Page 2 - Activitatea_1901_03_11

ACTIVITATEA Nrul 11.
Pag. 2.

Amploiaţii băncilor au fost momiţi cu propune din partea directorului şi se conclude, NOUTĂTI
C r a c h u l b ă n c ilo r
salare grase, (aci, acum, nu ne lovim) aces­ că procesele institutului pe viitor să vor îm­ 7
h ip o te c a r e d in B e rlin . tora le-a fost permis a ocupa şi posturi de părţi între advocaţii din Orăştie.
agenţi la bursă şi în afaceri de asiguranţă, Mulţi, cari nu aveau cunoştinţă cum a — L u p t a p e n t i u cruce. La univer­
precum şi alte intreprinderi, pentru câştigul căzut în disgraţie Dr. Silviu Moldovan, erau sitatea ungurească din Budapesta s’a petrecut
Cine a cetit cu atenţiune ziarul din lor propriu. Ear’ ca s e c r e t u l să nu se tră­ nedumeriţi. Motivele acestei delăturări nu s’au în 18 1. c. un mare scandal. Senatul univer­
Berlin, »Tageblatt«-ul precum şi celelalte jurnale deze li-se solvea toate sarcinile publice, toate înşirat din partea directorului propunător. sitar a hotărît anume nainte de asta, de sine
qare au scris în afacerea celor 3 bănci hipo­ acestea de pe spatele acţionarilor şi numai Noi cunoaştem motivele şi toţi aceia, înţeles, că cu oprobarea ministrului Wlassics,
tecare din Berlin, s’a putut convinge despre cu scopul de a fi perfectă înţelegere între cari au avut prilej a face cunoştinţa acestui ca crucea să fie exchisă din toate şalele de
pagubele enorme produse prin bancruta aces­ dînşii. bărbat simpatic, le ştiu deja din destul, că învăţământ, ceea-ce s’a şi întâmplat, căci, vezi
tor bănci, atât în Germania cât şi în alte ţări. Comitetele de supraveghere, la rîndul pentru cari motive, vrednice de urzitorii cu­ Doamne, altcum se periclitează existenţa sta­
In Germania s’a perdut întreg capitalul lor să alegeau pe sprinceană, din oameni noscuţi şi necunoscuţi, i-se pun în coaste toţi tului, fiindcă universitarii jidani nu o pot
social al acţionarilor în sumă d e 3 mi l i o a n e absolut n e p r i c e p u ţ i şi ne versaţi în afa­ advocaţii din Orăştie. Această instituire nouă, suferi, şi deci să nu cumva să-’i supere, de­
de mărci şi toate depositele cum şi partea ceri, dar’ în schimb cu nume bine sunătoare, a mai multor advocaţi, este şi va rămânea oare-ce ei sunt stăpânitorii zilei de azi, şi
cea mai mare din un miliard de scrisuri fon­ nişte si necurişti, cari să îndestuleau dacă pururea o tactică caracteristică a iniţiatorului trebue să li-se împlinească dorinţa. Universi­
dare, a căror preţ a devenit cel mult suta la şi asupra lor ajunge o rază de graţie din ei, profesată din belşug aici precum şi în tarii creştini însă în 18 I. c. de nou au dus
15—20 mărci. ochii directorului executiv, şi cari, trăgându-şi alte multe afaceri publice şi de interes comun. crucea în şalele de învăţământ şi au atîrnat-o
Alte bănci au păgubit prin faptul, că tantiemele, aflau toate afacerile, fără să fi Veni-va timpul şi nu este departe, când pe toţi păreţii. De aci apoi neînţelegeri şi
scrisurile fonciare a tururor băncilor din Eu­ luat vre-o privire mai deaproape şi exactă, toate vor eşl la iveală şi amarnică va fi ju­ încăierări, aşa că nici profesorii, dintre cari
ropa au scăzut la bursă cu considerabile pro­ apoi convingătoare în labirintul bilanţului, în decata publicului, care până acum avea in­ unii erau pro, alţii contra, nu mai aveau ce
cente şi nici acum nu să pot ridica la va­ cea mai deplină şi perfectă regulă. formări cu totului tot false, despre lucrurile birui cu ei, şi au sistat prelegerile. Scandalul
loarea avută înainte de crach, pentru-că pu­ Adunările generale, cari nici timp nu din Orăştie. Decepţiunea acelora, cari din între universitari e mare şi nu se ştie care
blicul a perdut încrederea. au, dar’ nici nu li-se dă voie a cerceta afa­ apropiere şi din depărtare, sar întru apărare vor fi învingătorii.
