Page 2 - Activitatea_1901_03_10
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 10.
Mihali şi a soţiei sale, în care să ailă şi rea definitivă a tîrgului şi pentru deciderea De oare-ce această afacere, dela înce astfel îngrădindu-se de toate părţile, a lucrat
de present biroul institutului, şi să se clă asupra edificării de etagiu să se convoace putul institutului «Ardeleana*, a format un din răsputeri, ca elemente cualificate şi cu
dească pe ele etagiu, conform planului fă o adunare extraordinară, la care direc «circulus vitiosus*, ţinem de avenit a ne o-
cut de dl inginer din Dej, Karâcsonyi ţiunea să vină cu raport special şi preli cupa de acest post, care ca un fir ariadnic capul şi mintea Ia loc, să nu poată întră în
Endre«. minar detailat. direcţie. Aşa s’a făurit regulamentul ataceri-
Dl Dr. Alexandru Cheresteş e con să trage în procesele verbale ale direcţiunii şi lor interne, prin care advocatul nu poate face
Că nu se cuprinde în programa adu adunărilor generale, fără a fi resolvat în mod
tra propunerii lui Mateiu Pop, susţinând, parte din Direcţiune, nici nu poate primi altă
că casele dlui Dr. Mihali ar fi neacomo nării generale publicată cumpărarea câsii definitiv până în ziua de azi. Căuşele şi mo funcţiune la institut (§. 37). Pentru nr. viitor
date, netrebuincioase, prea mari şi prea dlui Dr. Teodor Mihali este adevăr, însă nici tivele acestei odioase afaceri sunt sumedenie. vom trece la alegerea defini t i vă? a ju
scumpe. în programa din anul trecut nu s’a cuprins Dacă ar fi să le înşirăm toate şi deodată, ar
risconsultului Dr. Silviu Moldovan.
Dl Dr. Ioan Fărcaş recomandă, să se cumpărarea, ci numai închiriarea, respective causa prea mare osteneală st. cetitori deo
ceară declararea dlui Dr. Teodor Mihali edificarea, şi totuşi s’a decis cumpărarea, dar’ parte, ear’ de alta, nici spaţiul îngust a foii Acum încheiem cu: E foarte greu şi
că voeşte a vinde casele? şi numai după asta n'are ce să supere pe «Tribuna*, fiind noastre săptămânale nu ne permite. Peste tot ar trebui o peană cu talent, care să descrie
aceea şi conform răspunsului să se conti tot bizantinismul procedurilor şi falsitatea
nue desbaterea. dl director Dr. T. Mihali mare diplomat, ştie însă le timbrăm de vrednice iscodiri ale mai
el cum să se pună chestia pe tapet, ca să vrednicului lor iscoditor, plămădite în cerc afacerilor, apoi toată naivitatea celor, cari îi
Dl Dr. Teodor Mihali, care la desba socot de bună credinţă.
ajungă la resultat, ba fiind dînsul politician restrîns familiar şi de nemotenie, dospite şi
terea acestui punct nu a luat parte, la re-
cercarea preşedintelui declară, că la iniţia în toată privinţa pasiv şi în Sibiiu şi în Dej, coapte în Vinerea, apoi desfăcute în şatra di
tiva şi rugarea mai multor acţionari, direc le face toate în mod pasiv, respective «tace recţiunii «Ardeleana*.
ţiunea aflând de a fi în interesul institutului şi face».
câştigarea caselor lui, a luat iniţiativa per La începutul «Ardelenei* 1884 postu'
tractărilor şi la recercarea direcţiunii s’a Din protocolul adunării generale se vede de jurisconsult s’a conferit advocatului de Treburi orăşeneşti.
declarat aplicabil a vinde casele sub anu că pentru cumpărare au votat acţionari străini, odinioară, Samuil Pop, care pe atunci avea
mite condiţiuni. cum sunt A. Cosma din Şimleu, Ana C. Pop o popularitate mai mare decât directorul exec.
