Page 4 - Activitatea_1901_03_12
P. 4

Pag-  4.                                                                A C T I V I T A T E A                                                              Nrul  12.

              —  O  pil dă  d e s p r e  f i d e l i t a t e a  câ­  POSTA  REDACŢIEI             Sz.  vâgr.  299-1901.              1 - 1  rehajtato  koveteldst  megelo'zo  kieldgites-
            nilor.  Un  locuitor  din  Meisen  nainte  cu  14                                         A r v f r e s i  h ir d e t m e n y   hez  jogot  tartanak,  a  mennyiben  rd-
            zile şi-a vândut cânele la  un prieten  al  seu  din                                      Alulirott  kikiildott  kir.  birosăgi  sziikre  a  foglalâs  korâbban  eszkozol-
            Brand,  la  Freiberg.  Cu  toate-că  noul  stăpân   Abonent  nr.  433.  Vorba-i  vorbă.  Când  ne  mai   vdgrehajto  ezennel  kozhirre  teszi,  hogy   tetett  volna  es  ez  a  vegrehajtâsi  jegy-
                                                      scrii  ceva  din  acelea  părţi?  Tot  aşteptăm  dar'  în-
            trata  foarte  bine  cu  cânele,  acesta totuşi  ste-   zadar.  Ar  fi  la  loc  să  descrii  întreprinderea  din apro­ a  szâszvârosi  kir.  jârâsbirosâgnak  1901.   zokonyvbo'l  ki  nem  tiinik,  hogy  elsobb-
            tea  foarte  trist  şi  nu  mânca  aproape  nimic.   piere  şi  puterea  lucrativă  a  românaşilor  noştri.  Cred              sdgi jelenteseiket az  ârveres megkezdeseig
            Intr’o  zi  stăpânul  seu  crezând  că  cânele  do­  că  mă  pricepi.  Salutare  la  toţi  şi  lui  „Horica“ .  ăvi  Sp.  I.  704/6  szâmu  vegrehajtâst   alulirt  kikiildottnel  irâsban  beadni,  vagy
            reşte  să  iasă  pe  afară,  l-a  lăsat  pe  stradă,                                 rendelo  văgzese  kovetkezteben  Dr.  Mol-   pedig  szoval bejelenteni el ne mulaszszâk
                                                           Abon.  nr.  193  Vaşcoh.  Cele  comunicate  sunt
            acela  însă  îndată  ce  s’a  văzut  liber,  s’a  uitat   apte  pentru  „Vulturul11.  Te  rog  a  scrie  la  înţeles  şi   dovân  Szilvius  helybeli  iigyvâd  âltal   A  torvdnyes  hatârido  a  hirdet-
            odată  împrejur,  ca  şi  când  s’ar  orienta,  şi  datele  se  fie  autentice.      kâpviselt  Buldea  Fleaka  Anna  kudzsiri  menynek  a  birosăg  tâblâjân  tortdnt
            apoi  a  luat-o  la  iugă   Zadarnice  au  fost   îmi  ceri  fetiţă  cu  cosiţă,  să-’ţi  dăm  un  nume  lakos  javâra,  Beriân  Fleaka  Măria  kud­ kifuggeszteset  koveto'  naptol  szâmittatik.
            toate  fluerăturile  noului  seu  stăpân  după  el,  pseudonim,  sub  care  a-i  dori  să  ne  scrii  câte  ceva
                                                                                                 zsiri  lakos  ellen  320  kor.  tokekovetelâs   Kelt  Szâszvâroson,  1901.  evi  mâr-
            căci  nu  s’a  mai  oprit  până  n’a  ajuns  la  uşa  în  posta  redacţiei  sau  la  alt loc  potrivit ?  Bine.  Ne-am         czius  ho  25.  napjân.
            stăpânului  seu  de  mai  nainte,  care  a  şi  scris   înţeles.  Alegeţi  unul  potrivit  din  cele  comunicate  în  ennek  1897.  evi  5/V-to'li  5%  kamatai,
                                                      scrisoarea  noastră  ce  urmează.  Adio 1  109  kor.  50  filler  eddigi  âs  ezuttali  3                        Râcz  Ârpâd,
            prietenului  seu,  că  îl  ţine  şi  nu-1  mai  dă                                                                                                       kir.  bir.  vâgiehajtiS.
