Page 1 - Activitatea_1901_03_12

Anul I. Orăştie, 28 Martie n. 1901. Nr. 12.

Redacţia: Administraţia:
Strada Beriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.

Toate manuscriptele ce pri­ Preţul de abonament:
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1ji de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru Rom ânia şi străinătate
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an20 franci.
nefrancaie nu se primesc.

Un n u m ă r costă 16 bani. Foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
tarifului obicinuit.

EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL:
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n

Nime altul, ca noi Românii, nu pu­ Să începem cu dl Dr. I o a n M i h u ; menilor noştri de muncă, apoi trebue să se
Fericirea. tem număra atâţia nemernici în vieaţa că pe basa inteliginţei sale superioare cole­ scandalizeze de astfel de «operaţiuni» mârşave.
noastră publică, ţină-sfi aceia de ori gilor sei, şi mai cu seamă pe basa cel or c) Apoi vindea «valorosul» în toţi
475 de acţii cu cari — fiind t o a t ă anii o mulţime de prăştile, şindile, blane, etc.
şi care categoriă. Aflăm atari existenţe
acţia cât e un vot — se alege pe sine la ţărani, din pădurile erezite dela tatăl său,
Despre concepţiunea fericirii şi în în toate păturile societăţii noastre. şi pe or t ac i i săi în d i r e c ţ i u n e ; el e
timpurile trecute şi în cele de faţă cari după-cum se zice ar trebui să fie pro­
Dureroase experienţe aceste şi zilnic soarele In jurul căruia se Învârtesc ceilalţi prietatea comunei Vinerea; preţul 11 plăteau
sunt diferite părerile; unii le află în mititei.
suntem expuşi a suferi atari decep- ţăranii în cambii, şi acesta le esconta prin
comori trecătoare, alţii în vieaţă înde­ Iată unele fapte v a l o r o a s e ale aces­
ţiuni, cari toate contribue la slăbirea «Ardeleana»; până aci ar fi lucrul în ordine;
lungată sănătoasă, ceia în plăceri tru­ tui domn : dară: «valorosul», nu iscălea şi el cam­
noastră în afară şi la neînţelegeri în
peşti şi mai mulţi o află în deosebite a) Mai înainte cu câţiva ani a cumpărat biile; si aşa ridica el banii dela institut, fără
lăuntru, cari ear’ toate dau naştere
feluri; vederile aceste însă sunt con­ întreprinzătorul dl Ionuţ Stefănescu dela co­ de a fi şi el in obligo la institut; apoi «Arde­
unui curent bolnăvicios. muna Cugir o pădure pentru exploatare, şi a leana* să umble cu procese după banii daţi
trare minţii sănătoase şi mai vertos per-
Este timpul suprem a se constitui, avut mare lipsă de vre-o 15—20.000 fi., ca să D-rului Mihu pe la ţărani, dintre cari unii
ceptelor religioase-morale. Aceea-ce în­
un tor oare care chemat, a căruia depună cauţiunea prescrisă la comună. neavând acoperire, institutul a suferit daune
şine nu putem câştiga, a cărei posesiune Dl Dr. I. Mihu i-a dat un libel de de­ (d. e. la Baciu Ioan lui Ioan din Vinerea).
problemă să fie, stîrpirea relelor dintre
nu este asigurată în mânile noastre, ne punere despre 20.000 fl., care îi a d u c e a lui Cine va putea considera o astfel de pro­
fraţii de acelaş sânge, şi neam, după
căşunează dureri şi îngrijiri, în acelea percentele cuvenite dela «Ardeleana»; a fost cedare de corectă?
localităţi.
fericirea nici nu se poate căuta. Fericit, numai Iibelul vinculat. Noi nu, pentiu-că cine nu iscăleşte, n’are
Din cele înşirate reese, că foarte să ridice bani dela un institut de bani, şi „Ar­
întru adevăr fericit, să poate numi nu­ Dară i-a pus condiţiunea, că: după fie­
puţini corespund chemări locurilor unde care stânjin de lemne ce va exploata Între­ deleana11 nu poate fi folosită pentru financiări
mai acela, care corespunde chemării
sunt puşi. prinzătorul, să-i plătească 1 fl., adecă 2, zi două de acestea şi în modul acesta.
sale ori unde ar fi pus, ori unde este d) Mai înainte cu 2—3 ani a înaintat
Tema de faţă este peste măsură coroane !
chemat de semenii sei, Oare urmăm o grupă de intreprinzători români, bărbaţi a-