Deoare-ce însă observă, că bunele lui şi Dr. Vasilie Romanţai din Gherla, Drii Vaj- Dr. I. Mihu, abea întrat în viaţa publică. Acest
intenţiuni să interpretează greşit, ba să fo deşti din Cluj şi capelanul Mateiu Pop din La 27 Februarie a. c. s’a ţinut adunare
losesc de basă la suspiţionări şi învinuiri Ocna, ear’ din loc numai oamenii cancelariei post era, din întâmplare, combinat cu postul de comunitate în Orăştie şi nu mai puţin de
răutăcioase şi tendenţioase, deşi numai din de preşedinte al direcţiunii. Aşa cereau inte patru interpalări s’au adresat primarului.
partea unei minorităţi disparente: declară, sale, ca Dr. Barbul, Dr. Rotariu Cherecheş resele de atunci şi acţionarii fundatori aveau
că nu e mai mult aplicat a vinde casele şi Dr. Liviu Micşa şi Gradoviciu, dintre cari în vedere împărţirea rolelor în mod just şi Directorul şcoalei ev. lut. Cari Antoni,
sale institutului. Dr. Cherecheş Rotariu şi Dr. Liviu Micşa au ecuitabil între aceşti doi factori. Sub ce fel întreabă, că pentru-ce nu să face socoată cu
Dr. Demetriu Ciuta susţinând propu fost acţionari fabricaţi pentru adunare, prin de auspicii s’a înfiinţat banca, care cât a con spesele causate cu numărarea poporaţiunii.
nerea dlui Mateiu Pop, cere, ca aceea să urmare rămâne fapt, că dl Mihali a voit a-şi tribuit materialminte şi moralminte la aceea, Primarul i-a răspuns, că cât ce să va finalisa
se pună la vot, fără considerare la decla- octroa casa pe «Someşana*, cu trei preţuri, şi aproba lucrările, va suşterne actul spre apla-
raţiunea dlui Dr. Teodor Mihali, care după că în urma întrevenirii mai multor acţionar1 o vom descrie cu alt prilej, căci bine este cidare. Să ia Ia cunoştinţă.
lege nu e în drept a retrage promisiunea a ne cunoaşte noi pe noi şi care în ce mă
făcută. nu i-a succes, e evident, ear’ noi ne-am ajuns sură a contribuit la iniţiale, apoi cum mai învăţătorul Ioan Branga, întreabă: că co
Dr. Teodor Mihali, fiind de nou pro scopul, voind a împedeca, ca institutul să târziu — unul câte unul — a fost dat afară misarii de numerare pentru-ce au indus în
vocat a se declara, zice că deşi, spre ma facă un tîrg atât de daunos pentru acţionari. dela «blidul plin*, ca să facă loc unor impor liste la rubrica, naţionalitate, olâh şi nu român ?
rea lui mângâiere şi liniştire să convinge, Cu această ocasiune nu putem ca să nu tă taţi după sprinceană, cari ochi au şi nu văd, Primarul afirmă, că un anumit Dr. Vi-
ca majoritatea covîrşitoare a acţionarilor cem o modestă întrebare cătră Ilus. Sa dl
presenţi, cari sunt în mai mare grad şi cu Dr. Ioan Sabo, episcop al Gherlei şi cătră urechi şi nu aud. zaknai a dat ordin verbal, ca să se scrie olâh,
mai mări sume angajaţi la acest institut, După 3 ani de gestiune, să ivesc neîn pentru încunjurarea eventualelor sminte, ce
ştie să aprecieze valoarea reală a realită Prea Veneratul Consistor, că are cunoştinţă ţelegeri între preşedinte-jurisconsult şi di s’ar ivi la prescurtări. Această poruncă a pri
ţilor de sub întrebare, interesul economic- despre aceea, că capelanul Mateiu Pop din rectorul executiv, prin aceea, că cel din urmă mit-o personal dela numitul organ ministe
cultural românesc, căci militează pentru Ocna funcţionează la «Someşana* în calitate
câştigarea acestor realităţi, precum şi ones de cassar aproape de un an, lăsând asttel a luat pe seama sa împrocesuarea mai mul rial, în Deva. Interpelantele nu ia la cunoş
titatea procedurii sale: totuşi indignat de turma cuv. în grijea lupilor, şi că mai mulţi tor cambii, fără considerare la normele exis tinţă scusa. Pusă la vot, sunt pentru luarea la
atacurile nedemne şi nemeritate, la cari a tente. Adecă, fiind director executiv şi advo cunoştinţă 11, ear’ contra asemenea 11 mem
fost expus din partea dlor oposanţi de credincioşi să pregătesc, ca să facă arătare la cat în praxă, a făcut însuşi profit din proce brii. Astfel să pune la pertractare meritorică
clară din nou, că nu e mai mult aplicat Episcop în contra acestui capelan. Ar fi bine sele «Ardelenei* şi încă din cele mai grase. pentru proxima şedinţă.