            nimănui.                                                                             kor.  80  fillâr  koltsegek  s  jârulekai  ere-
                                                                                                jăig  foganatositott  kielegitesi  vegrehaj-
              —  Mai  mulţi  hoţi  din  Stettin  au  călcat        DIVERSE                       tăs  alkalmâval  lefoglalt  âs  951  koro-
            noaptea  casa  unui  locuitor  de-acolo,  cu  scop
                                                                                                 nâra  becsiilt  ingokra  a  szâszvârosi  kir.      Un  învetăcel
            ca  să-’l  jefuească.  Căutând  ei  prin  culină  în                                jârâsbirosâg  1901.  ăvi  V.  175/2  szâmu                          *
            întunerec,  au  dat  peste  un  butoiu,  în  care     O  istorie  de  stafii
                                                                                                 vegzesevel  a  tovâbbi  eljârâst  elrendelte,  în  etate  de  13— 14  ani,  se  caută  pen­
            credeau  că  la  tot  caşul  e  o  beutură  spir-  aproape  de  necrezut  se  vesteşte  din  comuna
            tuoasă  oare-care.  Când  s’au  pus  însă  de  au  Garz,  la  Rinov.  Intr’o  familie de economi s'au  az  1881.  evi  LX.  t.-czikk.  102.  § a  tru  Institutul  Tipografic  „Ideal"  din
            gustat-o,  s’au  înşelat  foarte  amar,  căci  bu­ întâmplat  în  timpul  din  urmă  mai  multe  îm­ ârtelmeben  jeleu  az  ârverest  elrendelo'  Haţeg;.  Cei-ce  afară  de  limba  maternă
            toiul  era  plin  de  tintă,  din  care  înghiţând  bolnăviri;  până  chiar  şi  vitele  au  dat  peste   vegzest  helyettesito  ârverdsi  hirdetmeny  mai  cunosc  şi  limbile  maghiară  şi  ger­
            odată,  li-a  trecut  toată  pofta  de-a  mai  căuta  boale  lipicioase.  Vecinii  deaproape  venind  la
                                                                                                 a  fentnevezett  vâgrehajtato,  mint  fog-  mană,  vor  fi  preferiţi.
            şi  după  altceva,  ci  şi-au  văzut  de  drum.  faţa  locului  să  vadă  tristul  lucru,  au  zis  că
                                                                                                 laltatb  râszâre  is,  amennyiben  ezek  az
                                                      aci  nu  poate  fi  lucru  curat,  ci-că  ar  fi  um­
                                                                                                 ârverds  kitiizâsehez  szukseges  kielegitesi
                                                      blând  necuratul,  ceea-ce  a înspăimântat foarte
              —  Un  comisar  al conscripţiei  poporaţiunii,
            povesteşte  următoarele:  Şeful  fabricei  Iacob   mult  pe  biata  familie.  Oamenii mai inteligenţi  joggal  birnak,  avagy  ezt  idokozben jog-
                                                      din  comună  au  înştiinţat  despre  acele  boale  ervănyesen  nyertek  volna,  kibocsâttatik,   Casă de vândut.
            Schfin  şi  erezii,  Felix  Fux,  are  un  băiat
                                                      pe  un  «medic»  din  Berlin,  cerându-’i  sfatul.   illetve  az  ârverds  kitiizetik;  az  ârveres-
            născut  la  1896,  adecă  abia  de 5  ani,  care  la
                                                      Medicul  însoţit  de  un  ajutor al  seu,  a  şi sosit
            rubrica:  ştii  ceti  şi  scrie?  a  răspuns:  da,  ce­                              nek  a  fentidezett  torvenyczikk  114.  § a
            tesc,  scriu  şi  socotesc.  Dându-i-se  o  gazetă   şi  după-ce  a  privit cu  deamănuntul  prin  casă,   ertelmeben   Kudzsiron   ados  lakâsân
                                                      curte  etc,,  făcând  o  faţă  gânditoare, a promis                                        Subscrisa  aduc  la  cunoştinţa  on.
            el  a  cetit  fluent,  pus  apoi  la  socotit  şi  scris,                            leendo  megtartâsa  czeljâbol  hatârido'iil
                                                      că  va  alunga  pe  necuratul;  va  trebui  însă  să
            a  scris  frumos  şi  curat  ori-ce  ziceri,  şi  a  fă­  fearbă  o  cirueală,  în  care  să  fie  puse  de  3-  1901.  6vi  âprilis  h6 11.  napjân  d.   public,  că  casa  proprie  din  str.  Dea­
            cut  socoţi  până  chiar  şi  cu  frângeri.
                                                      ori  300  de  mărci.  Bietul  ţeran  a  făcut  ce  a  8  ârâja  kitiizetik,  a  mikor  a  biroilag   lului  (Berggasse)  No.  11,  din  Orăştie, o
                                                      putut  şi  i-a  dat  banii  ceruţi,  în  hârtie,  pe  le  ds feliilfoglalt ingok,  ugymint  tehenek,  vend  din  mână  liberă.
