Page 1 - Activitatea_1901_04_13
P. 1
Anul I. O răştie, 4 Aprilie n. 1901. Nr. 13,
Redacţia: Administraţia:
Strada B eriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Preţul de abonament :
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1j1 de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
P entru Rom ânia şi străinătate
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an20 franci.
nefrancaje nu se primesc.
Foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n u m ă r costă 16 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR Şl ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL:
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
căruia chiar şi ministrul, dator este a Punct la 10 oare, vice-preşedintele di
da ascultare eventualelor jalbe şi dator ADDNÂREÂ GENERALA A recţiunii deschide şedinţa adunării gen. bine-
ventând pe acţionari şi provocându-’i a pro-
este a face disposiţiile sanatoare şi încă INSTITUTULUI „ARDELEANA" I cede la desbaterea obiectelor puse la ordinea
de urgenţă. zilei. Totodată declară că, bilanţul şi r a por
Atare guvern sau stat constituţio După teoriile pasiviştilor, ar trebui tul (?) a fost publicat în mod legal.
Mult aşteptata, de-o parte dorită ear’ de
nal, care nu este întemeiat pe simţe- să nu caute nime lecuirea nedreptâţi-
altă parte nedorită, adunare generală a inst. De notar al adunării să denumeşte ac
mintele popoarelor, razimul din afară rilor prin recurse la forurile mai înalte. »Ardeleana» s’a ţinut, r e s p e c t i v e era să ţionarul Simion Vlad, compt. la institut, ear’
nu-1 poate susţinea. înţelegerea împru Ar fi cu cuviinţă s6 sufere toate de se ţ i n ă la 31 Martie n. a. c. Avem firma de scrutinători pe acţionarii: Dr. Romul Dobo
mutată susţine statul, certele lăuntrice dragul pasivităţii. Să aştepte cu perse- convingere că, nu numai acţionarii interesaţi, şi Aurel P, Barcianu, membrii în comitetul de
le ruinează şi pe cele mai puternice. veranţă schimbarea sistemului, căci după fără chiar şi publicul din afară aşteptau cu supraveghiere.
Principii acestea, pe cari făcătorii de a lor părere, aceea trebue se urmeze, atenţiune încordată cele-ce se vor întâmpla Acţionarul Dr. A. Muntean, luând cu
In urma animosităţilor ivite chiar şi străini} vântul, zice următoarele : preşedintele adunării
legi totdeauna datorinţă ar avea, se aşa numai de sine şi spontaneu. Curios
din loc arătau un interes deosebit faţă de a- în cuvântul de deschidere a declarat, că bi
le observe, de câte-oti intenţionează a percept şi cu atât mai naiv să poate
ceastă adunare. lanţul şi raportul direcţiunii a fost publicat
regula afacerile ţerii. numi acela, care fără conlucrarea sa, Fiind ziua de Duminecă, încă înainte de în regulă, aceasta dela început sunt silit a o
aşteaptă îmbunătăţirea stării sale cri 10 oare a. m., sala de operaţiuni era ocupata declara de un neadevăr şi având în vedere
Că astfel de principii salutare nu
tică şi încă dela alte puteri străine. parte de acţionari şi parte de privitori, unii că raportul direcţiunii şi al comitetului de su
să profesează, cu deosebire în ţara
Reforma administraţiei, care să in acuiraţi intenţionat, cu scop vădit de-a fi mar praveghiere nu s’a publicat nicâiri, după-cum
noastră, avem a o mulţumi, de-oparte tori la cele-ce eventual se vor întâmpla. aceasta să dispune prin legea corn. §. 198;
tenţionează, este de însemnătate şi nu
sistemului de alegeri corupte, ear’ de Nu ştim care dintre atâţia dispunători având în vedere, că unui acţionar i-s’a de-
vom întârzia a o face cunoscută publi
altă parte indolenţei popoarelor, cari al- ai institutului, a ordonat şi dispus aranjamen negat privirea în rapoartele amintite şi că
cului nostru românesc, pentru-că pe
cătuesc acest stat poliglot şi în special tul salei de şedinţă în modul acela comic, în acelea au fost încuiate chiar, şi în fine având
lângă toată pasivitatea ilusorie, bine care direcţiunea şi comitetul de supraveghere în vedere, că acţionarii numai chiar în acest
politicei pasive, de care cu deosebire
este să fim în curent cu schimbările, a fost îndesat în ambitul de comunicaţie, des moment au luat la mână raportul anual şi
noi Românii avurăm parte.
cărora şi aşa suntem supuşi de voie părţit cu barieră de cătră acţionari. Priveliştea încheerea compturilor; propun că adunarea
După sărbătorile Paştilor să va era în sine de faptă hazlie, cum erau înşiraţi de a s t ă z i să nu se ţie şi să fie amî-
de nevoie.
pertracta în dieta ţerii legea despre unul câte unul după barieră. Faţă de această nată pe alt t e r mi n legal.
