Page 3 - Activitatea_1901_03_12
P. 3
Nrul 12. A C T I V I T A T E A Pag. 3.
ţări bis. uniforme şi continuarea Iui atîrnă dela s’a ales cu unanimitate Dr. Enea Draia, ad tral al «Asociaţiunii» veneratul învăţător N0UTĂTI
bunul simţ de datorinţă al fiecărui Învăţător. vocat în Abrud. După alegerea aceasta Dr. Ioan Tuducescu. 7
S’a raportat despre averea bis. şi şcoalei. Aurel Muntean abzice toate căuşele încredin La orele 10 sala era împodobită cu
S’a accentuat mersul administraţiunii şi ţate lui şi încă cum le-a primit, una câte una, trumos număr de Români. După deschiderea — Dar pentru biserică. Mult Onoratul
neregularitatea, sau mai bine zis unele pedeci, I I pretinde spesele licuidate deja şi tot ce-i com- adunării a urmat înscrierea de membri, s’au domn Dr. Bonts, notar public în Hunedoara,
ce să pun prin indolenţa unor preoţi de a pete. Institutul, fireşte, plăteşte circa 14.000 înscris toţi cei presenţi, dintre cari unul ca ca jertfă potrivită şi binevenită pentru bise
nu-'şi împlini cu râvnă şi promptitudine da- coroane, bani gata, mai poartă şi procese, le membru pe viaţă, ceialalţi parte ca membri rica noastră ortodoxă-orientală din Hune
torinţele. perde, şi mai plăteşte încă 4800 coroane, a- ordinari, parte ca ajutători. doara, a cumpărat ca dar de sfintele sărbă
S’a accentuat bunăvoinţa si râvna ca ceste din urmă tără drept de a le pretinde Au fost bine representaţi învăţători^ tori ale Invierei Dlui Is. Chr., din anul curent,
pului bis. noastre a înalt Prea S&nţitului Domn dela clientelă. Tot lucruri făcute cu chibzuială cari la sunetul organisării unui lucru bun şi un rând de odăjdii bisericeşti foarte frumoa
Archiep. şi Metropolit pentru a delătuia in şi pricepere în de-ale băncii, dar’ şi în detri folositor pentru înaintarea poporului român, se. Comitetul parochial, pentru această faptă
dolenţa şi a da impuls însufleţitor tuturor mentul acela. au grăbit sâ dee mână de ajutor cu puţi creştinească provenită din dragoste adevărată
preoţilor prin diferite circulare. Dr. Silviu Moldovan poartă şi mai de nul lor ban. faţă de biserică, îşi ţine de o prea plăcută
După terminarea înscrierii de membri
S’a âccentat, că pentru delăturaiea in parte procesele lui încredinţate înainte de a urmat alegerea preşedintelui, fiind ales datorinţă a-i aduce şi pe calea aceasta since
dolenţelor şi a piedecilor, ce să pun în mer «Pragmatica», nu-i abzice institutul, dar’ nici cu unanimitate Voicu Hamsea, protopopul ră şi profundă mulţumită.
sul regulat al administraţiunii bis., sâ cere dânsul nu abzice. Dr. A. Tincu, mutându-se Lipovei, care însă mulţumeşte membrilor Comitetul parochial.
conştienţiositate, promptitudine, controlă se la Sibiiu, a finalisat cele concrezute lui. Să pentru încrederea şi onorul ce i-s’a dat, accen
veră, dar’ binevoitoare şi imparţială şi că mai dau procese, dela alegerea nouă încoace,
toate acestea numai aşa să pot face, dacă şi lui Dr. Schul Gyozâ. tuând, că poate fi fiecare membru activ, fără — Proces sistat. Tribunalul din
a fi preşedinte, şi Sânţia Sa promite a da
protopresbiteratul, pentru îndeplinirea lor, va Noul jurisconsult, Dr. Enea Draia, ales mână, de ajutor şi a spriginl Asociaţiunea, Deva în şedinţa sa dela 23 1. c., în
dispune de mijloace. pe temeiul unui concurs special, după cum tocmai ca în calitate de preşedinte, ear' pen urma excepţiunilor făcute de dl adv.
