a  „Tribunei11  are  însă  în  sine  ceva nos­
       fi  fost  puşi  Ia  cale  de  unul  ori  mai  mulţi   rilor  şi  «Tribuna  Poporului*.  Dacă  chiar  în   China.                tim  şi  bine  este  să  se  ştie,  ce  nex  causal
                                                                                                                                       există  între  aceste  două  bănci  româneşti,  şi
       prof.  neamici  oamenilor  «noului  sistem*.                                               Se  afirmă  că  ambasadorul  rus  a
                                                  urma  cercetărilor  nu  s’ar  fi  ivit  şi  alte  multe   protestat  energic  în  contra  unei  inva-   anume: pe când la „Someşana11, afaceri  de  acui-
            Chiar  la  luarea  protocolului  unde  s’a                                                                                 rări  de  avere  imobilă,  le pune  la  competinţa
                                                  lucruri  nechibzuite  şi  păgubitoare  pentru  ac­  siuni  a  generalului  Waldersee  spre  in­
       dovedit  că  conspiraţia  pretinsă  există  numai   ţionari,  şi  dacă. acelea  ar  fi  judecate  numai                         adunării  gen., respective  s’ar fi  pus,  pe atunci
       în  capetele celor  exmişi  de  Consistor, aceştia                                    ternul  Chinei.                           la  „Ardeleana11  să  cumpără  şi  vând  case,  cu
                                                  de  oamenii  guvernului  actual  al  «Ardelenei*,   Din Peking se raportează că:  Icsang,  preţul  de  75  mii  coroane,  fără  ca  adunarea
       anticipau  sentinţa  de  eliminare.
                                                  poate  că  nădejdea  »T.  P.«  ar  fi  întemeiată,   Iegnien,  Csaocsu  şi  Iusien  (mandarini)   generală  să  ştie  ceva şi  fără  nici o  autorisare.
                                                  însă  ieşind  cuiul  din  sac,  chiar  în  firul inves­  în  presenţa  representanţilor  împăratului   Apoi,  deşi  are  jurisconsult  cu  deplină
                  O  nouă  încercare.                                                                                                  cualificaţie,  totuşi  dă  altui  a d v o c a t  străi n
                                                  tigărilor  făcute  în  mod  unilateral.  La  acest   au  fost  decapitaţi.
                                                                                                                                           coroane,   pentru  facerea  unui  contract
                                                                                                                                       485
             In  ziua  de  23  Febr.,  conform  ordinului  loc  —  până  a  nu  întră  în specialităţile  băncii   Precum  se afirmă, ambasadorii străini  simplu.  Oare  uniformitatea  aceasta  de  proce­
        dela  curtea  episcopească,  s’a  ţinut  o nouă şe­ «Ardeleana*,  cari  să  vor  peronda  în  foaia   pretind  decapitarea  încă  a  lor  12  man­ dură,  s’a  făcut  şi  staverit  ea  în  conferenţele
        dinţă  de  constituire  a  Soc.  de  lectură.  Şi  la  noastră  dela  începutul  ei  le  zicem  celor  dela   darini,  şi  pedepsirea  altor  90  amploiaţi.  directorilor  de  bancă ?  Ar fi  consult,  ca  „Tri­
        această  adunare  noul  rector,  dl  Petran,  prin  »T.  P.«  ca  Rousseau:  Numai  aceia,  cari  să                           buna*,  asemenea  societate  pe  acţii,  să-’şi aibă
        temperamentul  său  nenorocit  a  aţîţat  spiri­ asociază  sunt  competenţi  a-'şi  regula  condi-   Bulgaria.                 grije  de  afacerile  sale  proprii  şi  —  neche­
                                                                                                                                       mată  —  să  nu  să  amestece  în trebile noastre
        tele,  căci  aproape  cu  forţa  a  siluit  elevii  pe­ ţiunile  pentru  societatea  lor.  Cabinetul  bulgar  sub  presidiul  lui   de  bancă,  atunci,  când  nu  are autorisare dela
        dagogiei  să  voteze.  Şi-a  uitat  însă să dee cur­                                 Karavelov  s’a  constituit.  Intre  miniştrii  acţionori  interesaţi.  «O  scârnăvenie  mai mare
        sului  al  II-lea  dreptul  ce  i-să  cuvine  şi  de                                 este  şi  Radev,  care  mai  nainte  a  fost  nu  există,  ca  şi  când  neadevărul  îl  numim
        aceea  succesul  şedinţei  a  fost  —  nulă.  Ob­                  Orăştie,  5/III  1901.  preşedintele  comitetului  macedonean.  drept  şi  just.*            Cicero.
