Page 4 - Activitatea_1901_03_10
P. 4
Pag. 4. A C T I V I T A T E A Nrul 10.
— îm puşcat la asentare. Economul Lud- — Oficerul austriac Max Herman Susce- amatorilor acestei cărni va fi afară din cale
vig Arvai din Erlau şi-a petrecut fratele cel zinski s’a împuşcat în Mentone, din causă de lăbărţată şi neresistentă, toată energia se
mai mic la asentare. înainte de a se presenta că şi-a perdut toată averea la masa de joc. perde şi despre caracter aproape nu se mai
Insă naintea comisiei, ei s’au cam motocosit, şi poate vorbi nimic. Atleţii şi oamenii cari au Casă de vendut.
astfel voiau să între amândoi în sala de asen lipsă de putere musculară e bine ca să în
— Din Ztirich se vesteşte, că directoru
tare, un geandarm însă a oprit pe fratele cel lăture dela dânşii nutrirea cu carne de viţel)
Leu, al închisorii din Schaufhausen, şi-a îm
mai bătrân, din care causă s’a născut între el miel şi găină. Adeseori se poate observa, că
puşcat soţia. Motivul necunoscut.
şi geandarm ceartă, şi când Arvai l’a insultat, în casa, în care femeea poartă pălăria, băr Subscrisa aduc la cunoştinţa on.
acesta a tras cu puşca în el. baţii totdeauna sunt mari iubitori ai cărnii de
public, că casa proprie din str. Dea
viţel. Nu e deci mirare, că în momente cri
B i b l i o g r a f i e .
— Francezul Iosef Denard are de scop a tice de obiceiu le lipseşte curagiul, ca să dee lului (Berggasse) No. 11, din Orăştie, o
călători în jurul pământului fără de nici o afară pe domnul din casă. Damelor tinere, le vend din mână liberă.
lâscaie. El zice: In tot decursul drumului, în recomandă marele fiziolog din secolul al XX-lea
De trei luni apare la Bucureşti prima Doriitorii a o cumpăra să se adre
cepând dela Brtissel, voiu cânta prin bspătării nutrirea cu lapte şi cu ouă. Laptele de vacă
revistă modernă, „Români a I l u s t r a t ă “.
şi aşa îmi voi câştiga pânea de toate zilele. redactată de doi din cei mai cunoscuţi zia nefalsificat nu produce nici când vre-un efect seze la
Pedestru voiu merge peste LOwer, Ltittich, rău nici asupra corpului, nici asupra caracte
rişti, compatriotul nostru dl Ion Rusu Abru-
Koln şi Germania la Danemarca, Svedia şi rului. Sunt unii oameni, cari se nutresc cu Yâd. Nagy Zzigmond.
deanul şi dl George Rădulescu. Cuprinzând
Norvegia, mai departe peste Rusia şi Siberia mari cantităţi de unt, aceştia în cele mai multe
o materie din cele mai variate literară şi po 1—3
la Alasca—şi voiu parcurge America-de-Nord; caşuri sunt flegmatici, şi ori-ce mişcare le este
litică, redactată într’o limbă aleasă şi conţi
de pe Antile voiu trece cu vaporul cătră Su greoaie, aşa că la urma urmelor cad într’o
nând ilustraţiuni bogate şi perfect reuşite,
dul Patagoniei; prin canalul Magellan la Aus apatie, din care nici când nu mai scapă.