vastă şi s’ar putea scrie volume întregi. Şi ca să se şt;e, că ce însemnătate are
noi acestor percepte, învăţături şi în­ de v ă r a t val oroşi , foarte cinstiţi, cu in­
Rupem cu aceste puţine obiectivităţi, stipulaţia aceasta, apoi trădăm, că bietul in-
demnuri creştineşti-morale ? Nici pe treprinzător, un bărbat foarte sîrguincios, şi vestiri de peste 100.000 coroane in întreprin­
promiţănd a ne reîntoarce la timpul seu. dere, un ofert la «Ardeleana», cerând 30.000
departe. extraordinar de onest, a exploatat până acuma
Ca de încheere mai zicem: unde vre-o 80.000 de stânjini I — după-cari a tras coroane împrumut de cont curent.
Am putea face zilnic recensiuni Ofertul lor nu s’a primit nici până
părinţii dau creşterea bună şi învăţă­ de pe el «val orosul bă r b a t » 80.000 fl.
despre oameni, chiar de ai noştri, cari azi ! Insă:
torii predau instrucţiunea cuvenită, adecă 160.000 coroane! fără să fi purtat vre-un
ocupă locuri de încredere obştească şi risic şi fără să fi lucrat ceva pentru banii e) S’a primit cu cea mai mare urgenţă
acolo fericirea de acum şi viitoare financiarea stabilimentului electric a lui R.
cari promit ceriul şi pământul, până aceştia ; până când întreprinzătorul ca răsplata
este asigurată. Kaess, primind «Ardeleana» datorii de 250.000
sunt aleşi şi puşi în posturi diferite, lucrului şi ostenelei sale n’a câştigat aproape coroane asupra sa ; fără acoperirea prescrisă
cari atîrnă dela încrederea alegătorilor, nimica! Ba în unii ani a mai perdut şi din în statute, şi fără a avea profit mai mare de
banii sei investiţi.
şi de câte ori trebue să ne amăgim, „ T i p u r i 44 — 4°/0, până când reescontul «Ardelenei* dela
b) Un tocmai asemenea «Geschăft»,
pentru-că vai! rari sunt aceia, cari co­ «Albina» se urcă la ba şi mai mult cu
dela „Ardeleana44. va să zică belitură, a mai luat pe sufletul
respund chemării binelui de obşte! Nu spesele.
său acest «valoros bărbat* şi în afacerea
numai. Dar’ avem exemple vii, că toc­ pădurei cumpărată dela comuna Jina; dar’ Aceste toate sunt m e r i t e l e »valoro -
Nici nu ştim cu care »Tip« să începem, sului», etc., etc.
mai acei pigmei, în ale lipsei de ca­ ca se nu fie supărare pentru prioritatea se­ aci s’a îndestulit cu 80 fileri după stânjin, fi­ Să trecem la alte «tipuri».
ractere, cu prilejul cel dintâiu, prestează rială, de trebuit, trebue să-’i pertractăm, pen- reşte peste interesele legale, cari Întreprinză­ Ni c ol a e Vlad, preşedintele direcţiunii
servicii contrare intereselor mandatarilor. tru-câ acuma în ajunul adunării generale, cre­ torii încă trebue să i-le plătească I e apotecar şi fabricant de sodă, cari toate
O boală colosală la noi Românii, con­ dem a fi la loc i nl or ma r e a s i n c e r ă şi Va să zică câştigul acestor două intre- sunt ocupaţiuni cinstite.
a d e v ă r a t ă a publicului român şi mai cu prinderi a unor poporeni de-ai noştri, adecă
statată în atâtea caşuri concrete. Şi Dară acest domn, ca fabricant de sodă,
seamă a acţionarilor «Ardelenei». răsplata lucrului şi sudoarei a acestor oameni a fost prins că vinde soda sa în sticle de-a
Doamne! amară este înşelarea, ear’
Noi ca oameni obiectivi vom desvăh sîrguincioşi şi oneşti — a curs şi curge în lui l o s e f G at fi u s (un alt apotecar) şi fiind
r
durerea nemărginită, când loviturile vin
laptele d-nilor direcţionali ai «Ardelenei», cât buzunarul «valorosului bărbat.» preţul unei sticle peste 3 coroane, iar’ preţul
dela acela, în care ai pus toată în­ se poate de obiectiv, apoi judecata să o facă Cine are ceva simţ de omenie şi puţină apei numai 3—4 fileri, e evident, că această
crederea. publicul. iubire cătră popor, şi doreşte bunăstarea oa- «oper aţ i une fi nanci ară» dovedeşte ta-
într’un mod cât să poate de brilant; dar’ d-na ca făcut pentru o plimbare, şi dînsa nu să Emil Măguran nu-şi putea veni mo­
FOI ŞO AR A Măguran nu să putea mttlcomi aşa cu una mai socoti mult, să ’mbrăcă cu decisiunea a mentan în fire.