Eşte ştiut, că deşi unii pasivişti
simplificarea administraţiei. Qare care posiţie să nu să mire nimenea, că să auziau Fostul preşedinte (şi director substitut
de profesiune, ignorează totul ce să în diferite glume din partea acţionarilor şi a pu
pătură a poporaţiunii nu are zilnic afa de-o vreme încoace) Nicolau Vlad, la afir
tâmplă în jurul lor, când să aplică atare blicului.
ceri cu organele administrative, bune- marea, că unui acţionar, la cererea proprie,
lege, apoi să pun şi dau învăţături se Avem nădejde, că pentru adunarea vii nu i-s’a pus la disposiţie toate actele referi
rele, cum sunt? menilor lor, deşi întru nimic nu au cont toare să vor face alte disposiţii mai raţionale toare la adunarea generală, declară că este
şi să va avea în vedere, că la adunarea gen.
Nu facem trista experienţă şi încă tribuit la uşurarea spartei acelora, ba neadevărat.
direcţiunea şi comitetul de supraveghere nu
zilnic, clespre ţliferite ceştiuni rpsolvate din contră i-au reţinut dela folosirea Faţă de această aserare, acţionarul L.
trebue separată în aşa mod bătător la ochi
de organele administrative în mod ar dreptului lor cardinal, de a-şi alege re- şi necorespunzâtor. Bercian afirmă, că el a fost la 28 I. c. şi a
bitrar şi păgubitor? Nu cetim zi de zi presentant şi a-1 pune în şirul luptăto De altcum acela, care va fi dispus aran pretins dela dir. substitut punerea la dispo
siţie a actelor. Directorul promite a i-le pune
plângeri de neîndreptâţiri pe toate te- rilor, întru apărarea drepturilor, dela jamentul, a dovedit gust rău şi nepracticabi-
la vedere, la 3 ore după amiazi. Presentân-
renele vieţii publice? Noi, ceşti dela care ar avea a trage şi alte foloase. litate. du-se la timp, i-s’a dat bilanţul şi actele re
»Activitatea« o zicem, cu toată fran- Suntem siliţi a timbra ţinuta aceasta Aranjatorul a uitat şi de aceea, ca să feritoare la acela, rapoartele Insă nu. După
pună o masă corăspunzătoare pentru atari ac
cheţa, că vina o poartă nefasta poli de păgubitoare din tot punctul de ve ce comptabilul Romul Nicoară i-a spus, că
ţionari, cari sunt aplicaţi a-’şi face notiţe des
tică pasivă. dere şi nu ştim când va sosi timpul, pre cele desbătute, cu scop de a-’şi memora acelea sunt încuiate, a trimis servitorul la
ca aceasta să fie pusă la locul potrivit.. preşedinte după cheie. Servitorul reîntors,
Unde, când şi cine este mai che- motivele pro şi contra, aduse din partea
Pe încjţeiere citez o zicere pon- vorbitorilor. dealară că nu i-a dat cheia şi nu vine.
niaţ a conlucra la ţlelăturarea unei ad Aceasta-i starea faptică şi o constată în faţa
deroasă a bărbatului de stat Deâk: Cu un cuvânt, dacă institutul are casa
ministraţii rele, nedrepte şi corupte, dacă sa proprie şi dacă sala direcţiunii este In aşa adunării gen.
nu deputatul dietal, care apărat de vAcea naţiune, care s’a negles ea pe Mai departe pledează pentru propune
sine, este vrednică de soartea sa“. j mod splendid mobilată, apoi barem odată în
pavăza imunităţii, poate desvăli toate an să facă cele de lipsă, ca şi acţionarii să-’şi rea acţionarului Dr. A. Muntean şi o reco
fărădelegile până la forul cel mai înalt, ■aibă comoditatea lor recerută. mandă spre primire.
şansele de învingere a Slavilor. Istoria ne cipe al Transilvaniei şi vasal al Turciei, du- Ionii romano-catolici învinşi de Svezii protes
F O I Ş O A R A arată, că popoarele nordice când să încaieră pă-ce i-a succes uşor să-’şi închine Moldova tanţi, a îndemnat pe Danezi şi pe Muşcam
cu cele de miază-zi, dacă numerice şi cultural- şi Muntenia, l’a ajuns dor şi de coroana po- să se acaţe de Svezi. Aceştia văzându-se strîm-
minte sunt egale, cele dintâi de comun ră lonă şi a voit să fondeze o confederaţiune toraţi au rugat pe protestantul Râkoczy să
Expediţia nordică a Transilvănenilor mân învingătoare, în fine e o lege naturală, orientală-noidică, de care afară de România, le vină într’ajutor.