„România Ilustrată" care şi-a asigurat cola
tralia, de acolo la Capul de bună speranţă^ Brânza iute, dacă se mânâncă cu cumpăt, "e
borarea celor mai distinşi literaţi şi oameni Proprietarul Hotbauer Richard din
Marokko, Portugalia, Spania, Anglia, Irlanda, foarte bună pentru mistuire şi are influenţă
politici din România, ca d-nii Take Ionescu
Schottland până la Finlanda şi înapoi la Briis- asupra persoanelor nervoase şi cu tempera Geoagiu (Algyogy) aduce la cunoştinţa
Grigore Tocilescu, Luca Caragiale, George
sel. El a plecat deja la 1 Martie, având pe ment iritat; dacă însă nu se mânâncă alta, publicului, că are de vânzare
Coşbuc, Alexandru Ciurcu, G. Ionescu-Gion,
braţul drept o legătură în colori franceze. E decât chiar numai brânză, atunci resultatul e
Ion Popescu, George Ghibănescu, Radu Ro-
Întrebarea dacă gâtlejul îl serveşte la atâta acelaşi ca al mâncării de carne de porc. Vo-
setti, etc., este menită a umple un gol sim măzăroiu mestecat cu ov6s
cântat. ţit în presa noastră. eşte cineva să-’şi întărească raţiunea şi mus
culatura, acela să consume zilnic mai multe
Deşi la începutul vieţii sale, această re
— Baroneasa Ketteler, fosta soţie a con ouă, ori-cum preparate. Pentru cei-ce au multă cualitatea primă, anume pregătit pentru
vistă judecând după numele abonaţilor pu
sulului german la Peking, care a fost omorît, bătae de cap, merele, mâncate cât de des, semânţă. Preţul unei masuri de 20 litre
blicate în dosul primei foi a copertei, şi-a
a venit din New-York în Genua. sunt de cel mai bun efect. Pentru întărirea
deschis un frumos drum în publicul cetitor costă 1 fl. 65 cr. sau 3 cor. 30 fileri.
raţiunii şi pentru a o susţinea astfel până la
românesc.
adânci bătrâneţe, nu se află alt mijloc mai
— U n «cavaler* punga ş. O întâmplare Acum aflăm că administraţia „Româ 3—3
bun de nutrire, decât muştariu tare, pe care
comică a avut loc zilele trecute în Budapesta. niei Ilustrate", condusă de ideia de a răs
îl putem întrebuinţa la toate mâncările, cari
Constablerii au prins o calfă de prăvălie, care pândi revista în toate păturile poporului nos
nu sunt dulci. O dietă mai lungă de peşte
a furat mai multe paltoane şi alte obiecte de tru, a luat cu toate sacrificiile ce costă o
face şi pe cel mai vioiu şi inteligent om, trist
valoare. Un concipist poliţial, care îşi făcea asemenea publicaţiune, laudabila hotărlre de
şi tîmpit la minte. Grumpilele mâncate în mă
inspecţia, după-ce l’a ascultat, a lăsat să-’l a reduce, pentru toţi preoţii şi învăţătorii din c lo c i (Strada Drumul-ţării) lângă
sură mare, lenevesc corpul, cu toate acestea
Închidă. Pungaşul la aceasta a zis : D-le con ţerile locuite de Români, abonamentul dela
ele sunt cele mai bune dintre ciorbe. Numai casa fostului protopop N. Popovici, să
cipist, mâne voiu trimite secundanţi, ca să-’mi 20 lei pe an, la 12 lei pe an, adecă un leu în legătură cu nutrirea de carne şi schimbân-
dai satisfacţie; căci doar’ nu se poate să tra sau o coroană pe lună. vinde din mână liberă. A se adresa la
du-se adese-ori, influenţează asupra caracte
tezi în chipul acesta cu un om inteligent şi Nu putem de cât să îndemnăm pe toţi rului şi corpului. Poamele în stare crudă pre văd. Hajdu Ferencz.
nevinovat. Poliţistului i-a trebuit multă oste amicii noştri, preoţi şi învăţători, să binefi- cum şi fierte sunt bune. V—d.
neală până-ce a putut duce la poliţie pe se cieze de această simţitoare reducere. 2—3
riosul pungaş. Naintea procurorului el n’a voit A apărut nrul 3 din „România Ilus
să ştie despre altceva, decât despre afacerea trat ă" care apare în Bucureşti.
lui de onoare. Sumarul: Nicolae Filipescu (cu por
tret) de dl G. Rădulescu, Cronica de Cornel,
_ 40 de ani î m b r ă c a t ă ca băr bat . Capitala şi budgetul ţerii de dl G. Ghibă-
Un cas unic în felul său s’a petrecut în Lon nescu, Chestia pasivităţii politice a Români
dra. In spitalul săracilor a întrat de curând lor din Ungaria, (interviev în scris) cu dl Dr.
un bărbat, care a dat peste o mică nenoro Ioan Raţiu, Bucureştiul artistic de dl St. Pe
cire. Medicii au recunoscut în acel bărbat pe tică, O călătorie romantică (cu o ilustraţie)
femeea de 60 ani, Caterina Coombe, care 40 de dl Al. Ciurcu, Lumînărica, (poesie) de dl
de ani a trăit ca bărbat. In tinereţa sa a fost G. Coşbuc, Artele în România de dl St. Pe Deschidere de prăvălie.