              —  Nor ocul  săracilor.   Câştigul  prin­
                                                      care  medicul-vrâjitor i-a rupt în  bucăţi, pentru-   iiszo/ lovak,  sertdsek,  szena,  szekdr,  bu-
            cipal  de  40.000  cor.  cu  un  los  de-al  Basili-                                                                                 Doritorii  a  o  cumpăra  sd  se adre­
                                                      ca  să  fearbă  şi  acestea  dimpreună  cu  ciruea-
            cei  Dombau  a  fost  al  unei  cusătorese  din                                      torok  es  egyebek  a  legtobbet  igdrdnek   seze  la
                                                      la.  Se  înţelege, că el hârtiile cele bune le-a băgat
            Budapesta,  care  şi-a  cumpărat  losul pe  lângă                                    a  107.  es  108.  §-a  ertelmeben,  kdsz-
                                                      în  buznar,  şi  a  rupt  altele  false,  ce  le  avea
            plătiri  în  rate  dela  casa de  schimb  H. Fuchs,                                  penzfizetes  mellett,  sziikseg  eseten  becs-
                                                      la  el I  După-ce  cirueala  a  fert  bine, vrăjitorul                                               Yed.  Nagy  Zsigmond.
            şi  abia  a  fost plătit  2—3  din ele.  Banii  i-s’au
                                                      s’a  dus  cu  ea  în culină şi acolo mestecându-o,  âron  aiul  is  el  fognak  adatni.  2—3
            dat  numai  decât.
                                                      a  început  a  borborosi  nişte cuvinte neînţelese,   Felhivatnak  mindazok,  kik  az  elâr-
                                                      ca  şi  când  s’ar  înţelege  cu  necuratul,  în timp  verezendo'  ingosâgok  vdtelârâbol  a  veg-
              —  Un  p r e o t  ameri can  a  venit  pe  o
                                                      ce  întreaga  familie  s’a  ascuns  pe  sub  paturi,
           curioasă  idee.  Anume  el,  ca  să  desveţe  po­
                                                      de  frică.  El  a  şi  rămas  învingător,  şi  pentru-
           porul  dela  beutură,  a  arangiat  o  masă  mare
           în  biserică,  unde  în  fiecare  zi,  după  servi­  ca  necuratul  să  fie  afurisit  pe  mai mult  timp,
                                                      a  uns  ferestrile  şi  uşile  cu  cirueală.  Nainte
            ciul  divin,  se duc  oamenii şi  dejunează.  Mân­
                                                      de  comedia  aceasta  însă,  bietul  ţăran  a  fost
           cările  sunt foarte deosebite, precum:  ouă ferte,
                                                      silit  ca  toate  şuncile,  slănina şi cârnaţii  ce i-a
           pâne  cu  unt,  cârnaţi,  carne  de  vită,  salată
                                                      avut  să-’i  bage  într’un sac  şi să-’i  îngroape în
           etc.  Până  acum  dejunul  acesta,  gratuit,  se
                                                      dosul  surei. După  toate  acestea  medicul-vrăji-
            lua  într’un  birt,  unde  oamenii  de  sigur  că
                                                      tor  şi-a  văzut  de  drum.  Când ţăranul  a  voit
           consumau  multe  beuturi  alcoolice.
                                                      însă  să-’şi  ducă  sacul  cu  cărnurile  ear’  în  lă-
                                                      untru,  ia  sac  dacă  ai  de  unde,  căci—a  dis­
              —  In  Carara  s’au  întâmplat  zilele  trecute   părut.  Acum  de  năcaz  şi  supărare,  sărmanul
           mai  multe  scufundări  de  pământ.  Drumul  ce   ţăran  voeşte  să-şi  vândă  toată  averea.
           duce  în  oraş  e  stricat.
                                                            Cioarele  încă  ştiu  să  numere.