        servăm  aci  că  purtarea  pedagogilor  a fost cât   Onorată  Redacţiune I
                                                                                                                                            —  Concert    de  c i t e r ă   se  va  da  la
        să  poate  de  demnă  şi  de  liniştită.       In  No.  31  a  foii  «Tribuna  Poporului*                                       17  Martie  n.  a.  c.  în  sala  otelului  „Transil-
                                                  un  «mai  mulţi  membrii  ai  sinod,  etc.*  sub     N0UTĂTI                         vania“  din  loc,  de  cătră  elevii d-şoarei  Paula
                      Eliminarea.                 rubrica  «Dela  Orăştie*  să  apucă  şi  sinoni-   ______ ________________________    ___________  v.  Welthern.  Intrarea:  1  cor.,  loja  6  cor.,
                                                                                                                                       galerie  50  fileri.  Bilete  de  întrare  se  află  în
                                                  misează  pe  Ninus  cu  Dinus  şi apoi sub chipul
             In  ziua  următoare  toţi  seminariştii  au                                       —  Socoată  publică.  In  luarea  aminte  a  prăvăliile  d-lor  H.  Graef  şi  Gustav  Zobel,
        fost  chemaţi  în  sala  cea  mare  şi  acolo,  care   de  lămurire  îl  atacă  şi  ameninţă,  încât pentru   primăriei  comunale  sau  a  comitetului  însăr­ ear'  seara  la  cassă.  Fumatul  este  oprit.  în­
        nu  ni-a  fost  mirarea  când  am  văzut  ridicân-   Ninus  nu  mai  rămâne  nici  batăr recunoştinţă,  cinat  cu  colectarea  ajutoarelor  pentru  cei  pă­ ceputul  precis  la  8  ore  seara.
                                                  că  a  scris  ceva.  îndemnat  de  atâtea  lande,  gubiţi  prin  focul  din  anul  trecut  în  Vaidei:
        du-se  a d v o c a t u l   Petru  Truţa  şi spunându-                                Mâi  mulţi  locuitori  din  Vaidei  păgubiţi  prin
                                                                                                                                          —  Brutalitate.  La  2  1.  c.  după  amiazi  la
        ne  în  numele consistorului,  că pentru purtarea   me-am  acuirat  No. 7 din  «Activitatea* şi după   elementul  distiugător,  s’au  înfăţişat  la  Re­ 2  oare,  doi  poliţişti  dini oc au  tractat  în mod
                                                  ce l’am cetitşi confruntat minuţios cu cele de sub
        >anarchică«  păcătoşii  sunt  pedepsiţi.  Şi  ca                                     dacţie  cu  rugarea,  să solicităm pe cei chemaţi,  brutal  pe  tînărul  Iacob  Herţa,  calfă  de  croi­
                                                  rubrica  sus  amintită,  m’am indignat întâiu, mai
        ironia  să  fie  şi  mai  mare,  prefectul  Eugen                                    a-'şi  da  socoată  publică  despre  banii  incurşi  tor,  în  vederea  publicului,  încât  a  produs  un
                                                  apoi  nu  m’am  putut  din  destul  conteni să nu
        Zaslo,  dascăl  suspendat  dela  şcoala  ungu­                                       şi  împărţiţi.  Drept  aceea,  recercăm  cu  stimă  scandal.
