Page 2 - Activitatea_1901_04_13

Pag. 2 ACTIVITATEA Nrul 13

Fostul preşedinte N. Vlad, strîns cu In urma acestora corn. scrutinătoare se să facă un apel cătră întreaga românime şi Este timpul suprem a să recunoaşte
uşa, să provoacă la comptabilul Romul Ni- retrage, ear’ adunarea să suspinde până la prin urmare mai cu seamă pentru cea din că cu momeli, seduceri şi divisări nu mai
coară, care insă în faţa adunării afirmă, că raportare. Regatul nostru, ca să se facă o mişcare pen­ este în stare a să conduce afacerile noastre,
r a p o a r t e l e fiind î ncuiate, nu le-a In decursul suspendării de peste o ju tru înlesnirea înfiinţărei şcoalei şi bisericei, de aparţină ele ori-şi-cărei categorii şi cu atât
p u t u t pune la disposiţie. Această îm­ mătate de oară a şedinţei se încinge o discu- care Românii din Viena au trebuinţă. mai vârtos nu, sub presiunea lucrurilor ne­
prejurare a produs ilaritate împreunată şi cu ţiune viuă între grupurile acţionarilor, apoi fel Cunoscutul primar al Vienei, D-rul chibzuite, ca şi cari s’au săvîrşit în preajma
indignare, faţă de procederea arbitrară şi şi chip de capacitări şi dialoguri pro şi con­ Lueger a promis Românilor din Viena, că le adunării generale.
necualificată a fostului preşedinte N. Vlad. tra, toate referitoare la situaţia încordată, a- va concede unul din cele mai frumoase tere­
Dr. Ioan Mihu, în calitate de director decă care după-cum îl tăia capul şi după- nuri, pentru a construi o şcoală românească,
executiv, după-ce a ascultat coţinutul §-lui cum era informat, rău sau bine. rămâne acum nouă Românilor din Regat, cât
198 afirmă, că recunoaşte disposiţia aceluia, Asupra discursurilor speciale nu aflăm şi tuturor celorlalţi Români, pe care soartea Masa studenţilor
insă usul şi praxa de până acum era şi ia cu cale a ne expectora deocamdată, destul, ia despărţit de noi, ca toţi la un loc, să de­
dela glmnasiul public român gr.-or. din B r a d-
«Ardeleana» ca şi la alte multe bănci, de a că acelea au servit la mulţi de îndreptar, după- punem obolul nostru, pentru a se construi
se publica numai bilanţul. Nu are nimic cum ne vom convinge mai târziu. această şcoală — odată ce Românii din Viena
contra amânării şi este aplicat a împlini In decursul şedinţei s’a întâmplat un vor avea şcoală şi biserică putem fi siguri,
această omitere. Mai constată, că prin publi­ episod regretabil şi ne mirăm cum un mese­ atât noi cât şi ei, că ori-ce se va întâmpla, Din partea comisiunii administrative a acestei
instituţiuni umanitare, primim spre publicare urmă­
carea rapoartelor s’ar face prea multe spese. riaş român (friseur) să lasă sedus şi erupe ori cât timp va trece, vom găsi în totdeauna, torul normativ, căruia îi dăm cu plăcere loc, îndem­
Acţionarul L. Bercian face observarea, fără motiv, la ziceri necălite, cari au loc în în capitala Austriei o mână de oameni, care nând totodată cercul cetitorilor noştri ca toţi acei,
că publicarea rapoartelor fiind prescrisă, să cârciume, nu însă în adunări serioase, unde vor vorbi româneşte şi care vor păstra toate cărora le dă mâna, se vie într’ajutor tinerimii noastre
nu să aibă în vedere spesele, deoare-ce să sunt bărbaţi şi cu cultură europeană, apoi sentimentele româneşti până la moarte. şcolare din Brad, înscriindu-se membri binefăcători la
,Masa studenţilor".
causează la alte împrejurări destule spese neatîrnâtori şi angajaţi cu avere însemnată la Wega.
