Page 1 - Activitatea_1901_03_10
P. 1
Anul I Orăştie, 14 Martie n. 1901. Nr. 10
R edacţia: Adm inistraţia:
Strada Beri ului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/, de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
P entru Rom ânia ţi strţin itaţ*
Manuscripte nu se tnapoiazft — Epistole Pe an20 franci.
nefranca)6 nu se primase.
Un n u m ă r costă 16 bani. fo a ie p o litică, econom ică, socială şi lite ra ră . Inserţiunile se acordeazi conform
tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
Dacă careva advocat român, are instituţiunile noastre culturale, naţionale Alexandru Cheresteş, Dr. Farcaş etc. Refe
„Bărbaţi valoroşi'1. mania de-a licita cât de multe moşii şi filantropice vor decădea cu desă- ritor la «nervus rerum«-ul respective la ches
tia casei, ca să se vadă sfeclirea şi minciuna
ţărăneşti, şi a le şi cumpăra cu pre vîrşire.
«Tribunei*, Vă transpun în alăturare extra
ţuri de tot bagatele, pe sama sa, nu Să ridicăm nimbul acelora cari exce sul din protocolul adunării generale, rugân-
Doar’ nici o naţiune din lume pe sama clienţilor, şi apoi dându-şi fum lează întru împlinirea datorinţelor, că du-vă a’l publica, ca astfel să se facă lu
n’are aţâţi «bărbaţi valoroşi» câţi avem de domn, îşi «caută de sănătate« pe aceia represintă principii nobile. mina deplină.
noi Românii! banii storşi cu drept formal, dar’ cu Eată extrasul:
inimă de barbar din averea ţăranului,
La noi, dacă cineva-’i director la III.
prin Italia, devine «bărbat valoros«.
careva bancă, e — «bărbat valoros». R esp u n s „Tribunei".
Preşedintele pune la desbatere punc
Dacă a scris cineva vre-un articlu In proporţiunea sumelor adunate, tul 3 din program: Cumpărarea cu drept
bombastic contra vre-unei persoane, aceşti «bărbaţi valoroşi« nu jertfesc Onorată Redacţiune I de proprietate a unui Intravilan respective a
unei case pentru institut şi edificarea ace
care nu aparţine grupei, care pretinde pentru scopuri culturale, naţionale, bi leia conform trebuinţelor institutului.
a monopolisa naţionalismul, la moment sericeşti şi filantropice aproape nimic! In nrul 8 al ziarului ce redactaţi am Dl Simion Rus după un exposeu mai
descris în general importanţa băncilor noas lung propune: «să nu se cumpere casa
să preface în «bărbat valoros» şi cu pentru institut*.
Dacă contribue institutele de bani tre naţionale, cu care ocasiune am atras aten
cât scrie minciuni mai mari, cu atât e ocârmuite de ei, pentru scopuri de in ţiunea acţionarilor asupra daraverilor institu Propunerea lui Simion Rus e susţi
mai valoros. teres comun, din banii institutului, apoi telor şi în special asupra afacerilor dela «So- nută şi de dnii Dr. Alexandru Cheresteş,
Dr. Ioan Farcaş şi Teodor Cotuţ.
meşana* şi a dlui director Dr. Teodor Mi- Dl Andreiu Cosma arătând necesita
Dacă vre-o peană simbriaşe face aceşti bărbaţi valoroşi răspândesc prin
hali, voind prin această descriere a sana re tea şi importanţa unei case proprie pentru
elogii, fireşte pentru bacşişi, vre-unui Schreib-Moritz-ii lor urbi et orbi, că: institut, face propunerea: «ca adunarea ge
lele încuibate în unii conducători şi sperând,
bărbat, care în viaţa lui na făcut un vedeţi, ce lucruri frumoase şi bune a că dl Dr. Teodor Mihali zicând o «mea nerală să decidă cumpărarea unei case pro
prie pentru institut*.
singur pas pentru interesele noastre făcut cutare şi cutare «bărbat valoros!« culpa* va servi pe viitor interesele acţiona Propunerea dlui Andreiu Cosma e
naţionale, care nici barem la congrega şi lumea românească, care nu poartă rilor, şi nu ale sale proprii, etc. susţinută şi de dnii Dr. Demetriu Citita,
Dr. Clemente Barbul şi Dr. Alexandru
ţiile comitatense nu ia parte la desba- controlă şi evidenţă obiectivă despre Insă ce să vezi? In nrul 36 «Tribuna* Vajda.