Că aşa ceva s’a putut întâmpla în Ber­ cerile băncii şi cari de altfel apriori bine nechemată, va fi asemenea însemnată.
lin, unde e inima inteligenţei foarte trează şi a r a n g e a t e în pri vi nţ a voturilor, la Sub această rubrică vom continua în — S o c i e t a t e a p e n t r u fond d e t e a -
a comerciului german, e foarte îngrijitor pen­ t oa t e câte li-se r a p o r t e a z ă îşi dau vo­ Nrul. viitor: cum să făceau procesele prin tru. Comitetul Societăţii pentru fond de
tru toţi oamenii de bine, cari păstrâiidu-şi turile de aplacidare, mai ales, că aveau în advocaţi mai mulţi în paguba clientelei; apoi teatru român a ţinut în 10 1. c. şedinţă în
ceva pentru zile negre la bătrâneţe şi-a încre­ perspectivă dividendă frumoasă şi la sfîrşitul vom tracta „Pragmatica11 Davidiană cu pros­ Braşov, luând parte preşedintele Iosif Vulcan,
dinţat denariul băncilor pe acţii. adunării un dejun luculic, (a la banchetul eco­ pectele colosale de venite; alegerea definitivă vice-preş. Virgil Oniţiu, secretarul Vasile Gol-
Legea comercială germană e ca şi cea
nomic cu electrica şi moara dela noi) dăruit a noului jurisconsult Dr. Enea Draia şi în fine, diş, cassarul N. Petra-Petrescu şi membrul
ungurească, prevede în d i r e c ţ i u n e a fiecă­
de directorul executiv. rentabilitatea cancelariei advocaţiale. Tot Ceorge Dima. Secretarul a raportat despre
rei bănci o a me ni de onoare, oameni
Finalul, tristul final a fost, că după mai atâtea creaţiuni de ale valorosului bărbat compunerea şi tipărirea Anuarului Societăţii.
cu aver e şi cu r e p u t a ţ i e şi cari îşi şi mulţi ani, acţionarii s’au trezit, că nu mai au neîntrecut.
pricep c h e m a r e a şi cari mai vârtos au Acela va cuprinde actele adunării dela Abrud
nimic, că totul e perdut şi înecat în luxul şi anume : discursul de deschidere al preş.
în vedere binele de obşte a tuturor acţiona­
nemărginit al directorilor executivi. Iosif Vulcan; lucrarea «Despre catharse» de
rilor, fără considerare la interesele de clic şi
a
Cine re ur echi de auzit, să audă!? Revista externă. dl Dr. Valeriu Branişte, cetită la acea adu­
nemotenie, ear’ de controlă asupra lor, a
nare; Raportul comitetului şi al cassarului
aşezat c o mi t e t u l de s u p r a v e g h e r e ,
învescuţi cu c u n o ş t i n ţ e po s i t i v e despre Lupta Burilor. Apoi: încercări teatrale la Românii din Ar­
ale băncilor, cari nu sunt supuşi numai in- „A rdeleana“-ide. Tratările de pace între generalul deal, de Vasile Goldiş. Statutele Societăţii
formaţiunilor, de multe ori false, ale condu­ Botha şi lordul Kitchener se continuă «Progresul» din Făgăraş. Biografiile a 12
cătorilor de profesie şi cari în cele mai multe membri fondatori dimpreună cu portretele lor.
încă, deoare-ce presidentul Kriiger s’a Tot secretarul a presintat lucrările pregăti­
caşuri profită cu rea c r e d i n ţ ă de super­
La anul Domnului 1892 în 8 Iulie, exprimat, că Burii numai cu amnestia toare pentru adunarea generală, care anul
ficialitatea oamenilor naivi, în detrimentul ac­
adecă în dricul verii şi în căldurile tropice, acesta se va ţinea în Şimleul-Silvaniei. In
ţionarilor ; — şi în fine adunarea generală a şi autonomia sub suzeranitatea Angliei
pe când directorul executiv Dr. I. Mihu îşi sfirşit cassarul a arătat Intrările mai nouă în
acţionarilor, cari au vederi numai întunecate nu pot fi mulţumiţi. Ei doresc o stă­
căuta de sănătate, cine ştie în care parte a cassă. Până în ziua aceea starea fondului a
de intenţiunile — de altcum salutare — ale pânire de sine cu totul independentă.