sub nici o condiţiune a vinde casa insti ca faţă de acest preot şafarnic să se iee dis-
tutului. posiţii până când încă nu e prea târziu, fiind Acţionarii, membrii comitetului de su învăţătorul Const. Baicu, întreabă, că
Dl Andreiu Cosma, accentuând, că că uşor se va întâmpla, ca în Căţicău, Chă- praveghere şi direcţiunea de atunci îşi vor pentru-ce nu să reconstruiază firezul de ars
nu se miră, dacă dl Dr. Teodor Mihali Şeiu etc., ceea-ce credem, că nici Ilust. Sa aduce aminte de multele zizanii şi nesfîrşitele de 5—6 ani al oraşului, în lipsa căruia lo
sub presia atacurilor nedemne şi a suspi- nici Consistorul nu o doreşte. abziceri ale preşedintelui, directorului execu cuitorii sufere daune. Primarul răspunde, că
ţionărilor fără temeiu să simte disgustat, tiv şi a membrului de direcţiune, cassarului afacerea să află Ia comitat şi va urgea-o. Să
dar' în considerarea, că realităţile d-sale să Deocamdată atâta, ca răspuns la «Tri ia la cunoştinţă.
află în locul cel mai acomodat şi corăs- buna*, de altcum le stăm la disposiţie şi pe Ioan Mihaiu. Cum s’a consolidat earăşi pu
punzător scopurilor economice-culturale ro mai departe, căci sacul ne e plin, deşi nu terile, se va descrie în un articlu special. Dr. Aurel Muntean, întreabă, că pen
mâneşti ale institutului, considerând, că Ca urmare a fost că jurisconsultul să scoate tru-ce nu să pertractează statutul de cualifi-
valoarea lor corăspunde în mod satistăcă- cu grăunţe dela conservatorii din România. frumos şi cu încetul, pe nesimţite din direc caţie şi salarial pentru funcţionarii orăşeneşti,
tor preţului de 52.000 coroane şi sperând, Un mare acţionar. ţiune, ear’ cassarul şi-a dat demisia şi din fiind timpul organisării apropiat deja. Primarul
că dl Dr. Teodor Mihali îşi va retrage de-
claraţiunea făcută sub impresiunea indig direcţiune. răspunde, că s’a esmis din nou o comisie, în
nării motivate propune, ca să se hotărască Acum era un lucru uşor pentru direc sărcinată cu elaborarea statutului şi va învi-
în principiu cumpărarea caselor dlui Dr. torul executiv de-a guverna institutul, căci ta-o la şedinţă şi la isprăvirea lucrărilor. Să
Teodor Mihali şi soţiei, ear’ pentru încheie „A rdelean a“-ide. între membrii de direcţiune erau şi de aceia, ia la cunoştinţă, cu dorinţa de a-se şi împlini
rea tîrgului definitiv şi pentru decidere acest statut început de 2 ani. Finalisate interpe
asupra întrebării edificării etagiului să se cari nu ştiau scrie şi cefl. O parte era însă
convoace o adunare extraordinară, la care naivă şi îi lipsea capacitatea de-a face pro lările, să trece la ordinea zilei. Aşternerea pe
direcţiunea să vină cu un raport special şi Având înaintea noastră »B. E.* No. 9, puneri referitoare la afacerile băncii. Cu un tiţiei la minister pentru câştigarea cuotei pro
preliminar detailat. prin care să publică convocarea adunării ge cuvânt, lucrurile mergeau strună, direc. exec. 1898 din venitele regalului — să primeşte.
Deoare-ce această propunere a dlui nerale a «Ardelenei*, căreia şi noi îi dăm loc era totul. Ocuparea postului veterinarului de stat
Andreiu Cosma s’a primit în unanimitate
de adunarea generală, ca conclus: în numărul de faţă şi încă în mod gratuit, După moartea lui S. Pop. şi îndepărta şi staverirea pauşalului, pentru serviciile pres-
Adunarea generală hotăreşte în prin sub No. 5 a programului obvine «Raport în rea lui I. Mihaiu, se începe sistemul de mo tânde oraşului, să primeşte.
cipiu cumpărarea intravilanului dlui Dr. Teo afacerea contractului încheiat cu jurisconsultul nopol, schimbarea statutului şi regulamente Afacerea contribuirii cu încă 3000 fl.
dor Mihali şi soţiei sale, ear’ pentru încheie- institutului*. lor interne, făcându-se toate inofensive şi la podul de peste Murăş, Ia Gelmar, să amână
pe altă şedinţă, de oare-ce actul nu este în
Ce-’i mai lipsea ? o cinste mare, de care din casa militară a Măriei-Sale, şi el... căpitan Atunci spune, te rog, ce să comandăm tregit şi instruit gu ante actele.