„Masa studenţilor" se înfiinţează
I.
netrebnice. acest institut. Acum odată numai atâta şi ne din fondul convieţuiţii dela gimnasiul public
Membrul de direcţiune Daniil David, reţinem dela cuvintele zise, cu scop de a nu român gr.-or. din Brad de 3067 cor. 88 fii.
răzimat poate pe mulţimea acţiilor, ce re- strica acestei corporaţiuni, la care ţinem şi a şi suma de 2361 cor. 62 fii., incuts spre
presentau colegii sei şi comitetul de supra­ căreia consolidare — în interesul bine price­ Lucruri nechibzuite. acest scop dela publicul român în urma ini­
veghere, nu este aplicat a se supune dispo- put propriu — o dorim cu toţii, fără deose­ ţiativei şi conlucrării tinerimei studioase româ­
ne din Zarand, cari contopite representă ca­
siţiei clare a legii şi basat pe §. 20 a, sta­ bire de stare, partid şi ţinută. pitalul fundamental de: coroane 5429-50.
tutului, umflat în pene, propune ţinerea adu­ Şedinţa să redeschide şi Aurel P. Bar- Svîrcolirile unor mititei dela blidul plin II. „Masa studenţilor" îngrijeşte, ca elevii
nării şi dărîmarea afacerii prin votisare. cianu raportează, că 121 acţionari au depus al „Ardelenei", pe care l-a profanat acum 3 dela gimnasiul public român gr.-or. din Brad,
Jurisconsultul Dr. Enea Draia pledează 4186 acţii în timpul prescris de statute. Sunt. ani cel mai vestit sonsol şi scriitor, învăscut cari sunt miseri, dar cu conduită bună şi di­
ligenţi, să primească prânz gratuit în fiecare
pe lângă amânare şi respectarea legii comerc. presenţi 47 acţionari, cari represintă 4103 acţii. cu diferite cualificaţii, sunt vrednice producte
zi în decursul anului şcolar. III. Capitalul
Dr. A. Muntean deşi recunoaşte, că Intr’aceea, retrăgându-şi membrul de di­ ale şcoalei magistrilor lor. fundamental e neatacabil şt se sporeşte prin
propunătorul D. David are deja un an de recţie Daniil David propunerea, să enunţă din In 28 Martie noaptea, după-ce s’au vă­ contribuirile, ce incurg dela binefăcătorii a-
jură, îi trage la îndoială cunoaşterea legii co­ partea preşedintelui, că adunarea continuativă zut, că sunt domnii situaţiunii şi siguri de cestei instituţiuni umanitare sau odată pentru
merciale, (ilaritate) prin urmare §. 20 al sta­ se va ţinea la 8 Aprilie n. a. c. la 9 oare pelea lor, acei pigmei, în faţa unor cocoane totdeauna sau an de an, precum şi din ofer­
te marinimoase, din venitele ce rezultă dela
tutului stă în contrazicere cu legea. Drept dimineaţa. a lor şi a chelnerilor dela Hotelul «Central» producţiuni, serate literare-musicale, petreceri
aceea susţine amânarea. au rupt „Activitatea" şi au ars-o sub impre- şi colecte intreprinse spre acest scop. IV.
Fostul preşedinte N. Vlad, vorbeşte siunile cele mai plăcute şi mândri de această Binefăcătorii sunt: a) fundatori, cari contri-
pentru ţinerea adunării, pe motiv, că pe tot ispravă, au petrecut mai departe până târziu buesc cel puţin 50 cor.; b) pe vieaţă, cari
contribuesc cel puţin 20 coroane; c) ordinari,
locul aşa să purcede, (să retrage în saleta Colonia română in sunetul musicei. cari contribuesc cel puţin 1 coroană pe an,
direcţională). O dovadă mai mult, că şcoala făcută şi d) ajutători, cari contribuesc ori-ce sume,
— din Viena.
Directorul exec. Dr. Mihu din nou re­ este o imitaţie sau mai bine zis o maiamu- fie şi mai puţin de 1 coroană. Binefăcătorii
cunoaşte îndreptăţirea propunerii de amânare ţare a studenţilor semiţi, produse de atâtea- aceştia nu au nici o înrîurire asupra acestei
instituţiuni în nici o privinţă. V. Din venitele
şi este de părere, să se aducă în înţelegere Se ştie cred, că în Viena sunt vre-o ori în capitala Ungariei, numită cu drept cu­ capitalului fundamental şi intratele anuale 2O°/0
unanimă atare conclus fără votisare, precum 1700—800 de familii de Români, în mare vânt, în urma conscripţiunei din urmă, Iuda- se capitalisează, ear 80% se folosesc spre
şi modalitatea de publicare. parte funcţionari, comercianţi şi meseriaşi; Pesta. scopul mesei studenţilor. VI. „Masa {studen­
Dr. Muntean propune publicarea la tot aci se găseşte un regiment (al 24-lea dă Aşa credem şi avem convingerea tare, ţilor" o administrează corpul didactic dela
gimnas.ul public român gr.-or. din Brad sub
acţionari prin înmanuarea bilanţului şi ra­ husari) format numai din Românii transilvă­ că şi pasquilele afişate în noaptea de 30 supraveghierea organelor instituite în statutul
poartelor. neni şi bucovineni. •' “ spre 31 Martie, sunt iscodiri puse în praxă gimnasial, având a observa strict disposiţiu-
Daniil David întreabă, că publicarea Românii din Viena ţin foarte mult la de aceiaşi ispravnici pigmei, aparţinători eli­ tvle acestui Statut şi Normativele, cari regu-
numai pe viitor are a se urma? după-ce i-se naţionalitatea lor, aşa că nu cu uşurinţă s’ar cei jaluse oare cumva de perderile eventuale, ează administrarea averilor corporaţiunilor,
bisericeşti, şcolare şi fttndaţionale din arhi-
răspunde că şi pentru şedinţa de faţă, din putea asimila vre-o dată cu elementul austriac, ce socoteaţi că vor urma în adunarea gene­ diecesa ortodoxă română a Trapsilvapiei.