teri, cari uneori sunt de mare interes laptele singuraticilor, fiind orbită de respective autorisata din Sibiiu vine şi fără Preşedintele punând la vot aceste
autorisaţie îşi bagă nasul unde nu-i ferbe oala,
naţional ori naţional-economic, acel băr penele simbriaşe se Iasă a fi sedusă şi două propuneri, la cerere expresă să' face
ba pardon, îi ferbe intr’atâta, că prin o me votare nominală.
bat, cu toate aceste prin peana sim înrolează nişte simpli egoişti, între băr
tamorfozare 12 acţii de ale Institutului Tipo Pentru propunerea dlui Simion Rus
briaşe, devine «bărbat valoros«, deşi baţii sei adevărat valoroşi. grafic respective de ale fondului devenit azi au votat dnii: Simion Rus, Dr. Alexandru
e numai creatura unui Schreib-Moritz. fără fond al averii naţionale, au ajuns în po Cheresteş, Florian Hateş, Alexa Bogdan,
Noi de astă-dată nu numim per Demetriu Raican, Alexandru Avram, Teo
Dacă cineva din sudoarea şi munca sesiunea »Someşanei«, representând acele azi dor Cotuţiu şi Dr. Ioan Farcaş.
soane, că scopul nostru nu este a pro o mare valoare!? devenind astfel din graţia
cinstită, obositoare a unor ţărani, adecă Pentru propunerea dlui Andreiu Cosma
duce ceartă şi învrăjbire; dacă însă vom dlui d rector «Someşana* acţionară a averii au votat dnii Andreiu Cosma, Dr. Deme
nu din a sa proprie, şi-a agonisit o afla, că aşa numiţii »valoroşi« nu se naţionale din Sibiiu, şi redacţia «Tribunei* triu Ciuta, d-na Ana C. Pop, George Gra-
mulţime de parale, cari după dreptate sfiesc de machinaţiunile egoiste şi unii făcându-se potracărul nechemat, susţine în- doviciu, Mateiu Pop, Dr. Clemente Barbul,
ar fi trebuit să rămână în buzunarul tr’un mod cinic, că cele susţinute de mine Dr. Ioan Cherecheş, Dr. Liviu Micşa, Dr.
joacă mai departe rolurile miserabile de Vasile Ramonţai, Dr. Alexandtu Vajda şi
ţăranilor, cari s’au trudit pentru ei, în «Activitatea* sunt minciuni, provocân- Dr. Ioan Vajda.
lipitorii poporului, apoi ne vom aduna
devine eară «bărbat valoros«. du-se la programa adunării generale a «So- Şi după ce dl Simion Rus şi consoţii
datele concrete şi-i vom delarva, să se meşenei*, deci în urma acestor afirmări sunt au recunoscut, că atât fn numărul persoa
Dacă cineva folosindu-se de cali cunoască valoarea (?) lor. necesitat a declara următoarele: nelor cât şi al acţiilor sunt în minoritate,
tatea sa de director de bancă, exploa 1. Că toate până la o literă sunt ade preşedintele enunţă ca conclus:
Să fim sinceri, să nu ne facem Adunarea generală decide cumpăra
tează »niţel« situaţia, făcăndu-’şi treb- văruri nerăsturnabile cele susţinute de mine rea unui intravilan în Dej cu drept de
elogii scârboase, nemeritate: unde-i vorbă
şoarele sale particulare pe contul băncii cu privire la «Someşana* şi directorul ei, mă proprietate pe sama institutului «So
de contnbuiri, apoi foarte, dar' foarte provoc la toţi membrii ioşti în direcţiunea meşana*.
puse sub stăpânirea absolistică a res In urma acesteia preşedintele pune
puţini, îşi fac datorinţa! şi comitetul numitului institut precum şi la
pectivului, şi prea fireşte îşi adună «bu la desbatere chestia în special.
toţi acţionarii din Dej, în special însă la dnii
nătăţi pământeşti», devine — «bărbat Să desbrăcăm indolenţa şi harpa- George Pop de Băseşti, Ioan Welle, protopop, Dl Mateiu Pop expunând raportul
valoros». gonismul, şi să ne nobilitâm, că altcum Dr. Gavril Tripon, Dr. Alexandru Pop, Dr. direcţiunii în această causă propune că:
«Să se cumpere casele dlui Dr. Teodor
Astăzi stăm şi noi Ia pândă. La câte întîmplări, care de care mai cu perdaf, de-i sta peliţa linsă, cu luciri al
FOIŞOARA Graiul vechiu să-l apărăm: plină de nostimadă, a fost pricină astă gardă baştrii, şi cinstita guşă, ca o guşă de somn.