lumii, preşedintele direcţiunii de atunci pune fost de: cor. 275.645, la care adaugându-se
legii comerciale, sau chiar nimic. la ordinea zilei alegerea unui jurisconsult pe
Desastrul băncilor germane, care se per- valoarea cupoanelor acţiilor institutului «Al­
sama «Ardelenei». Alegerea să face şi reiasă In China bina», care se vor plăti după adunarea ge-
tractează tocmai acum la judecătorie, a scos
cu majoritate covârşitoare de voturi stimâtul lucrurile încă nu s’au aplanat. Neînţe­ rală în sumă de cor. 5180, — starea fondu­
la iveală, că d i r e c t o r i i e xe c ut i vi prin
Dr. Silviu Moldovan, advocat practic în Baia- lui va fi de: cor. 280.825.
manopere la alegeri şi ajutaţi de creaturile lor legerile între puteri asupra chestiei
de-Criş pe atunci, de care erau multe spe­
(taman ca Ia noi) au ştiut scoate din direc­ Mandjuria, pe care ar dorl-o Rusia, con­
ranţe legate de acest bărbat în acele părţi
ţiune oamenii serioşi şi de cinste şi a-i în ­ tinuă. Germania şi Iaponia îmbărbătează — Z i - ’i mamă g u ş a t ă ! Aşa se vede
expuse.
locui cu astfel de el ement e, cari sunt pe Anglia, ca se păşească energic faţă că pe compatrioţii noştri maghiari din Orăş­
a p l i c a ţ i a procede c o n t r a c o n v i n g e ­ Toţi credeam, că prin această acuisiţie tie, însufleţiţi peste măsură de măreţia zilei
r e i l or şi cari c h i a r şi dacă ar voi, nu bună s’a pus capet unor animosităţi ivite pe de Rusia pentru dreptul ce-i compete de 15 Martie, i-au apucat aiurările, încât n’au
p o t c o n t r a z i c e d i r e c t o r u l u i execu­ lângă postul de jurisconsult. Ear’ unii mai în Mandjuria, căci ele o vor sprigini. mai văzut nimic în jurul lor ce în realitate
tiv, pe risicul, de a fi daţi afară la prilejul făceau şi alte combinaţii şi comentau alege­ se petrecea, şi n’au văzut aceea, ce au tre­
cel mai de aproape (colosală asemănare cu rea la fel şi chip, adecă luau în băgare de Discursul lui Sarafoff. buit să vază. S’a întâmplat anume, că în pre-
trebile dela noi), deoparte, eară de alta fiind­ samă împrejurările locale şi posiţia vrednică, In Sofia a avut loc un meeting. Sa­ seara acelei zile, tinerimea studioasă din co­
că le este binevenit a primi — fără răspun­ din tot punctul de vedere, a acestui tinăr rafoff cu această ocasiune a pronunţat legiul din loc, ca în toţi anii, aşa şi în cel de
dere materială, căci morală n’au avut nici advocat, căruia îi sta înainte multe de toatei? faţă, a arangiat sărbarea obicinuită, strigând
când — pe nemuncite şi fără nici o spargere Aceasta instituire şi alegere, confirmată un discurs, care se termină astfel: cât îi lua gura la »â!jen»-uri şi intonând nota
de cap t a n t i e m e gr as e şi alte favoruri prin decretul dtto 9 Iulie 1892 sub Nr. 93 „Dacă puterile nu ne vor ceda Ma­ lui Kossuth. După-ce tot ceremonialul se sfîr.şi,
Cu asemenea elemente să îngrădesc di­ şi ratificată prin adunarea generală, ţinută în cedonia, nu garantăm pacea". aşa se vede, că unii dintre «colegişti» au
rectorii de bănci, ear’ atunci nu e mirare anul 1893, n’a f o s t de durată, căci deja voit să încoroneze sărbarea şi cu alte fapte
dacă întreaga instituţiune e dusă la mal. la a doua adunare generală, ce a urmat, să | patriotice şi astfel cu pietri, plumb şi fer au
deiul ăla roşu... şi zău dacă am pus mai mult cuprinzi şi o laşi să fiarbă la foc iute, când Se spune, pe urmă, că şi Vodă ’şi-a
FOIŞOARA de un pumn 1 e pe grabă. adus multă vreme aminte de tocana lui că­
— Şi asta este pentru stomach delicat,
Dacă vezi că e p’aproape gata, o po­ pitan Costache, dacă nu cumva şi-o fi adu­
don’ căpitan? întrebă Vodă c’un zîmbetironic, triveşti din sare, o rumeneşti c’un pumn de când aminte şi astăzi...
— Delicat, Măria-Ta, delicat, mai ales ardeiu roşu pisat. O mai Iaşi să dea un clo­ Tot ce-i ardeiat, nu se poate uita cu
TOCANA LUI CĂPITAN COSTACHE
că te îndeamnă la niţică băutură... cot, două... şi gata 1 uşurinţă, în vieaţa noastră.