cu două. Pe faţă să ’nţeltge, că nu-’şi arată face domnului soţ o mică visită la birou. „Mişelule, miserabilule, ticăloşiile, tu... I
gândul, pentru-că nu avea dovezi, dar’ în su­ Din strada unde locuiau trebuia să-’şi mă..! Prinsu-te-am?I „om de nimic ce eşti!11
WSt SCELET «OBIL fletul ei — numai dînsa ştiai Aştepta mo­ ia drumul mai aproape prin parcul oraşului, etc..., şi ca un torent eşiau titulele cele mai
mentul acela, ca să-l prindă odată cu ocaua
de altcum şi Emil mergea adeseori pe acolo, de valoare din gura drăgălaşei „bătrâne11.
cea mică. Alunei apoi, frate Emil, bucură-telll
Era frumos bărbat Etnii Măguranu şi nu era deci eschis, ca să nu-1 întâlnească. La auzul acestei voci sonore, Emil la
avea un noroc la femei, un noroc piramidal! Şi momentul acesta încă sosi; cu toate Şi ea îl întâlni. moment fu orientat. Ca fulgerul îi trecu prin
Nu era nici un prietin care să nu-1 invidieze acestea lucrul s’a terminat cu totul altfel cum minte: „tu eşti perdut, dacă acum nu-ţi aduni
pentru aceasta şi dacă dînsul ar fi voit, ar fi şi-l închipuise dumneaei, Nu Intrase bine în parc şi văzfi pe o toată presenţa de spirit. Şi el şi-o adună.
putut să aibă în fiecare zi de săptămână o Dl Emil câştigase ear' o acuisiţie nouă cărare laterală pe dl Emil braţ de braţ cu Sări sus de pe bancă privind drept şi
altă mândră, atară de Dumineca. Pentru-că şi încă ceva minunat de drăgălaş; deşi nu­ al 36-lea amor prim al seu, nota bene cu­ neclintit în faţa soţiei salel
Dumineca era ziua „stăpânei11. Cu alte cu­ mai o simplă florăreasă, dar’ aşa de tinărâ, fundat în o conversaţie cât să poate de „Doamnă11, zise el în ton aspru, „d-ta
vinte: Emil era însurat! Prietenii lui soco­ aşa de frumoasă şi rotundă... scurt zis, Emil plăcută. să vede că ai greşit adresa. Aceasta nu e
teau faptul acesta quasi ca o recompensă a era gatal El sărba festivitatea: al 36-ka D-na Măguran stătu un moment ca în­ nici o manieră de a face cunoştinţe nouă11.
destinului pentru norocul seu orb faţă de „amor11 prim garnisit cu toate plăcerile şi ţepenită; de presimţit a presimţit ea, dar' „Emil,... tu obraznicule!... cum, ce?!...
sexul frumos. Ştie sfinţii! In tot locul era cu dulceţurile unui atare sentiment! Era distras acuma când văzu faptul naintea ochilor sei, femeia ta...! „Ah, înţelegi D-voastră, doamnă,
noroc, numai nu la „bătrâna11, cum numea şi umbla ca zăpăcit. Doamna Măguranu mi- Îşi cam perdîi niţel răsuflatul şi şi precum- căutaţi pe soţul d-voastre. Permiteţi... eu sunt
el fără nici un pic de respect pe soţia sa; rosase însă praf de puşcă şi ştia că nu dînsa pătarea. doctorul Trandafir, advocat. Mă rog, aici,
la dînsa o sfeclise! Natural că epitetul de bă­ este „causa11 zâpăcelei lui. Aşadar’ „alta11. Emil cel frumos, fără nici o idee de carta mea. Acuma pare, că vă cunosc — şi
trână ’i-l da numai atunci, când ea nu era Cine este aceasta trebuia scos cu ori-ce preţ furtuna ce se întindea ameninţătoare peste încă veţi mai auzi de minei11 — el li oieri
de faţă, căci altfel sbura: îngerul, porumbelul la lumină şi apoi va statui un exemplu, aşa capul lui, tocmai să aşezase cu „amorul11 pe un bilet de visită, care în adevăr purta nu­
şi puiul meu — numai aşa prin aer. că dl Măguranu să nu-1 uite cât va trăi! o bancă şi nu continuă bine conversaţiunea mele spus. Ştrengarul de el, astfel de bilete
Soţia lui Emil avea o calitate, special Emil nu mai sosise încă dela birou, deşi plăcută, când deodată pe dindărăt sbură false avea totdeauna la sine, „pentru toate
pentru dînsul foarte incomoadă; ea era te­ orologiul arăta orele trei după prânz. Doamna o umbrelă cu toată puterea asupra cilindru­ caşurile1, cum zicea dînsul.
ribil de geloasă. Să înţelege, că Emil era Măguran deveni iritată. Punct la o oră bi­ lui seu modern, aşa de vehement, încât am­ Apoi întorcându-se cătră amoiul nr. 36,
vulpoi bătrân, pe care greu îl poţi prinde şi roul să închidea, de altcum Emil de multe- bele obiecte să tăvăliră pe jos turtite şi frânte; zise cu o predomnire delicioasă: „Vino Mimi,
aşa d-na Măguran afară de suspiţiunea ins­ ori venea şi mai curând acasă, O presimţire apoi să aşeză o mânuţă mică pe obrazul draga mea nevastă, vino, nu-ţi lua la inimă
tinctivă nu dispunea de nici o dovadă. Tot­ spunea, că „ceva11 nu e în rânduială; afară drept a lui, şi de nu şi-ar fi ierit şi obrazul această întâmplare şi grijeşte să nu devii şi
deauna dînsul ştia să se rehabiliteze, şi încă de aceasta timpul era aşa de frumos şi cald, stâng ar fi fost victima aoeleiaşi sorţi. tu vre-odată aşa oarbă de gelosie; pentiu-ciţ