nou îşi susţine propunerea şi cere votisare. Ei au format o societate academică so- rală, ce să va ţinea în ziua următoare. VII. Pentru administrarea avprei instituţiunei
Dr. Draia pretinde respectarea legii co­ cial-literară, întitulată »România Jună» şi prin­ Manifestările acestea pot avea loc în ,ma«a studenţilor" corpul d'dachc alege din
sînul săp, câte pe un an, o comisiune admir
merciale, care este mai presus decât statutul tre membrii ei fundatori, sunt chiar mulţi din afaceri politice sau electorale, dară la nici nistrativă constâtăto ire din 3 (trei) membri
societăţii şi nu ar dori a se da ansă la even­ Românii fruntaşi din Regat, cum de exemplu un cas nu la chestiuni'cari tractează despre şi directorul gimnasial. VIII. Comisiunea ad­
tuala nimicire a lucrărilor adunării generale dl Titu Maioreanu, A I. Filipescu, T. Protopo- averea privată a particularilor. De aci ur­ ministrativă va presenta la finea fiecărui an
de azi. pescu şi alţii, ne mai punând la socoteală mează, că demonstranţii au greşit cu desă- şcolar raport special, detailat despre activita­
Iosif Orbonaş, membru în direcţiune, membrii onorifici, cari sunt nenumăraţi. vîrşire atuncia, când s’au nizuit a pune afa­ tea sa în decursul anului espirat, precum şi
raţiociniu despre administrarea si starea ave­
cere constatarea celor de faţă şi a acţiilor Această societate are de scop de a cerile băncii pe terenul demonstraţiilor. rii la finea fiecărui an şcolar. Conferinţa cor­
representate. strînge în totdeauna relaţiunile dintre Românii Tot clica aceasta va fi dispus, în urma pului didactic censurează acest raport, ear’
Se ceteşte lista prin notarul adunării din Viena, de a-i face să-şi aducă aminte, acţiilor şi pienipotenţelor depuse, după-ce nu­ direcţiunea gimnasială îl va publica în pro­
Simion Vlad. că aparţin aceluiaşi neam şi că vorbesc a- mai lor le-a fost dat a şti resultatul final, ca grama gimnasiului, pe care o va trimite fie­
cărui binefăcător atât fundator cât şi pe vi­
Acţionarul L. Bercian cere efectuirea ceiaşi limbă, pe care nu trebue să o uite pentru seara următoare, adecă după aduna­ eaţă, în câte un esemplar. IX. Ajutoarele pe
scrutiniului în şedinţă plenară şi nu prin mo­ nici-odată. rea generală, să procure torţele de lipsă pen­ anul şcolar de gestiune le va distribui con-
dul de retragere de până acum. Ea e de asemenea în curent cu tot .ce tru un conduct pe sama idolului lor. ferenţa corpului didactic până la 15 Septem­
Daniil David pretinde praxa de până se petrece la noi în ţară şi aceasta mulţu­ Această din urmă dorinţă însă nu li-s’a vrie, având în vedere starea materială a res­
pectivilor elevi, conduita lor în decursul a-
acum. mită ziarelor ce se trimit din Bucureşti, aşa sfetit şi vor avea prilegiu a o pune în praxă, nului şcolar precedent şi atestatul cu nota
societatea primeşte regulat: „Apărarea Na- eventual pentru seara de 8 Aprilie st. n.