                                                  admir  pe  Ninus,  cum  de  a  adus  pe  respec­ că  primăria  sau  comitetul instituit să compună   Cetind  şi  visum  repertum-ul  medical
        rească  dela  Szt.-Ana,  a  dat  cetire  hotărîrei
                                                  tivul  «Mai  mulţi  membrii etc.« — vorba lui —  o  listă  despre  ajutoarele  incurse  precum  şi  despre vătămările trupeşti, ne cuprinde mirarea,
        consistorului  conform  căreia :                                                     despre  aceea  care cu  cât  a  fost  ajutorat. Tot  cum  poate  săvîrşi  astfel  de  fapte poliţia, care
                                                  ca  să-’şi  făurească  singur  atestatul.  Pofteşte
             Cinci  elevi  din  c.  IV.  ped.  şi  doi  din   d-le  Redactor  şi  fă  şi  D-ta  confruntarea  şi   acum  apelăm  din  nou  Ia  institutul  de  bani  este  datoare  a îngriji de siguritatea cetăţenilor.
        curs.  al  III-lea  ped.  au  iost  eliminaţi  pentru                                din  Orăştie,  la  prosperarea  cărora  păgubiţii
                                                  apoi  dă-ţi,  printr’o  singură  notiţă, părerea  în   încă  au  contribuit  şi  contribue,  a-’i  face  păr­
        totdeauna.  Din  curs.  IV.  au  fost  relegaţi  pe                                                                               —  Cele  10  porunoi  ale  limbii.  Fruntaşii
                                                  mod  obiectiv  şi  creştinesc.             taşi  cu prilejul  împărţirei  profitului  curat, fiind   poporului  Flamand  din  Belgia,  pentru a întări
        câte  un  an  patru  elevi,  ear’  din  c.  al  III-lea
                                                       Judece  şi  on.  public  cetitor,  chiar şi  nu­ chiar  acum  timpul  distribuirii  spre scopuri de   sentimentul  naţional  între concetăţenii  lor, au
        doi  elevi.                                                                          binefacere.
                                                   mai  din  următoarea  frasâ — repetată  cu pre­                                     răspândit  în  popor  următoarele  10  porunci,
             Afară  de  aceasta  toţi  elevii cursului III.   dilecţie  —  şi  anume:  Ninus  zice  în  «Acti­                         cari  se  potrivesc  de  minune  şi  pentru  noi
        şi  IV.  cari  au  avut  vipt  şi  locuinţă  gratuită                                  —  Asentarea  ia  Orăştie.  Săptămâna  a-   Românii.
                                                   vitatea*:  «Să  mânci  totl  acolo unde făuritorii
        în  alumneele  ridicate  şi  susţinute  de  întreagă                                 ceasta,  Luni,  Marţi,  s’a  ţinut  asentarea  pen­  Iată-le:
                                                   acestor  concluse,  f o l o s i n d u - s ă  de  s l ă ­
        diecesa,  au  fost lipsiţi  total  de aceste beneficii.                              tru  feciorii  din  jur.  Din  456  flăcăi  s’au asen-   1.  Gândiţi-vă,  că  în  toată  viaţa  trebue
                                                  bi ci uni l e  popor ul ui ,  d e m o r a l i s a t  şi                               să  daţi  locul  întâiu  limbii voastre strămoşeşti.
             Pedeapsa  aceasta  asupreşte  pe  40  de                                        tat  134.  Asentarea  pentru  cei  din  oraş  încă
                                                  î n s t r ă i n a t  in  dăr ni ci i  p e n t r u  preot,                                  2.  Vorbiţi  în  limba  voastră  acasă,  cu ai
        elevi  sărmani,  cărora  să  face imposibil dea-’şi                                  nu  e  sfirşitâ.                           voştrii,  cu  prietenii  şi  cu  ori-cine,  chiar  şi  în
                                                  bis.  şi  şcoală,  etc.«;  ear’  «mai  mulţi mem­
        mai  continua  studiile  în  Arad.  Tot  conform                                                                                faţa  unui  străin,  căci  se  cade  ca străinul să-’ţi
                                                  brii  etc.«  zice  schimonosindu-o:  «ci  respin­  —  Moarte.  Preotul  prim  ref.  de  aici
        acestei  sentinţe  tuturor  elevilor  din  cele două                                                                            înveţe  limba  ta,  nu  tu  pe  a  lui.
