Page 4 - Activitatea_1901_04_13
P. 4

Pag-  4.                                                                ACTPITATEA                                                                        Nrul  13.


                 —  O  s â n g e r o a s ă  d r a m ă  f ami l i ar ă  O.  S.  Sunt  absolut  convins  de  iubirea  Ta  d-   Folosirea  chibritelor  (lemnuşelor)  Insectele  parfumate.
                                                         săvârşită, dar’  te  rog,  crede  şi din partea mea aceast                                Se  ştia  până  acum  de  insectele  lumi­
               s’a  petrecut  în  comuna  Fiirjes.  Economul
                                                         Că  ce  dovezi  pot  înfăţişa  de  aici,  că  o  jale  îmi  esî   este  mai  mare  în  Germania.  12 chibrite se  vin  noase,  de  insectele  rubine,  safire,  smaralde.
               Babtista  Misits  sfădindu-se  cu  nevasta  sa,  a   viaţa  şi  că  mă sfîrşesc  de  dorul  tău?  Mă sbucium nt
                                                                                                   zilnic  la  un  om,  în  Anglia  8,  în  Belgia  7.  Eată  acum  şi  insectele  parfumate.  Ele  sunt
               luat  o  săcure  voind  s’o  lovească  cu  ea  în  încetat  în  deslegarea  problemei  noastre, dar’  vai!  ci
               cap,  mama  nevestei  însă,  care  se  afla  acolo,  e  de  grea  şi  ce  teribilă  amărăciune  simt,  puteri:   Francia  6,  America  6,  şi  Australia  4.  Intr’o  mai  număroase  decum îşi  poate închipui  cine­
                                                                                                                                                                              p
                                                         nu-’mi  pot  ajuta  să-’i  dau  o  soluţie  fericită.  Nesfî-  zi  se  consumă  în  Europa  cam  la  2,000.000  va.  Mai  întâiu  e  Ci c i nde l a  ca  m estris,
               a  sărit  între  ei;  bărbatul  în  mânia Iui  nebună
                                                         şite  sărutări...                   Ideal.  de  chibrite.  Valoarea  chibritelor  produse  pe   care miroasă  a esenţă  de  trandafiri,  apoi  ce-
               a  lovit  pe  soacră-sa  cu  securea  în cap,  omo-
                                                                                                   an  în  toată lumea  este  de  740,000.000 mărci.  rambicidele,  A rom ia  muscat a,   care  răs­
               rîndu-o,  ear’  după  aceea  cu  o  lovitură  a  do-
                                                                                                   Ieftinătatea  cea  mare  a  chibritelor  nu  pare  pândeşte în jurul  sălciilor  un  miros  plăcut  de
               borît  la  pământ  şi  pe  nevastă-sa,  şi  mai  pe
                                                                                                   de  mirat,  când  ne  gândim  că  o  jumătate  de   mosc;  în  sfîrşit,  speţia  de insecte sfinx, C o n-
               urmă  a  dispărut.  După-ce  s’a  descoperit  fap­
                                                                                                   chilogram  de  fosfor  ajunge  ca  să  fabricăm   vovuli  şi  Ligustri,  răspândesc  în  jurul
               tul  şi  omorîtorul  a  fost  urmărit,  a  venit  din
                                                                                                   1,000.000  de  chibrite.                   lor  arome  suave.
               Jakuba (cercul  Verşeţului)  ştirea,  că Misits  s’a
               sinucis  acolo  cu  un  revolver.                Subscrisa  superioritate  cu  inima     Cea  mai  mare  şi  cea  mai  veche  fabrică
                                                              frântă  de  durere  anunţă,  că  prea   de  chibrite  este  la  IOn-KOping  în  Svedia.
                                                              iubitul  lor  coleg                  Ea  are  o  existenţă  de  peste  47  de  ani  şi în
                 —  De 200  ori  peste  Oceanu 1-A11 a n-                                                                                          S em en ţă  de  cânepă
               t i c.  Căpitanul  Skjodt  din  Copenhaga a  făcut   G ERAS1M   VANA,               acest  timp  a  fabricat  peste  6  miliarde  de
                                                              teol.  abs„  subprefect  în  Seminariui junimei   cutii  de  chibrite  în  valoare de 65,000.000 cer-
               zilele  acestea  cu  vaporul  «Island»  a suta  că­    rom.  gr.-cat.  din  loc,                                               se  e u m p e ră   eu  2  cor.