Dar’ pe-ascuns duşmanii cată civilă, de hazlie memorie 1 In dealul Spirei îl cunoşteau toţi ca ne
Să ni-1 ture, să ni-1 vîndă. gustor de ispravă, drept la cântar şi păstrând
Aşa, într’una din zile, se vedea în dreptul
Dacă ’n vreme tulburată ocaua lui Cuza.
GRAIUL NEAMULUI corpului de gardă, un reteveiu de om, scurt
Nu ne-am dat noi graiul ţârii. II chiamă Costache Mireasmă, ear’ de
şi gros, cu chipiul dat pe ceafă şi cam plecat
Azi, în ziua deşteptării, pe urechia dreaptă. când cu gvar di a ţivilă, toţi îl ziceau scurt:
Cum să-l dăm? don căpitan Costache.
*Fie-a voastră ’ntreagă ţară, 11 simţeai numai decât că nu e la locul
Şi de cereţi vă mai dăm, Să nu credeţi că don căpitan Costache
Repezi trec ca vifor anii, lui în tunica ceea, ameninţată să plesnească nu era om cu lipiciu.
Numai daţUne voi graiul
Ispitind puterea ta, pe la toate încheeturile. Dimpotrivă; şi lipiciul îi stă în aluniţa
Neamului* şi se sculară
Neam români Cu ură mare Totuşi, îl vedeai în acelaş timp că umblă din stânga gurei, o aluniţă mândră c’un smoc
Să ne vremuiască traiul
Câţi duşmani aveam pe lumel Sta-vor şi de-acum duşmanii să se arate ţanţoş, grozav, mai să vîre un dram de pâr negru, şi care, pe vremuri, furase multe
Graiul nostru să-l omoare. de frică în pacinicii trecători de pe podul inimi simţitoare.
Graiul ni-’l cereau anume,
Dar' să crape ei cu toţii: Mogoşoaei. Atunci chiar, aluniţa cu pricina, era dra
Să li-1 dăm I
Nu l-am dat, şi nici nepoţii Dar’ mai ales când îşi ştergea de pe gostea cucoanei Firiţei, jumătatea după pră-
Nu-1 vor da I frunte şi de sub guşă, o nobilă sudoare de vilă lui don’ căpitan Costache.
Dar’ nestrămutaţi strămoşii G. Coşbuc. erou, tuşia apăsat şi cu atâta ifos, încât sol Mai ales când coana Firiţa avea şi dtnsa
Tot cu arma ’n mâni au stat. datul din preajmă era gata să-’i prezinteze nevoe de doi-trei poli pentru vr’o «toaletă*,
Au văzut şi munţi de oase, arma. , plin de respect şi de teamă. era destul să-’l pupe odată pe aluniţă şi
Şi de sânge rîuri roşii1). TOCANĂ LUI CĂPITAN COSTACHE Acest grad arătos, avea o frunte vădu să-’i zică:
Dar’ din ţara lor nu-’i scoase
vită de păr până Ia creştet; nişte sprîncene — Ofl Costache, o să mă omori cu alu
Nici potop şi nici furtună. ca două lipitori sătule; o pereche de ochi de niţa ta, şi, numai decât polii îşi arătau roata
Graiul lor de voe bună Războiul se sfîrşise şi Vodă Carol se un verde şters, mici, neastîmpăraţi şi vicleni... lor de aur şi treceau din cecmegeaua prăvă
Nu l-au dat 1 Întorsese în Bucureşti. liei în palmă la dumneaei.
Armata însă era toată peste Olt de Obrajii ii erau bucălaţi şi roşii ca două
unde aştepta ceasul să-’şi facă intrarea tri părjoale gata de pus la grătar; mustăţile, cât * * *
umfală în Capitala Ţărei. vrabia de toamnă, întoarse a oală; iar musca Care va să zică, don’ căpitan Costache
1) Rîuri roşii de sânge au văzut de multeori de sub buza de jos o purta despărţită în două.
Românii în luptele lor. Munte de oase turceşti a ri Ast-fel, garda civilă făcea serviciul de era om cu dare de mână, cu vază în mahala,
dicat Ştefan-cel-Mare după lupta dela Podul-înalt. pază şi la palatul domnesc. De altmintrelea era pururea ras bine, şi cu aluniţă lângă guşă.