                                                   gând  cu  dispreţ  dela  adresa  sinodului nostru   Sy l v e s t e r  Domokos   a  răposat  la 5  Mar­  3.  Creşteţi  pe  copiii  voştri  în  limba
        cursuri  ale  pedagogiei  din  purtarea  morală   vorbele  că  ar  fi  o  masă  demoralisatâ  şi                                voastră,  şi  învăţaţi  mai  ales  pe  fete  să  vor­
        li-se  va  pune  nota  rău, ba  chiar  şi din calculi                                tie  n.  a.  c.  Răposatul  a  fost  de  57  ani.
                                                   incultă  etc.«  Poftim I  în  zisa  lui  Ninus,                                      bească  şi  să  iubească  limba  maternă.
        li-se  va  detrage.                                                                    —  O  constatare.  «Budapesti  Hirlap*        4.  Feriţi-vă  de  şcolile străinilor, căci nu­
                                                   cum  ţi-o  întoarce,  şi  apoi  nu  dovedeşte
                                                                                             dela27  Febr.  a.  c.  în primul  seu  «Portofo­ mai  aşa  veţi  lucra  înţelepţeşte.
             Pedeapsa  aceasta  fără  pâreche  în  viaţa  asta  fariseism,  nu  este  asta  «fâureală  vădită*
                                                                                             liul  justi ţiei*  arată,  că  justiţia  cu  toate   5.  Cumpăraţi  numai  cărţi, reviste  şi jur­
        şcoalelor  noastre  româneşti  a  produs  o  in-  de  a  aţîţa  la  ură  şi  răsvrătire?!  D’apoi  d-le   forurile  ei  şi  organele  aparţinătoare  acestui  nale  scrise  în  limba  voastră,  căci  aşa  veţi
        dignaţie,  de  nedescris.  Ferberea  în  sînul  ti-   «Mai  mulţi  etc.I*  aşa  propagi  iubirea  evan-   resort  din  ţara  întreagă,  costă  la  an  36  mi­ scăpa  de  influenţa  străinilor.
        nerimei  şi-a  ajuns  epogeul şi  numai respectul,   gelică  şi  adevărul?  N’ai  alt  lucru?  Fii  sincer  lioane  coroane.  Venitele  acelea,  din  compe-   6.  La  ori-ce  petrecere  ca  şi  în  saloane,
        ce  această  tinerime  pedepsită  pe  nedrept  îl   şi  obiectiv  în  atacare I!  Nu  face politică unde  tinţe  de  drept  şi  timbre,  fac  la  an  78  mi­ vorbiţi  numai  limba  voastră,  dar’  vorbiţi-o
        are  faţă  de  şcoală  şi  faţă  de  partea  cea  mai   nu  trebue,  că  ştii  prea  bine  la  ce  îi  zic  eu   lioane  coroane,  prin  urmare  dovedeşte  un  frumos.
        mare  a  profesorilor de  pedagogie, îi mai reţine   politică.              Dinus.   prpfit bunişor.  Cu  toate  acestea,  zice  »B.  H.*,   7.  Ori-cui  aveţi de scris, scrieţi-’i în limba
                                                                                             cu  câte  neajunsuri  nu  luptă  corpul  juzilor  şi  voastră.
        ca  să  nu  să  dee  la  fapte  nesocotite.  Observ                                  publicul,  care  cearcă  ajutorul  justiţiei.  Cele   8.  Dacă  porunciţi  marfă  în  străinătate,
        aci,  că  elevii  celor  două  cursuri  s’au declarat   N o t a  Redac ţ i e i :   Am cetit şi  noi re-   mai  multe  judecătorii  şi  tribunale  sunt  pla­ scrieţi  în  limba  voastră,  căci câştigul deschide
        solidari  până  la  unul  şi  cer  sau  ştergerea ho­ flexiunile  bădărane,  ocrotite  în  »T. P.« şi con­  sate  în  localităţi  necorăspunzătoare,  înguste,  urechile,  şi  ascute  limba.