S’a accentuat — cu regret — lipsa to să vorbea, a trăgânat cu ocuparea postului, Fr. Hosszu-Longin, a sistat procesul
tală a astorfel de mijloace, sau mai bine zis, poate că era precaut în urma celor experi tru presidiu propune pe di Dr. Aurel Halic, universitari
ear’ din partea altui membru a fost propus intentat contra tinerilor
fond special, pentru aceste trebuinţe, şi s’a mentate cu advocaţii institutului de mai îna dl Ioan Tuducescu, care se scusă prin vîrs- Scurtu şi Novacovici pentru încununa
atras atenţiunea binevoitoare a membrilor si inte, şi astfel a amânat şi mutarea sa dela
nodului tractual pentru crearea unui astfel de Abrud la Orăştie. ta-i înaintată şi mulţumeşte de acest titlu. rea mormântului fostului erou Iancu.
Punându-se la votare nominală alegerea
fond de prima necesitate. S'au arătat în lini- In o şedinţă gen. extraordinară, ţinută de president, dl Dr. HaLc a întrunit majo Procurorul a înaintat recurs.
amente generale mijloacele prin cari s’ar pu în anul trecut, s’a pertractat un proiect de ritatea absolută a voturilor şi să declară
tea crea acest fond, şi anume prin înfiinţarea contract încheiat cu nou1 jurisconsult. Ce se de ales. — Atragem luarea aminte a acţiona.
şi administrarea înţeleaptă şi promptă de fon va fi întâmplat dela alegere până la acea Membrii în comitet s’au ales: Sânţiile rilor «Ardelenei», asupra adunări {
duri parochiale, din cari să se augmenteze adunare, ce fel de combinaţii familiare şi in lor Voicu Hamsea, Vasile Beleş, Georgiu
acel fond aşa, încât cu timpul comunele să terese de nemotenie vor fi ocurs, cari scurtăti Popoviciu, protopresbiteri şi zelosul advocat generale ce se va ţinea Duminecă în
fie scutite de ori-ce contribuţiuni anuale că- de drept monopoiisâtor se va fi ivit? nu ne Dr. Vaier Morariu. j’/ Martie n. a. c. la io ore a. m. în
tră tract. este nouă dat a ştii De bună seamă jalusia Dlui I. Tuducescu, pentru osteneala- localul institutului fi îi rugăm, să bine.
Raportul s’a luat cu mulţumită la cu de venite va fi fost motorul discordănţii, pen avută cu conchemarea şi conducerea adu voiascâ a lua fiecare parte la această
noştinţă, şi amăsurat punctelor din el, s’au lunt tru care relaţiile dintre conducătorii dătători nării i-se exprimă mulţumită protocolară. adunare, având a se desbate obiecte de
diferite măsuri pentru delăturarea tuturor pe- de ton s’au cam răcit, în causa afacerii de G. Plegiu. foarte mare însemnătate, mai ales pen.
decilor, ce să pun în calea mersului afacerilor jurisconsult permanent. Destul că pertractarea tru acţionari.
bis. şi scol. contractului s'a făcut pe lângă animosităţi vă
Din modul cum s’au desbătut punctele, dite şi finalminte să constată, că în răstimp de Revista externa.
puse la ordinea zilei, să vede, că membrii si 4—5 oaie acţionarii s’au îndepărtat, încât în — O nouă mină de cărbuui s’a descoperit
nodului, având deplină încredere în râvna lipsa lor nu s’a putut aduce conclus valabil. Din România. pe teritorul comunei Baia-de-Criş (comitatul
Prea Onoratului Domn protopresbiter Vasile Pusă alegerea la competinţa adunării Zilele trecute au avut loc în Hunedoarei). Societatea, care a făcut sonda-
Domşa pentru binele şi prosperarea tractului gen. totuşi peste câteva zile direcţiunea con România alegerile de senat. Pretutin- giile, a hotărît să se constitue pe acţii, dând
încredinţat conducerii lui, îşi dau toată si clude aplicarea jurisconsultului pe termin de denea liberalii au fost în majoritate. In ea însăşi 700.000 de cor.; ear’ restul de alte
linţa a-i fi mână de ajutor în toate. cinci ani. Poate că la aceasta i-s’a dat indem- unele locuri conservatorii nici n’au 700.000 de cor. voieşte a-’l aduna pe calea
Laudă să cuvine atât membrilor sino nisarea dela alte foruri mai competinte ca candidat. de subscrieri. Sperează să scoată la an deo
dului tractual, cât şi eonducătoiului lui. universitatea acţionarilor. Şi acum ? Turcia camdată 1,000.000 măji metrice de cărbuni,