               lătorie  la  New-York.  Astfel  după  reîntoarce­  după  un  morb  greu,  împărtăşit cu   vane.  Toate  aceste  chibrite  puse  unul  lângă
                                                                                                   altul  ar putea  de  50  de  ori  încungiura  pă­ 2 0   fileri  m e su ra   de  2 0
               rea  sa  el  a  trecut  peste  ocean  de  200  de   Sf.  Taine ale muribunzilor  şi-a  dat
               ori.  Sunt  17  ani  de  când  a  întreprins  el   sufletul  în  rnânile  Creatorului  azi   mântul.                           litri,  o ri  c â tă .  Cine?  o
                                                              în  29  Martie la  9 ore a. m. în anul
               prima  călătorie  la  New-York,  ducând  de
                                                              al  25-lea  al  vieţii.  Rămăşiţele  pă­              Somnul.                   sp u n e  redacţia.
               atunci  încoaci  47.000  de  emigranţi  în  lumea   mânteşti  ale prea  iubitului  defunct
               nouă.                                          s’au  depus  spre  odichnă  vectnică      Pisicile şi cânii mici dorm încolăciţi în jurul
                                                              Duminecă  în  31  Martie n.  la orele   lor  înşile,  adecă  iau aceeaşi posiţiune, pe care
                                                              21/2  p. m. în cimiteriu!  comun.
                 —  Doi  a m o r e s a ţ i  —  dispăruţi.  Po­                                     au  avut-o  mai  înainte  de  a  se  naşte.  Copiii,
                                                                Să ne rugăm pentru sufletul lui)
              liţia  din  Charkov  (Rusia)  a  înştiinţat  pe  cea-                                când  sunt  lăsaţi  liberi  îşi  iau  posiţiunea  pe
               din  Iaşi,  că  sublocotenentul  Wladimir  D.  Po-   Blaj,  în  29  Martie  1901.   care  o  voiesc,  când  nu  sunt  înfăşaţi  sau  în­
              nitaovski  a  răpit  pe fiica  de 18  ani,  Feodora,       Superioritatea            făşuraţi  în  plapomă,  dorm  de  asemenea  în­    Un  învetăcel
                                                                                                                                                                      î
              a  unui  mare  comerciant de  acolo.  Fata,  dân-   Seminariului junimei rom. studio*^*® din Blaj.  colăciţi.  In  nouă  caşuri  din  zece,—  după
              du-i-se  ocasiune,  s’a  îngrijit  de  banii  de                                     ..Medicul Record11—tinerii  copii,  cari sunt lăsaţi   în  etate  de  13— 14  ani,  se  caută  pen­
              drum  şi  şi  pentru  traiu,  luând  din  cassa  tă-                                 să  doai’mă  în  libertate,  îşi  îndoesc  picioarele   tru  Institutul  Tipografic  „Ideal“  din
              tâne-so  nu  mai  puţin de  60.000  ruble  în bani                                   şi  dorm  cu  capul  în  braţe.  Cu  începere  dela  Haţeg.  Cei-ce  afară  de  limba  maternă
              gata  şi  juvaere  de  mare  preţ.  Părinţii  fetei,    DIVERSE                      cinci  ani,  posiţiunea  copilului  în  somn  se  mai  cunosc  şi  limbile  maghiară  şi  ger­
              cari  nu  s’au  învoit  deloc  la  căsătoria  ei  cu                                 schimbă.  Copiii  se  culcă  pe  o  parte,  cu  pi­  mană,  vor  fi  preferiţi.
              sublocotenentul, au pus poliţia în urmărirea lor.
                                                                    O  mare  încurcătură.          cioarele  îndoite,  şi  se  servesc  de  braţe  ca
                                                                                                   de  nişte  perne.  Numai  la  o  vârstă  mai  îna­
                                                              Poliţia judiciară  din  Paris e  într’o  mare
                —  Marele  şi  văzutul  neguţător  din  Paris,   încurcătură.                      intată  ei  îşi  întind  picioarele  în  toată  lun­
              Alfred  Duval,  care  posede  mai  multe  restau-                                    gimea  lor.  E  o  atitudine  care  e  proprie  o-
                                                              In  ziua  de  21  Septemvrie,  o  femeie                                             Subscrisul  am  de  venzare
              raţiuni,  fiind  toate  bine  cercetate  din  causă                                  mului  în  somn.  Aceasta  e  dormirea pe spate.