să meargă vestea ca de popă tuns... Costache I pentru dumneata... Nu te sfii, don’ căpitan. Tot aşa să decide şi cu afacerea văma-
Iacă-i veni şi cinstea, că doar’ era om Era îndrăsneţ de felul lui, era vorbăreţ Ce mâncări aşa uşoare, pentru dumneata? şului Vasile N. Bidu. Representanţa decide
ursit să se bucure de toate bunătăţile vieţii... foc, în mahalaua lui; stătuse şi pe la mese — Apoi, Măria-Ta, vr'o tuzlama de reprobare protocolară a magistratului, care
In ceea zi de atuncea, când era de gardă boereşti în vreme de alegeri; care va să zică burtă, vr’o tocană «par egzamplu*... ştii ca dovedeşte atâta superficialitate faţă de aface-
la palat, când se plimba de colo până colo era om purtat şi nicăiri nu dăduse cinstea pentru stomach delicat... cerile orăşeneşti, nu numai, dar’ chiar şi in
murind de sete şi înviind la gândul că s’a- pe ruşine. — Foarte bine, don’ căpitan... dolenţă, aducând obiecte nepreparate la des-
propie ceasul mesei, eacă să pomeneşte Mă- In faţa lui Vodă însă, nu ştiu de ce şi Şi Măria-Sa porunci să vie «şeful* bu batere.
ria-Sa Vodă îl pofteşte la masa domnească. cum, sta ca pe ghimpi şi-’şi perduse pofta de cătăriei. Obiectele următoare, de însemnătate mai
Don’ căpitan Costache nu mai văzuse mâncare. Măria-Sa era foarte vesel în zilele acelea mică, să primesc după propunerile magis
până atuncea stele verzi... De altfel, drept vorbind nici mâncările de după războiu şi voia să facă pe voia lui tratului şi comitetului permanent.
In clipa aceea însă, mii de stele de ale domneşti nu-i plăceau. căpitan Costache. La cererea de concediu pe 2 luni a
asemenea fel, îi sclipiră pe dinaintea ochilor. Fireşte, Vodă prinse de veste că don’ Şeful bucătăriei se ivi sfios şi mirat de protonotarului orăşenesc, membrul de comu
Auzi, mă rog, la masă cu Vodăl căpitan Costache numai cât îşi mânjea far cinstea ce i-se făcea. nitate Const. Baicu face următoarea observare:
Câtă cinste pentru tot dealul Spirei, furia, şi că nu mânca nici din puţinul cât Recunoaşte debilitatea phisică a protonotarului
— Acuma, don’ căpitan, porunceşte, te
cinstit în arătoasa lui persoană! scotea. rog, mâncarea după plăcerea dumitale, îi zise Aurel Murăşan şi nu are nimic contra conce
Acela care-i făcuse poftire din partea diului, însă cere a nu să face spese noue cu
— Dom’ căpitan, îi grăeşte Vodă a- Vodă.
lui Vodă era un ofiţeraş, un sublocotenent substituirea, cu atât mai vârtos, că acei mem
tunci, dumitale nu ţi-e foame? — Dacă îmi dai voe, Măria-Ta, răs
numai... brii de representanţă, cari l’au ales mai înainte
— Să trăeşti Măria-Ta... nu zic că nu punse căpitan Costache ridicându-se, mă duc
El, coscogea-mi-te căpitan Costache, să mi-e foame... de asta cu trei ani, au avut cunoştinţă despre
fistici într’atâta, de bucurie, că luă posiţie şi’l eu la bucătărie şi în zece minute torn o to starea lui denervată, care de altcum de atunci
salută curat după reglement, ca pe un su — Atunci nu-ţi plac mâncările noastre.. cană să vă lingeţi degetele... adecăte să fie încoace s’a mai înciripat. Primarul promite a
perior. Spune don’ căpitan... cu «pardon*, că aşa vine vorba. nu face spese noue şi dacă nici după cura
Mai târziu, când povesti el asta, avu — Să trăeşti Măria-Ta, eu sunt sincer — Bine, don’ căpitan... duceţi-vă... ce voeşte să o facă, nu să va rehabilita în
presenţa de spirit să spue că, în ofiţeraşul de «naturelul meu...* Nu fie Mâriei-Tale cu (Va urma). ale sănătăţii, va îngriji pentru cele de lipsă.
acela, el salutase pe Vodă...! supărare, eu am stomach delicat şi bucatele
Eacă’l pe don’ căpitan Costache la masă astea sunt prea grele pentru mine...
domnească...! — Grele pentru dumneata... a! foarte
Erau : Măria-Sa Vodă, câţiva ofiţeri bine....