din suta a XVII. că nimic nu-i statornic pe lume, nici un suiş Moldova, Transilvania să se mai ţină şi ţara Turcii au trimis vorbă lui Râkoczy, casă
fără coborîş, pe Români i-au doborît Nemţii, Cazacilor (Ucrania) şi a Tătarilor. nu să mestece, ba şi regele Ungariei Ferdi
înainte cu zece ani a apărut în »Revup pe aceştia îi vor trânti Slavii şi aşa mai de El, cel mai mare proprietar de. pe vre nand a voit să-’l reţină, dar’ ambiţiunea lut
des deux Mondes» un articlu, în care s'a vor parte. murile acelea din ţară, a desconsiderat sfa era fără margini şi aşa s’a pregătit şi el de
bit despre un răsboiu mare european, care Că în fruntea Slavilor va sta Rusia, asta turile familiei sale şi n’a ascultat de Turci, războiu.
mai curând sau mai târziu va trebuî să is- de sine se înţelege, în urma asta e uşor de cari i-au poruncit ca să nu să amestece în a- La porunca lui principii români i-au
bucnească între Nemţi şi între Slavi pentru a gâci că teatrul luptelor hotărîtoare va trebui facerile Poloniei. pus la dispunere 6000 de ostaşi, harez edzett,
hegemonia din Europa. să fie Galiţia, respective teritorul Poloniei îm La anul 1655 Svezii cu renumitul Carol adecă oţeliţi în lupte, după-cum îi descriu cro
Popoarele latine, Cari au suferit atâta părţite. al X. în 5 Septemvrie a fost cuprins Varsava, nicarii ungureşti, apoi şi-a mai adunat o mul
din partea Nemţilor, vor trebui să se alăture Acum noi Ardelenii am avut odată parte ear’ în 17 Octomvrie şi Cracovia. ţime de luptaci: Nemeşi, Săcui şi Români de
pe lângă Slavi, ca să poată doborî odată pre- de o atare expediţiune nordică şi încă înain Năvălind totodată şi Ruşii înWolhynia, prin Transilvania şi Maramurăş la moşia sa
potenţa Nemţilor, ear’ isbucnirea acestui răs- tea lui Napoleon-Bonaparte, e drept cam tragi regele polon, care a fugit în Glogau, a fost din Viske, de unde în 6 Ianuarie 1657 a şi
boiu e aproape când toate popoarele Slave comică, dar’ nu face nimic ; păţăniile de a- rămas numai cu Lithvania, atunci Slahta (no plecat cu ei cătră graniţă, sperând că printr’a
din Sudul Monarchiei noastre cu România tunci pot să se repeteze, pentru-că numai bilimea) polonă văzându-se strîmtorată de 14-a Ianuarie va ajunge în Galiţia, dar’ fiind
cu tot vor întră în alianţa slavo-latină. cultura popoarelor se schimbă, dar’ ţara şi firea toate părţile, a trimis după ajutor la Râkoczy, mari nămeţi în Carpaţi, a trebuit mai întftiu
întâmplările din urmă să par că corăs- oamenilor nu, şi de aceea e bine să ne-o rea oferindu-i lui coroana, ear’ fiului său oficiul să-’şi facă căli şi să-’şi tragă cu funii tunurile
pund acestei prorociri franceze, antagonismul mintim, căci cine ştie oare nu mai ajungem de Palatin, şi bagaja pe muntele Prislop în sus, de abia
dintre Slavi şi dintre Nemţi tot creşte, eap’ odată pe acolo... Râkoczy de frică să nu pice toată ţara într’a 30-a Ianuarie, au ajuns peste Carpaţi
relaţiunile politice, pe lângă toată iubirea de Profesorul Szâchy Kâroly în >Magyar lesască în mânile Svedilor învingători, a in în Skolel Totodată a ţinut şi o adunare mare
pace a domnitorilor, pe zi ce merge se tortâneti âietrajzok», fasciclul III.—1900 des trat în desbateri cu Polonii, dar’ totodată a de nemeşi în 17 Ianuarie, în care a lăsat să-’i vo
înăspresc. crie sub capitlul: »A hadak utja« foarte in trimis soli şi la Carol al X. într’ascuns. teze bani pentru răsboiu şi a denumit de sub
Că cine va eşî biruitor din răsboiul a- teresant expediţia asta nordică, pe care în Lui Râkoczy, dupâ-cum zicea el, numai stituţi în absenţa sa pe Rhedey Ferencz, om
cesta, acum e greu de-a ] roroci, dar’ după extras îmi permit să o fac şi cetitorilor noş de Tatari îi era frică. de treabă, dar fricos de Tatari, şi pe Barcsai
părerea mea neînsemnată, cu cât se amînă tri cunoscută. Ferdinand III., împăratul Austriei şi re Akos, un beutor mare. (Va urma).
răsboiul mai departe, cu atât cresc mai tare Pe ambiţiosul George Râkoczy II., prin- gele unei părţi din Ungaria, văzând pe Po-