             —  Un  învăţător  dela  o şcoală poporală din   Am  băgat  de  seamă,  că  în  fiecare Du-
           Viena  a  primit  într’una  din  zile  o  scrisoare   irjişiecă  o  mulţime  de  cioare  se  adunau  la
           dela  mama  unui  prunc,  ca  să  taie  câteva  mc   fereastra  unui  amic  al  meu,  care  avea  obi­
           de  păr  din  capul  cutăruia  şcolar,  dar’  aşa  ca   ceiul  să  pună  acolo  fărâmăturile  de  pâne.
           acela  să  nu  ştie,  şi  să  i-le trimită acasă, fiind­  El  însă  nu  avea  vreme  să  facă  aceasta decât
           că  băiatul  ei  sufere  de  bătaie  de  inimă  şi  o   numai  Dumineca,  şi  cioarele  se  învăţaseră  a         ie de  manufactură
           babă  i-a  spus,  că  numai  dacă  va  pune  acel   nu  veni  la  fereastră  decât  numai  Dumineca,
           păr  tăiat  pe  inimă,  se  poate  vindeca.  învăţă­  pe  când  în  zilele  celelalte  nu  se  vedea  nici           ia   laave  fi
           torul  neîndeplinindu-i  cererea,  căci  o ţinea de   una  trecând  pe  acolo.  Opinia  ce mi-am făcut,
           absurdă,  mama  băiatultui  s’a  dus  la  el  şi  sa   că  ele  puteau  să numere  zilele,  a  fost întărită   Cel mai bogat asortiment  de  pânze  veritabile  de
           arătat  foarte  mânioasă  şi  supărată.  Dar’  nic;   prin  următorul  fapt:  Un  domn  foarte  mult
           aşa  nu  a  primit  firele  de  păr.  —  Câte super­  importunat  de  prădările  cioarelor,  a  ridicat   Rumburg,  mărfuri  de  in  şi  damast,  servicii  de  masă,  cana-
           stiţii  mai  sunt  încă  şi  astăzi I      la  o  mică  distanţă  de  casa  sa  o  colibă  de    vasuri,  cretoane,  oxforde,  zefire,  perkoline,  şifoane,  căptuşeli,
                                                      unde  ascuns  trase  cu  puşca  în  cioare,  cari     etc.;  mărfuri  curente,  ghete,  umbrele  de  ploaie  şi  de  soare,
             -—  Un  individ  din  Viena, care avea nevastă  îndată  sburară  şi  nu mai  voiră  să se întoarcă,
                                                                                                            precum  şi  tot  felul  de  articli  aparţinători  acestei  branşe.
           şi  6  copii,  după-ce  a  stors  dela  o  văduvă,  Dl  acela  crezând  că  cioarele  îl văzură intrând
           care  nu  ştia  că  el  era  însurat,  sub pretext că  în  colibă  eşi,  şi  veni  a  doua-oară  împreună
           o  ia  de nevastă, 44.000 de coroane, a dispărut. cu  un  prietin,  pe  care  îl  trimise  îndată  îndă­
                                                      răt  spre  a  înşela  pe  cioare.  Insă  acestea  tot
             —  Inventatorul  prafului  fără  fum,  contele  nu veniră.  El  făcu  o  a  treia  încercare  luând   Cele  mai  bune  fabricate!
           Sergius  Smolianinoff,  a  fost  declarat  decătră  cu  sine  12  persoane,  pe  cari  le  trimise  afară
           judecătoria  din  Wasshigton  de  un beutor pa­ din  colibă  unul  câte  unul,  rămânând  numai
           sionat ;  contele  a primit această sentenţă foarte  el  înlăuntru.  Dar’  avu  acelaşi  resultat,  cioare­           Prima   calitate!
           rece  si  a  zis,  că  n’are  nimic  să  se  intereseze  le  nu  voiră  să  se  apropie.  îndată  însă  ce
           de  aceea,  că  el  se  îmbată.  Cu  toate  acestea  eşi  şi  el,  care  era  a  13-a  persoană,  cioarele
           el  a  fost  trimis  pe  10  săptămâni  într’un  alergară  grămadă  împrejurul  colibei.                   -HI  Serviciu  prompt  şi  solid!
           tr’un  institut  de corecţiune. Contele mai nainte   Acest  fapt  pare  incredibil,  cu  toate
           poseda  o  avere  de  milioane  şi  locuia  într’o  astea  este  relatat  de o persoană cu autoritate,
           zidire  foarte  luxurioasă.  Intr’o  zi,  ameţit  de  de  dl  Wade,  profesor  la  colegiul  Magdalen
           alcohol, a tras  asupra  soţiei  sale  un  foc de re­ din  Oxford.  Spre  a  fi  însă  confirmată  de tot
           volver,  fără  însă  a o nimeri.  Din această causă  aserţiunea,  că  cioarele  au  facultate  de  a  nu­                                                          § 0
           femeea  a  intentat  proces  de  divorţ  şi l-a pă­ măra,  este  trebuinţă  de  o  serie  regulată  de
           răsit.  De  atunci  încoace  contele  decade  pe zi  observaţiuni.
           ce  merge.


                                                                            „MINERVA"  institut  tipografic  în  Orăştie.
   1   2   3   4