Page 3 - Activitatea_1901_04_13

Nrul 13. ACTIVITATEA Pag. 3.

IN V IT A R E . biele, 6 batiste, 6 ştergare, 6 mănuşi de uni­ seză de înaintarea poporului român, a par- — Un olar din Oradea-mare, Fekete J6
formă şi 1 pereche papuci, toate In stare bună. tioa la adunare şi a stărui să participe cât zsef, de bucurie, că vezi Doamne a scăpat
Petiţiunile de primire sunt a se trimite mi mult popor. Dobra, la 15/28 Martie de cătănie, s’a pus şi a trimis împăratului
comandei şcoalei de cădeţi de-adreptul, cel 191. losif Morariu, protopresb., delegat al mai multe oale colorate, ca să -’i facă şi „Lui“
Domnii acţionari ai institu- mult până In 15 August st n. 1901, alătu­ comitetului central. o bucurie. Dar' vezi cum sunt şi dnii ăştia
tului „Ardeleana“ sunt din nou rând în tot caşul atestatul de pe anul şcolar de pe lângă împăratul, n’au vrut să pri­
invitaţi a participa la adunarea din urmă. — Aj ut orul de st at pentru preoţimea mească oalele, şi l-a înştiinţat despre aceasta.
gen amânată pe 8 Aprilie a. c. dii patrie gr.-or., este asignat deja din par­ El însă şi mai şi, ii-a răspuns înapoi, că el
st. n. la 9 oare dimineaţa, din te: guvernului pentru cuartalul prim al aces­ ce trimite odată, apoi e trimis, şi nu mai
motiv, că prima adunare a fost Revista externă. tui an. Sumele sunt deja asignate respective- primeşte înapoi. Astfel stau oalele în maga­
loi consistorii aşa, încât deja înainte de Sf. zin la gara din Viena.
convocată contrar legii oomer- Pati preoţii şi-ar putea primi competinţele
oiale §. 198. cuvenite. — Pa r i s ul şi Londra. Scriitorul fran­
Lupta Burilor.
Avend in vedere, oă oortesi- Ştirile ce sosesc de pe câmpul cez Felix Pyat a scris următoarele des­
rile intreprinse pe la acţionari — Meseriaşii r omâni din loc, după- pre deosebirea dintre Paris şi Londra: Vizi­
de răsboiu din Africa-sudică, sunt fa- cun suntem intormaţi, se pregătesc a da o tiul parisian mână în dreapta, cel englez în
parte în scris şi parte verbal, au
voritoare Burilor, cari, după-cum se ra­ naiă representaţiune teatrală, care promite a stânga. Vizitiul parisian şede nainte, cel en­
fost de natură seducătoare; şi portează ziarului englez «Daily News» fi tot atât de strălucit succeasă, ca şi cea din glez napoi. Parisul e compact, Londra Îm­
cainevalul trecut. Conducător e şi de astă- prăştiată. Parisul se măreşte prin absorbire,
avend în vedere, că cu pri­ dela un coloborator al său, au avut în
datâ dl C. Baicu, care arată foarte mare in­ Londra prin extensiune. Parisul e din peatră,
lejul acestei adunări se vor des­ decurs de 5 zile 33 de lupte cu tru­
teres faţă de înaintarea şi cultivarea meseria­ Londra din cărămidă. Parisul are zidiri înalte
coperi sumedenii de incorectităţi pele engleze, în cari lupte tot Burii au şilor. Dorim ca azi-mâne dl C Bai cu să fie şi strade înguste, Londra strade late şi zidiri
ivite la acest institut, toate in eşit învingători. Situaţia Englezilor e de peitru meseriaşii din loc aceea, ce dl Victor joase. In Paris ferestrile se deschid ca uşile,
detrimentul acţionarilor: dorim present foarte critică şi se sperează Tcrdăşianu este pentru meseriaşii din Sibiiu. în Londra se trag în sus şi se lasă ear’ în
J
participarea cât de mare şi în­ că nici când nu vor mai ajunge în Cu D-zeu înainte 1 jos. Parisul e colectivist, posede zidiri ca ca-
sarmele, Londra e individuală, fiecare fami­
semnată, ca fie-care se se oon- posiţie de a se putea apăra contra
— I n t e l i g i n ţ a r omâ nă din Dobr a lie îşi are zidirea. Parisul îşi are portarul seu,
vingă pe deplin despre mersul atacurilor bure.