N. n Controverse, animosităţi, ambiţionări şi a înaintat cabinetului bulgar, prin co cari sunt de o calitate excelentă.
mai ştie D-zeu ce fel de motive perverse I misarul seu la Sofia, Nedeshib Bey, o
Adecă, povestea vorbei I Advocat, jurisconsult notă, prin care cere, ca unele comitete
— Averea teatrului unguresc din Cluj
la... «Ardeleana*. macedonene, cari turbură liniştea la
„Ardeleana“-ide. Cu o vorbă, Dr. Enea Draia a păţit-o graniţe, s6 fie desfiinţate. — defraudată. Săptămâna trecută s’a sinucis
ca şi antecesorii săi şi poale, că şi alţii, cari în Cluj cassarul teatrului unguresc de acolo,
Din Transvaal. Tdth Iozsef. Causa a fost, că cheltuise întrea
vor urma, tot aşa vor păţi, dacă cumva ac Ştirile mai noue ce sosesc de pe
împărţirea proceselor la advocaţii Dr. ţionarii nu vor căuta a stîrpi din lădăcină răul gă averea, in sumă de 88.000 cor., ce a fost
câmpul de râsboiu din Africa de Sud încredinţată pe mâna lui.
Avram Tincu, Dr. Aurel Muntean şi Dr. Sil încuibat la acest institut, devenit fatal şi vestit spun, că Burii raportează din nou în
viu Moldovan s’a făcut cu scop vădit, ca de in peripeţiile ce necontenit să perondează în vingeri asupra Englezilor. La Vlak-
aceşti bărbaţi să se scape direcţiunea, pentru- mod şi mai fatal. lagte Burii au atacat şi un tren englez — A r m a t a şi 15 Martie. Din Ora-
că, conform §. 37 al regulamentului, nu pot Ce să ţine de rentabilitatea cancelariei dea-mare se vesteşte lui »M. Sz<5«, că în tea
face parte în aceea. Apucătură de altcum ne- advocaţiale pusă în vedere, să poate convinge cu proviziuni, din care au luat o mare trul numit Sigliget de-acolo, la representaţia
parte, ear’ restul l-au distrus.
justă, despre care vom avea prilej a scrie în fiecare acţionar din contul respectiv. Din con ce s’a dat în acea sară, capela militară a
alt articol viitor. tul speselor să constată faptice numai eşitele Chestia cu Mandjuria, fost oprită de comandant a îngriji de mu-
Introdus acest nou metod de eschidere în mod autentic, dară cât sunt venitele şi ce care se credea că va duce la ascuţiş sică, aşa că de aceasta s’a îngrijit o capelă
a elementelor cualificate, j tocesele să dădeau evidenţă să poartă, după cele transpirate, abea ucrurile între Rusia şi Anglia, se pare de ţigani. In porunca de zi au iost opriţi a
cu conspect separat la fiecare, însă când pen este în stare a le constata careva din orga a fi pe cale de a se aplana, deoare-ce lua parte la representaţie chiar şi oficerii şt
tru improcesuarea intereselor restante, când şi nele chemate şi nechemate a Institutului. Să nici Statele-Unite nu mai protestează feciorii.
a capitalului. Aşa s’a ivit şi acele triste şi pă afirmă cu positivitate, că evidenţa recerută lip contra dorinţei Rusiei.