generală „bun". X. „Masa studenţilor" se pune
ţională“, „Epoca“, „Tinerimea Română", „Voin­ în activitate îndată ce capitalul |fundamental
Pentru reuşita acestei manifestări, noi
ţa Naţională", „Convorbiri Literare" etc. va ajunge suma de 10.000 cor. XI. Până când
IN CAFENEA UN FUNCŢIONAR din parte-ne le dorim cel mai strălucit suc­ „masa studenţilor" îşi va acvira locuinţa sa
Dar’ colonia română din Viena arp
ces, dăm însă expresiune şi acelei dorinţe, proprie, comisia administrativă va îngriji, ca
lipsă de doi din cei mai principali factori ai ca manifestanţii pe viitor să aibă în vedere elevii să primească acest beneficiu în familji
naţionalismului. bune designate de corpul didactic. Suprave­
După amiaz... un pacînic ceas şi interesul de obşte naţional, care are cu
Românii vienezi sunt nevoiţi să meargă mult mai mare lipsă, decât o instituţiune ghierea în ce priveşte disciplina şi vîptul, o
La o cafea şi la taifas.... îndeplinesc membrii corpului didactic pe rând,
Ia biserica grecească sau Ia cea ruteană, economică privată ca şi care este „Ardeleana".
XII. Când la gimnasiul public român gr.-or.
fiind-că nu au încă o biserică a lor, aşa că-
»Azi bine lucrurile-au curs Pacea şi buna înţelegere intonată la din Brad se va înfiinţa un convict „masa stu­
fără de voe, cad sub influenţa uneia sau ce­ denţilor" se va contopi în acela, XIII. Aces­
Căci n’am văzut pe negrul urs.» adunarea generală trecută, precum şi la
leilalte din biserici. te disposiţiuni se întregesc după necisitate,
aceasta de faţă, numai aşa să poate ajunge,
Acelaşi lucru în ce priveşte şcoala, căci din timp în timp, prin conclusele corpului
»Si ştii cu soda?... lucru snas, dacă conducătorii dătători de ton vor con­ didactic aprobate de autoritatea superioară
nu au nici şcoli.
Ar merita verigă ’n nas.» lucra din toate puterile, ca locurile cari stau bisericească-şcolarâ. XIV. Acest normativ întră
De aceia, cpolii Românilor din Viena sunt Ia disposiţia societăţii să fie ocupate de băr­ în vigoare îndată-ce Ven. Consistor archidie-
cesan îl va aproba.
»A ’nchis apoi ori-ce bilanţ, nevoiţi să meargă la şcoalele rutene, greceşti baţi destoinici, desinteresaţi ai pe deplin pă­
sau nemţeşti. trunşi de misiunea reclamată de elementul
Nu-i vrednic ca să-l pui în lanţ?» Brad, din conferinţa corpului didactic,
Dascălii greci primesc pentru fiecare din românesc. ţinută la 22 Ianuarie (4 Februarie) 1901.
«Aşa, aşa... ce să mai zic? — copii, câte 11 fiorini (22 lei) pe an. Românii Şovăirea, apoi multele considerante din
Căci cei mai mulţi sunt de nimici» sunt hotărîţi să dea îndoit sau întreit numai puncte de vedere finanţiale-economice, in­ George Pârău, Dr. I. Radu,
notar.
preşedinte.
să-şi poată trimite pe copii la o şcoală ro­ tonate de atâtea-ori, nu numai că nu au loc,
»Cu oameni deştia să mai fii ? — mânească. dar’ sunt vrednice de condamnat şi contri- Nr. 789 Scol.
Hai, vină, c’a bătut la trii.» — Aceste două lipsuri: Biserica şi şcoala, bue la stagnarea noastră şi individuală şi „A p r o b a t“.
dă mult de gândit Românilor din Viena. generală. Sibiiu, din şedinţa consistorului aichidiece-
Hi-hi-hi-hi, ha-ha, ho-ho, san, ca senat şcolariu, ţinută la 1 Martie 1901.
Pentru remediarea răului fruntaşii co­ A sosit deja de mult timpul, ca acest
Şi earăşi drace la biro.... loniei, în cap cu d-nii Alexandru Lupu, institut respective conducătorii lui să pue Ioan Mrţianu m. p., Dr. Elie Cristta m. p.,
archiepiacQp. ţerodîacon, secr. conaist,
PiccMo. colonel în retragere, Episcopul Repta al Bu­ temelia la multe alte instituţiuni de binefa­
covinei, Călinescu, Părintele Pavel Boldea, Pe­ cere şi mai rodnice decât relea subvenţio­
tre Gimbaşă, Ursulian, etc., au luat hotărtrea nate până acum.