        tărîrei  de  pedepsire,  ori repăşirea  cu  toţii din  statăm,  că  sunt  vrednice  svîrcoliri  ale  proca-  murdare,  ruini  rămase  din  timpuri vechi şi pri­  9.  Daţi  mărfurilor numiri numai în limba
        pedagogia  confesională  gr.-or.  rom. a diecesei  torului  chemat,  care  să  sileşte  din  răsputeri,   mejdioase  din  punct  de  vedere  igienic.  voastră,  şi
                                                                                                                                             10.  Toate  inscripţiile  prăvăliilor,  etiche­
                                                                                                  Ca  profitul  îndoit  de  mare,  ca  şi  cât
        Aradului.                                  a  întortochea  adevărul  afacerii cu dotaţia pro-   face  câştigul,  să  nu  sufere  ştirbire,  nu  să  tele  mărfurilor  şi  ori-ce  reclamă,  laceţi-le nu­
                                                   topresbiterului  —  paroch.  De  altcum  cestiu-
                                                                                             aplică  destul   personal  manipulator,  încât  mai  în  limba  voastră,  numai  aşa  vă  veţi  im­
                                                   nea  cu  cei  120  fi.  să  află  —  încât  avem cu­  clientela  sufere  daune  mari,  în  urma  expe-  pune  străinilor.
                                                   noştinţă  —  la  forul  mai  înalt  bisericesc  spre  dării  târzie  a  resoluţiunilor.  Inşirarea  lamen­
           A   eşit  cuiul  din  sac.              resolvare.  Aflăm  cu  cale —  aşa  în  treacăt —  tărilor  sunt  sumedenie  şi  revarsă  o  lumină   —  Se  trage luarea  aminte  a  organelor ad­
                                                                                             palidă  asupra  stărilor  justiţiare.      ministrative,  că înmanuarea scrisorilor  şi ziare­
                                                   a  face  pomenire  despre  alegerea  de  proto-
             Când  am  afirmat,  că  Dr.  I.  Mihu  era   presbiter  şi  al  doilea  preot,  întâmplată în anii   Dacă  privim  şi  judecătoria  noastră  din  lor  în  comune  să  întâmplă  foarte  neregulat
        contrar  al  »T.  P.<  încă  dela  apariţia  ei,  am   trecuţi.  Cu  alt  prilej  vom  descrie  la  înţeles   Orăştie,  apoi  cu  tot  dreptul  ne  putem  ală­ şi  întârziat  —  încât ştim noi, apoi pentru adu­
                                                                                             tura  la  lamentările  înşirate  de  »B.  H.*  Cum­ cerea  poştei  şi  înmanuarea  acelora,  comunele
        făcut-o,  basaţi  pe  expectorările  proprii  ale   şi  vom  arăta  toate  peripeţiile  prin  care a tre­ părarea  casei  din  partea  ministrului  de  jus­ suportă  sarcini  nu  neînsemnate.  Cum  vin  or­
        acestui  mult  lăudat  bărbat  —  după  unii  —   cut  substituirea  de  protopresbiter,  alegerea  tiţie  de  atunci  a  fost  o  idee  nefericită,  întru­ ganele  cercuale  şi  comunale  de  împlinesc aşa
        creatorul  tuturor  lucrurilor  bune  din  aceste   aceluia,  crearea  postului  de  preot  al  doilea   cât  nu  s’a  avut  în  vedere,  că  este  clădită  de  rău  această  datorinţă?  Rugăm  pe  cei  in­
        părţi.  Acum  însă  luăm  de  bani  buni  declara­  şi  toate  machinaţiunile marelui Înţelept şi con­  pe  un  teritor  apătos,  încât  isvorul  de  apă  teresaţi  a  ne  aduce  la  cunoştinţă  caşurile  de
        ţia  »T.  P.«  prin  care  zice:  «Cădi  Mihu ne-ar   ducător  neîntrecut,  posaunat  de  »T.  P.*  în   este  nesăcat.  Afară  de  acestea  odăile,  apoi  întârziere,  ear’  noi  nu  vom  întrelăsa,  a  face
                                                                                             coridorul  îngust  nu  încape  publicul,  care  zil­ paşii  de  lipsă,  pentru  delăturarea  pedecilor,
        iubi  ori  ne-ar  desconsidera  foaia,  n’are a face   urma  relaţiilor  schimbate.  nic  are  a-şi  căuta  afacerile  de  drept.  Cu  cerând  pedepsire^  organelor  nepăsătoare.
        cu chestia sulevată.  Un  lucru  putem să spunem                                     deosebire  cartea  funduară,  de  care  să  ţin  2
   1   2   3   4