                                                         care  zicea  că  o  chiamă  Geffroy,  în  vîrstă  de
              că  vinul  era  mai  ieftin  ca  în  altele  a  fost   42  ani,  a  fost  primită  pentru  boală  gravă  în   Nici  un  animal  nu  ia  de  bună  voie  o  astfel   60  fire  de  gorun
              prins  cu  ocaua  mică.  In  urma  cercetării  ce   spitalul  Laemec,  unde  a  murit  peste  câteva   de  posiţiune  în  somn.  Consecinţeleacestui  fel
              s’a  făcut  s’a  constatat,  că  Duval  în  decurs   zile.                           de  dormire  sunt  cunoscute  de  toată  lumea.   dela  30—70  centimetri  groase,  în  gră­
              de  un  an  şi  jum.  a  întrebuinţat  17.000  kilo­                                 Ele  constau  în  visuri  rele,  în  visiuni  groazni­
                                                              După-cum  e  obiceiul,  s’a  chemat  frate­                                     dina  mea  proprie  aflătoare  în  comuna
              grame  de  chemicalii  la  falsificarea  vinului.  El                                ce,  etc.  Somnul  pe  o  parte  e  cel  mai  sănă­
                                                         le  seu,  singurul membru  din familia răposatei.                                   Romos,  în  intravilan.  Preţul  şi condiţiile
              a  fost  osândit  la  6  luni  închisoare  şi  silit                                 tos.  Unii  preferă să doarmă pe partea dreaptă,
                                                         Dar  fratele  pus  în  faţa  cadavrului,  declară  că                               se  pot  şti  la  mine  şi  la  Redacţip.
              să-’şi  publice  sentenţa,  pe  spesele  proprii,  în   moarta  nu  e  sora  sa.     alţii  pe  cea  stingă.  Cestiune  de  gust  şi  de
              circa  50  de  ziare.                                                                stomac.                                      1—3
                                                              Administraţia,  după-ce  duse  cadavrul
                                                        la  morgă,  făcu  cercetări  şi  găsi  pe  un  domn
                —  O  mare  spaimă  a  cuprins  pe  privitorii   cu  care  reposata  trăise  în concubinat doispre­
              unui  circ  dintr’un  oraş  francez.  Representaţia   zece  ani.
              primă  de  abia  începută  şi  deodată  s’au  auzit
                                                              Acesta  pus  şi  el  înaintea  cadavnuui,
              câteva  trosnituri.  Publicul  uitându-se  în  jur a   declară  că moarta este într’adevăr d-na Geffioy
              observat  că  stîlpii  pe  care era construit  circul   Fratele  fu  chemat  din  nou  şi  din  nou
              se  mişcă  şi  totul  stă  să  se  dărîme,  şi  astfel   declară,  că  defuncta  nu-’i  e  soră.
              cuprins  de  frică  a  alergat  spre  uşi.  In  acel   Se  mai  cercetă  ce  se  mai  cercetă  şi  se
              moment  toată  construcţia  s’a ruinat  şi ca  100
                                                        află  că  bărbatul  moartei  trăieşte  la  Nevars.
              de  persoane  au  fost  rănite.
                                                        Acesta chemat la Paris, spune verde, că domnul
                                                        despre  care  s’a  crezut  că  e  fratele  ei,  e  cu
                —  S t r i v i t  d e . r o a t a  morii.  Morarul   adevărat  cumnat  cu  el  şi  că  se  miră  de  a-
              Ianc  Dragalina  di.   alica  (comit.  Aradului)   ceastă  atitudine.  Fratele,  chemat  a  doua-oară
              voind  a  drege   roata  morii,  a  oprit-o,  şi   a  declarat  încă  odată,  că  moarta  nu-i  e  soră
              s’a  apucat   lucru.  Deodată  roata  a  pornit   şi  pace  bună.
              şi  bietv:  morar  a  fost  mutilat  într’un  chip   Poliţia  acum  e  şi  mai  încurcată  decât
              îngro-  ..or,  prins  fiind  între  schiţe.  înainte  de  a  fi  ascultat  martorii.

                ■—  I n t r e  m a i  m ’  ţi  ţ ă r a n i .  Unul  ne­  Serbarea  morţilor  la  laponezi.
              gricios  la  faţă  şi  c,6q-’  staţă  rară  neagră                                                                     de  manufactură
                                                             Există  credinţa  la  laponezi,  că  atunci
              «Ce  domni  mar jac":  •  ut şi  «ministerii»  ăştia,
                                                        când luna e plină pentru a şepteaoară într’un an
              de  m’ar  fac»  ,;b  eiuo  :  ,e   mine  barem un cias                                                              te  a u t   şi  mte
                                                        sufletele  celor  morţi  fac  visită  locuinţelor  lor.