şi giur din incidentul constituirii despărţă­ Londra cheia dela casă. In Paris se zice
neregulat al afacerilor. mântului Dobra al »Astrei« invită la Produc- «Cacao», în Londra «Cocoa». Parisul lasă
M ai m ulţi acţionari. Misiunea engleză, ţimea ţi petrecerea ce o va arangia cu- con­ de timpuriu patul, care stă lângă părete,
cursul unui grup de seminarişti din Sibiiu la Londra rămâne mult în pat, care se află în
sub conducerea leldmareşalului lord
3/16 Aprilie a. c. (a treia zi de Sf. Paşti) în mijlocul odăii. Parisul ia dineuri, Londra mă­
Wolseley, care are a face cunoscută sala hotelului »la Husariu» din Dobra. înce­ nâncă. Londra, a zis Voltaire, posede o sută
Regelui Carol suirea pe tron a Rege­ putul la 8 ore seara. Venitul curat este des­ de religiuni şi nici un sos, Parisul 100 de so­
Primirea în şcoala de cădeţi din Sibiiu. lui Eduard, a sosit deja în Bucureşti, tinat pentru despărţământul «Astrei» ce să suri şi nici o religie. Londra se foloseşte de o

primită fiind într’un mod sărbătoresc. înfiinţează. Dobra, la 17/30 Martie 1901. furcuţâ cu 3 coarne, Parisul de una cu 4. Pa­
Ccmitetul arangiator. Preţul de întrare: de risul e vioiu, Londra supărată. Parisul popo­
Cu începutul anului şcolar 1901/1902 persoană, locul I. 2 cor., locul II. 1 cor. 60 seşte, Londra aleargă. Londra are soldaţi
Din China.
se vor primi în cursul I. al şcoalei de cădeţi fii, loc de stat 1 cor. Bilete să pot căpăta puţini, Parisul prea mulţi. Soldatul parisian
c. şi r. de infanterie din Sibiiu circa 40 as­ Din Shanghai se vesteşte, că China l a d l I o s i f P e t r o v i c i u şi seara la cassă. are blusă vânătă şi pantaloni roşii, cel en­
piranţi. Condiţiunile generale pentru primire a pus pe picior de răsboiu 50.000 de Oferte marinimoase se vor cuita în jurnale. glez blusă roşie şi pantaloni vineţi. In Paris
sunt următoarele: Program: 1. «Furtuna», cor de I. Dtir- preoţii celebrează la cununii, în Londra
oameni, să apere Yangteforts-ul, din
1. Aspirantul să fie cetăţean austriac, ner. 2. «Seara», cor de Abt 3. «Dormi în lasă singuri să se cunune. In Paris femeile
causa neînţelegerilor dintre ea şi Rusia,
respective ungar. pace», poesie de A. Vlâhuţă, declamare. măritate sunt libere, în Londra încetează de
nevoind să subscrie contractul privitor a mai fi. Parisul are mai multe sinucideri.
2. Respectivul trebue să aibă aptitu­ 4. «Hora ploaia», cor de G. Dima. 5. a)
dinea corporală pentru educaţiunea militară, la Mandjuria, care afacere a aţîţat şi «Nu-’s parale», cor de G. Dima. b) «Hăţă- Londra mai multe omoruri. Parisul lucră,
ceea-ce se probează prin părerea medicală pe Iaponia contra Rusiei gana», cor de T. Popoviciu. 6. «Caii ţiga­ Anglia negociază. In Paris canalia se bate
estradată din partea unui medic activ al ar­ nului», anecdotă de T. Speranţă, declamare. cu lovituri de picioare, în Londra cu pumnii.
matei comune, marine belice, sau honvezime. 7. a) «Româncuţă», cor de #**. b) «Imnul Proletariul din Paris numeşte «casa de zâlo-
Dela aspiranţi să recere, ca desvoltarea- cor­ unirii», cor de T, Popoviciu. 8. «Cisla», gire» «mătuşa mea», cel din Londra «un­
porală să corăspundă etăţii, ca aspirantele să Mare de abonament. operetă comică de C. G. Porumbescu. chiul meu».