ca Învăţătoare, şi-a perdut insă postul şi aşa tică, Prietenii poporului (comedie actul III.)
de Ywann, Societatea agrară (cu portretul
s’a hotărît ca în haine bărbăteşti să străbată
prin viaţă. Nainte de toate a devenit bucătar, d-lui Sava Şomănescu de Agronom, Nămo
după aceea a trecut peste alte diferite servicii lul terapeutic şi lacurile sărate din România
de bărbaţi. In urmă a luat de nevastă pe o de dl Dr. Th. Bastakyi, Exposiţia Antonescu
fată de casă din Hampton, cu numele Kurt de Miquel, O curiositate literară, Maxime şi Emerich M. Kovaltsik
şi au trăit laolaltă 14 ani. cugetări, Revista exterioară, Cum înţelege Ro a deschis la 10 Mart ie n. a. c., în edificiul hotelului
mânul coloarea »alb« ?, Teatrul Naţional
„ C e n t r a l " din loc o
(d-şoara Agata Bârsescu), Diverse, Grija zilei
— Milionarul Tagiuri din Livorno, într’un de mâne, Carnetul lunei, Recensii literare.
acces de nebunie, şi-a ars toate obiectele Preţul abonamentului s’a redus la 12 Prăvălie de manufactură
mai de valoare, în sumă de 1,400.000 lire. coroane anual pentru toate părţile locuite de
români. m şi mie
— Un american a făcut socoata, că un
bilet de tren, de pe pământ până la soare
DIVERSE. Cel mai bogat asortiment de pânze veritabile de
ar costa 9,30.000 dolari. Călătoria de aici
Rumburg, mărfuri de in şi damast, servicii de masă, cana-
până la soare sar putea face cu un tren ce
percurge 60 kilometri pe oară, în 23,000.000 vasuri, cretoane, oxforde, zefire, perkoline, şifoane, căptuşeli,
oare, adecă in 2600 de ani. Influenţa nutremântului asupra etc.; mărfuri curente, ghete, umbrele de ploaie şi de soare,
oaraoterului natural.
precum şi tot felul de articli aparţinători acestei branşe.
— R e g i n a Na t a l i a a S â r b i e i s’a ho- De timp mai Îndelungat se ocupă fiziologii
tărît ca cât mai curând să cerceteze în mă englezi, ca să dee un răspuns îndestulitor între
năstirea din Kruschedol mormântul soţului seu. bării, că nutrirea are ea un efect oare-care
Regina, care de present se află în Biarritz, asupra caracterului nostru natural. Unul din
va călători peste Viena, unde se va opri câ tre aceşti învăţaţi a venit de curând cu con Cele mai bune fabricate! §H~
teva zile. statarea, că da, are, mai mult ori mai puţin. ■ 1
Unele mijloace de traiu au, zice el, un
— In Cluj s’a sinucis şcolarul Boya. In efect sigur asupra caracterului şi făpturii per Prima calitate!
buzunarele lui s’a aflat o scrisoare, în care îşi soanei. Astfel un om, care timp de mai multe
lua adio dela părinţi, dela prieteni şi dela o luni se nutreşte cu carne de vită, va fi afară •î*4§ Serviciu prompt şi solid!
fetiţă. din cale energic, curagios şi cu capul a mână
până aproape de nebunie. O dietă de carne
— Nainte cu câteva zile a fost găsit de de porc are urmarea, că respectivul înclină
nişte gendarmi într’o peşteră de lângă Due întâiu spre pesimism, după aceea cade în
un om, care se zice că se afla acolo deja de adâncă melancolie şi pe urmă devine sin ieftine preţuri originale de fabrică!
14 zile, şi se nutria numai cu pâne şi cu ucigaş.
napi de zăchar. In urma naţionalului luat, Nenorociţi de moarte se pot socoti aceia,
s’a constatat că el este fostul oficer Rudolf a căror mică nutrire este carnea de miel.
Sch. Tot cam aceeaşi soarte o au cei-ce mă
nâncă neîntrerupt carne de viţel. Musculatura
„MINERVA" institut tipografic în Orăştie.