gubitoare caşuri, că unul şi acelaş datoraş a seşte cu desăvârşire şi nu este putere, care — Car t ea ca s c r i s o a r e de a mor
fost dat la doi advocaţi. Şi unul şi altul a s’o poată dovedi. O istorie Irumoasă se povesteşte de un ti-
purces până la vânzarea realităţii lor imobile Intre spese şi venite, având în vedere Mare ie abonament. năr, care a aflat Intrare într’o familie dintre
şi abea atunci a observat clientul, că este pen şi suma de 18.800 cor. plătită lui Dr. Aurel cele mai bogate ale Hamburg-ului. El s’a
tru una şi aceiaşi datorie de două lături pîrît. Muntean, există o diferinţâ colosală. amoresat în unica fată a familiei, şi încerca
Să pricepe de sine, că spesele enorme Aşadar’ rentabilitatea se reduce la ca Cu ziua de 1 Aprilie st. v. des cu toată ocasiunea, ca să se facă plăcut nain-
s’au căşunat duplu. La aceste stări păgubitoare pacitatea autorului aşa numitei „Pragmatica". chidem pe pătrarul al doilea April—Iu tea fetei, mai ales prin aceea, că ii aducea
a contribuit, deoparte, şi ma cu seamă, lipsa Cu rubrica „Ardeleana“-ide am gătat, nie a anului de faţă, abonament la cele mai noue cărţi. Intr’o zi tatăl fetei a
de director executiv stabil şi în permanenţă, vom deschide o lubrică nouă cu specialităţi „ACTIVITATEA" dat peste o astfel de carte, ce se afla pe
ear’ de altă parte, sistemul necualificat şi ne- din viaţa acestui institut, înfiinţat înainte de masă, şi a început să răsfoiască. Intr’un ca
corăspunzător, de-a schimba funcţionarii dela asta cu cincisprezece ani. cu>preţurile din fruntea foii: pitol a găsit mai multe cuvinte subliniate cu
un ram la altul, după cum aderă afla de Din celea până aci şi ce va urma îşi va jpe un a n ................... 8 coroane. cerusa, nu doar’ ceva de însemnătate, ci mai
lipsă directorul executiv în înaltele sale cu putea face fiecare judecată sănătoasă despre JPe jum ătate de an . 4 » mult cuvinte fără nici un înţeles, precum:
noştinţe de bancă. stările abnormale, produse de bărbaţii valo JPe un p ătra r de an 2 » «Eu» şi «ea». A răsfoit mai departe, şi în
Aproape şapte ani a ţinut institutul trei roşi în ale economiei naţionale, sociale şi Onoraţii noştri abonaţi, al căror tot locul a aflat acelaşi lucru. Compunând
advocaţi şi clientela să dedase şi cu această humanitare. abonament scade la acest termin, sunt toate cuvintele subliniate laolaltă, a cetit ur
stare. In anul 1899 Direcţiunea se vede din cu stimă rugaţi a grăbi cu trimiterea mătoarele: «Prea st. d-şoarâl vă va supăra
nou chemată a face novisări în statul advo- înainte a preţului de abonament, ca să dacă vă voiu spune, că vă rog, şi —» pe
caţial. Motivele simţ cu o deosebită cunoş CORESPONDENŢA nu fim nevoiţi a întrerupe expedarea scurt o scrisoare de amor dintre cele mai
tinţă de pausă depuse în «Prăgmatica» mem mai departe a foii la adresele dom bine potrivite, care s’a sfîrşit cu cuvintele:
brului de direcţiune, senatorul Daniil David, niilor lor. «Răspundeţi-’mi în capitlul următor». Tatăl
care înscris la jură şi având deja examenul Ş o i m u ş 1901. Domnii abonaţi vechi sunt rugaţi luă cerusa şi subliniă şi el unele cuvinte din
Onorată Redacţiune 1
prim, da pe jurisprudentul între colegii sei a scrie pe marginea (cuponul) manda capitlul următor, a învăluit cartea într’o hâr
laici în ale dreptului. Cunoştinţele sale juri In opidul Lipova în 3/16 Martie s’a ţi tului postai numărul de pe faşia sub tie şi prin servitor a retrimis-o tinărului.
dice sunt amplificate, şi cu pn.xa în ale ad nut adunarea de constituire a noului despăr care primesc foaia. Acesta deschise cartea cu inima palpitândă
ministraţiei, căci este senator orăşenesc, apoi ţământ Lipova al »Asociaţiunii pentru litera Abonaţii noi vor binevoi a-’şi scrie de bucurie şi a aflat in următorul capitlu
are deplină cualificaţie şi de protopop şi în tura şi cultura poporului român», care să ex I lămurit numele, locul de unde sunt şi răspunsul cerut prin cuvinte subliniate, care
fine, a adus cu sine încă din Sebeş multe tinde asupra cercurilor administrative Lipova, posta din urmă. suna astfel: «Om de nimica, dacă mai cu
de toate. Murăş, M-Radna şi Siria. Administraţia tezi să păşeşti odată în casa mea, las să te
Pe basa «Pragmaticii», care din lipsă Cu iniţiarea organisării despărţământului „ACTIVITĂŢII" arunce pe trepte în josl»
de spaţ, o reservăm pe timpul crastaveţilor, ua fost încredinţat de cătră comitetul cen