fie pe deplin sănătos, să nu aibă vre-un de-
i — Şi-a r e p a r a t onoarea. Contele
fpct corporal, bătător la ochi, să nu fie apli­ r— Mare cutremur de pământ s’a simţit
Boni Castellane, un aşa zis perde-vară, care
cat spre oare-care morb erezit, sau contagios, Cu ziua de 1 Aprilie st. v. des­ zilele acestea în întreagă Muntenia. In multe a luat de soţie pe fiica milionarului Jay Gould,
şi în urmă să vază bine şi să aibă auz des- chidem pe pătrarul al doilea April— Iu­ localităţi zidurile bisericilor şi caselor au tost
căreia In scurt timp i-a păpat câteva milioane,
yoltat, nie a anului de faţă, abonament la crăpate. Cutremurul manifestat prin două până-ce în cele din urmă a fost pus sub
3. Să fie absolvat 4 clase ale unei puternice sguduiluri a durat aproape un curatelă, s’a dus lntr’una din zile la locuinţa
şcoale medii (gimnasiu sau şcoală reală) cu „ACTIVITATEA" minut. directorului «Figaro», de Rodays, şi i-a tras
un succes cel puţin suficient.
cu preţurile din fruntea foii: câteva palme, şi nâinte de ce s’ar fi trezit
4. Să aibă purtare morală cel puţin Pe un a n ..................... 8 coroane. — Regel e Vi c t o r Ema n u el şi o - pălmuitul, Castellane şi-a văzut de drum.
suficientă. Atestat separat estradat de primă­ Pe jum ătate de an . 4 » rele de oficiu în m i n i s t e r u l italian. De Rodays, pentru a-’şi repara onoarea, l-a
ria comunală să recere numai în caşul, când Pe un pătra r de an 2 » Intr’una din zile Regele Victor Emanuel a provocat la duel. In regulamentul duelurilor
aspirantul ar fi părăsit de mai mult ca 6 Onoraţii noştri abonaţi, al căror voit să se înţeleagă cu ministrul de externe din Francia, cel cu pistolul ar trebui să fie
luni şcoala. abonament scade la acest termin, sunt asupra unei chestii foarte însemnate şi astfel nepericulos. Castellane a trecut Insă peste
cu stimă rugaţi a grăbi cu trimiterea la orele 10 a. m. s’a dus pe jos şi neînsoţit acele regule şi a puşcat tot el pe pălmuitul
5. Aspirantele să fi ajuns anul al 14
înainte a preţului de abonament, ca să de nimeni la minister, unde n’a aflat însă In partea — locului, şi astfel un mojic, care
al etăţii şi să nu fie trecut de 17 ani. Deter­ decât un singur oficial inferior, care recunos­
minarea etăţii să regulează cu 1 Septemvrie nu fim nevoiţi a întrerupe expedarea când pe Regele, a zis foarte confuz : «Maies­ te atacă în locuinţa proprie, a devenit ear’
a anului de primire. Aspiranţii deja asentaţi mai departe a foii la adresele dom­ gentleman, căci şi-a reparat onoarea. Chiar
niilor lor. tate, oficialii din minister vin numai la 11 ore şi onoarea pălmuitului a fost prin aceasta re­
nu se vor primi.
Domnii abonaţi vechi sunt rugaţi a. m.« Regele a primit zimbind acest răspuns parată. Sângele, care a curs din rană a spă­
6. Taxa de întreţinere (vipt, vestminte, şi s'a întors în cuirinal. — De atunci toţi ofi­
a scrie pe marginea (cuponul) manda­ lat ruşinea de pe buca obrazului. El ar fi
încălţăminte şi didactru) trebue solvită la tim­ tului postai numărul de pe faşia sub cialii, până chiar şi ministrul însuşi se duc fost pe vecie desonorat, dacă nu ar fi
pul său: care primesc foaia. regulat în fiecare zi dimineaţa la 9 oare în dat omului care l-a pălmuit, şi buca ceea-
aj Fiii legitimi ai ofiţerilor, ai coope­ Abonaţii noi vor binevoi a-’şi scrie biurou. laltă. Aşadar' vătămarea onoarei s’a reparat
ratorilor castrensi evangelici, gr.-cat. şi gr.-or,, lămurit numele, locul de unde sunt şi prin vătămarea corpului.