              «minister  .mlussid^iai  tm ie,  ;   deas>  nra
                                                        Pentru  aceea  li-se  pregăteşte  un  loc  de  o-
              lor...»  un  fior.'  d i n t r e i   băl                                                             Cel mai bogat asortiment  de  pânze  veritabile  de
                                                        dichnă.  Se  pune  o  saltea  nouă  de  paie,
              »A    h-,uv  te  far-   r-1  jtf.,   u-   ...»
                                                        peste  ea  o  masă  mică,  la  colţurile  căreia  se   Rumburg,  mărfuri  de  in  şi  damast,  servicii  de  masă,  cana-
              Tfiiiue  din  partea   isindic i  V.  -f ?A
                                                        aşează  câte  un  bâţ de bambus verde,  în  vîrful
                                 .■uIl' iio-   in-                                                            vasuri,  cretoane,  oxforde,  zefire,  perkoline,  şifoane,  căptuşeli,
                                                        cărora  se  pune  hârtie  cu  paie.  Pe  masă  se
                                                    (  ■                                                      etc.;  mărfuri  curente,  ghete,  umbrele  de  ploaie şi  de  soare,
                                                        înşiră  fotografiile  membrilor  familiei  şi  mai
                                                        multe  lucruri  de  ale  mâncării.     .              precum  şi  tot  felul  de  articli  aparţinători  acestei  branşe.
                                                             In  seara  zilei  a  13-a,  luna  a  şep*3a,
                                                        se  aprind  în  faţa  casei  felinare  împodooSe
                   A d m i n i s t r a ţ i a  «ApărareaNaţională»
                                                        cu  hârtie.  A  doua  zi  vine  un  preot  şi  fafee
              şi  «Curierul  Comercial»  precum  şi  celelalte
                                                        rugăciunile  trebuincioase.  La  15  se  aprinde
              foi  din  România,  sunt  cu  stimă  recercate,  a
                                                        o  torţă,  care  arată  drumul spre imperiul mor­         Cele  mai  bune  fabricate!
              lipi  maree  poştale  prescrise pentru «Ungaria»,
                                                        ţilor.
              ca  să  nu  fim   siliţi  a  pl ă t i  a m e n d e
                                                            Veneraţiunea  aceasta  adusă morţilor  este
              zi  de  zi.                                                                                                          Prima  calitate!
                                                        numai  o  parte  a  acestor  festivităţi,  care  stă
                   Amicului  T.  Făget:  Nu  uita de promisiune. Ro­  în  viu  contrast cu celelalte părţi.  Târziu, seara,
              mânul  ţine  minte  binefacerile,  ear’  pe  binefăcători  îi
              slăveşte.  Avem  nădejde  că  te  vei acuita culantissime.   când  luna  e  pe  cer,  se  adună  tinerii  din  sat   Serviciu  prompt  şi  solid!
              Salutare.                                 în  curtea  spaţioasă  a  unui templu, unde joacă
                                                        până  dimineaţa.  Mai  mulţi inşi  bat  ca în tobe
                   VioricaI  A  sosit  timpul  matale!  nu  eşti  apli­
              cată  a  culege  viorele  mărţişoare?  Cum  îţi  place  a-  pe nişte  butoaie  goale.  Mai  multe părechi îm­
              ceastă  strofă ?  O  fată  de  sat  mi-a  fost  dragă;  avea  brăcate  fantastic  joacă  bizar,  cântând  în  a-
              păr  bălai,  inelat,  ochi  tainici  ca  zările  albastre  şi   celaşi  timp  şi  din  gură  cântece  de  veselie.  Cele mai ieftine preţuri originale de fabrică!
              graiul  blajin,  fermecat.  Pa !—pa!!
                                                             Când  s’a  început  europenisarea  mora­
                   Tuturor  abonenţilor  cari  nu primesc  la  timp foaia.   vurilor  în  Iaponia,  guvernul  a  interzis  aceste
              Ne  rugăm  a  se  reclama  de  cu  vreme.  Causa  iregula­
                                                        sărbări,  cari  însă  se  practică  încă  prin  ţinu­
              rităţii  sunt  totdeauna  poştele  ultime  şi  îmanuatorii
              comunali.  De  aici  să  expedează  în  toată  regula  şi   turile muntoase,  unde  nu  pătrunde  ochiul  vi­
              grabnic.                                  gilent  al  poliţiei.
                                                                              „MINERVA"  institut  tipografic  în  Orăştie
   1   2   3   4