Zicând, apucă o sticlă că vin, îşi umplîi Dacă ţi-i pofta, faci şi un pui de mâmă- N. R. Niger.
(Urinare şi fine). cu vîrf un pahar mare pentru apă şi-’l dădu liguţă... Ştii, îţi lasă gura apă, nu alt ceva,
de duşcă pe nerăsuflate. Măria-Ta I
Ce e drept, cam după vr’o două-zeci de — Vezi, don’ căpitan, n’ai făcut şi mă- N E C A Z U L
minute, căpitan Costache se întoarse şi mai Toată farfuria cea mare de tocană trecii mâliguţă... — Lcgendfl din popor —
în respectabilul stomach al lui căpitan Cos­
roş la faţă, dar’ cu ochii umezi de poftă. — Lasă că nu-i nimic, Măria-Ta; am
tache, în timp ce Vodă privia cu plăcere şi
După dânsul venea un fecior cu o far­ mâncat, curat ca la Vodă... Pe vremea când Dumnezeu şi cu Sl.
cu haz Ia aşa eroică poftă de mâncare şi ad­
furie lungă plină c’un morman de mâncare mira un aşa stomach delicat, care putea să îşi umplu ear’ cu vîrf paharul, şi ridi- Petru câlătoriau pe pământ şi ascultau cu
de-o coloare cărămizie, care împrăştia un abur cându-se deodată, grăi cu foc celorlalţi meseni: dragoste şi cu milă păsurile făpturilor lui,
rumege atâta carne şi mai ales atât ardei cât
îmbelşugat şi un miros tare de ardeiu. când vadeaua rremilor celor bune n’ajunsese
să ajungă unui regiment Întreg... — Hai băeţi I Să trăiască Măria-Sa I
— Gata, Măria-Ta, strigă căpitan Cos­ măcar nici pe la slertul ei — s’au întâlnit în
— Ei, don’ căpitan, nu mai pofteşti Să trăieşti Măria-Ta, şi, vorba ăluia:
tache şi se şterse la gură de poftă, apoi se drum cu Năcazul care şedea mai la o mar­
dumneata şi alt ceva, îl întrebă Vodă, când când ’ţi-o fi mai rău, ca astăzi să-’ţi fie! Ura,
aşeză la masă repede. gine şi se bocea amarnic de par’că ţi-se rupea
îşi văzu musafirul cu porţia dată gata... băeţi, ura !...
— A! bun, bun... zise Vodă. Şi cum ia inima de jale auzindu-1.
spus că se chiamă mâncarea asta don’ căpitan. — De acuma, şi praz, Măria-Ta, să fie, Nu se lăsă până nu ciocni cu Vodă şi — «De ce plângi şi te văicăreşti aşa?»
şi nu mai mânânc. ieşi vesel, rîzând trandafiriu : vinul fusese vechiu l-a întrebat sfântul Dumnezeu.
— Tocană, Măria-Ta... Ia numai poftim
— Şi cum se face tocana asta, don’ şi paharul mare. — «Cum să nu plâng, Doamne», a zis
de gustă, Măria-Ta, şi să vezi.
căpitan, întrebă mai apoi Vodă cu glas glumeţ. De-aceea, când trecu de prag, grăi ofi- Năcazul mai ostiindu-şi arţagul dela inimă,
Vodă întinse farfuria şi căpitan Cos­
tache îi puse o lingură, apoi îşi scoase lui ju­ — Păi, cum să se facă, Măria-Ta... cerilor cu glas de om chefliu : căci tuturor făpturilor tale le-ai dat câte un
mătate din farfuria cea lungă. Iacă, alegi nişte bucăţele de muschiuleţ de — Ţii, măi băeţi, ce om e Vodă 1 ce rost în lumea asta, numai pe mine m’ai lăsat
— Ol don’ căpitan, esclamâ Vodă, după vacă, moi ca bumbacul; tai ceapă d'aea dul­ pui de Român 1 Dar’ şi halal tocană 1 să rătăcesc aşa uitat şi năcăjit fără chip de
ce gustă. Ce are tocana dumitale de ustură ceaga, şi o tai măruntă mărunţică.. Pui de De atunci, când dai de-o tocană gus­ a şti unde să-’mi pui şi eu capul.
la limbă? prăjeşti niţel carnea, o aşezi într’o tingire, cu toasă, dar’ foc de ardeiată, a rămas vorba A ascultat Dumnezeu cât a ascultat jă-
— Ustură, Măria-Ta ? Poate, niţeluş, ar- ceapa aea tăiată, apoi torni apă, ştii, până o să-i zici; asta e tocana lui căpitan Costache 1 lania Năcazului, dar’ par’că tot nu-i venea