funcţionari mihtari, subofiţeri activi, după aceea posta din urmă. — I n v e n i n a r e de sânge. Din Zenta
ai pensianiştilor şi invalizilor din armata co­ Administraţia se scrie: fizicul orăşenesc de aici, Dr. Josef — In Balâzsvâgâs 3 oameni au murit de
mună, marina belică şi honvezime, solvesc „ACTIVITĂŢII" Kovâcs a căzut jertfă ocupaţiunii sale proprii. foame, o bătrână de 60 de ani şi 3 nepoţi ai
numai 24 coroane pe an. '-.“ •vi El'sexa un cadavru, din care câteva picături sei, neavând pe nimeni, care să se îngrijească
de^sânge i-au stropit obrazul. Dr. Kovâcs de ei.
b) Fiii legitimi ai ofiţerilor, ai coopera­
torilor castrensi şi funcţionarilor numiţi sub şi-a şters obrazul cu mâna şi a inficiat ast­
a) din reserva armatei, a funcţionarilor aulici N0UTĂTI fel o mică rană deschisă ce se afla pe nas. — In comuna Kisfalu frumoasa şi avuta
şi civili, a servitorilor aulici de stat şi civili Urmările s’au arătat îndată. Ai sei de loc au fată Ana Sandor şi-a fost dat inima tlnărului
plătesc 160 cor. pe an. telegrafat la Budapesta după profesorul de Samuel Podrom şi pe Dumineca trecută s’a
c) Pentru toţi ceilalţi fii ai patriei taxa — Convocare. Pe basa mandatului comi­ universitate Dr. Reczey şi după medicul Dr. fost hotărît cununia. întreg satul a petrecut
e de 300 cor. tetului central, pentru constituirea despărţă­ Szânthd din Szabadka. Amândoi au sosit, dar’ pe tinerii miri la biserică, cu mare alaiu. Soar-
mântului Dobra al »Asociaţiunii pentru li­ prea târziu, căci nenorocitul medic şi-a sfirşit tea însă a voit, ca să schimbe buna dispo-
Taxa este de a se solvi în 2 rate se- viaţa între cele mai grele chinuri. siţie a tuturor, aducând în locul ei supărare.
mestrale, anume în 21 Septemvrie şi 1 Mar­ teratura română şi cultura poporului român»,
la care vor aparţinea comunele din cercul Când adecă mirii au ajuns la uşa bisericii,
tie a fie cărui an. Comandantele şcoalei este
administrativ Ilia-Murăş., convoc prin aceasta — Un veteran. In Samobor trăeşte un mireasa deodată a picat moartă jos la pă­
autorisat a concede elevilor mai săraci, ea să mânt. Mirele văzând cadavrul rece al iubitei
solvească taxele şi în rate lunare. adunarea constituantă a acestui despărţământ bătrân veteran, sublocotenentul din reg.
pe ziua de 3/16 Aprilie a. c. la 2 ore p. m. Alexander Ritter v. Wuchkovich. El a ajuns sale, a înebunit, ear’ publicul a început a se
Elevii, cari îşi probează paupertatea (să­ boci şi a plânge. Astfel dintr’un convoiu ve­
în şcoala tractuală din opidul Dobra, cu ur­ deja rara etate de 102 ani; In lupta dela
răcia), şi au purtare foarte bună, ear In studii sel, a devenit un convoiu funebru.
mătorul program: 1. Deschiderea adunării Custoza a fost greu rănit, străbătându-i un
cel puţin calcul bun, pot cere dela ministrul
de constituire. 2. înscrierea de membri. glonţ prin coaste. De atunci bătrânul vete­
de răsboiu micşorarea taxelor.
3, Alegerea comitetului cercual. 4. Verifica­ ran trăeşte retras cu o pensiune de abia — In Corsicana (Texas), a fost ars de viu-
7. Elevii la Intrarea lor în institut au rea procesului verbal. 5. închiderea adunării. de 350 fl. la an. un Negru, din causă că ar fi omorlt o femee^
să aducă cu sine: 6 cămeşi, 6 ismene, 6 o- Sunt rugaţi toţi P. T. Domni, cari se intere-