Page 1 - Activitatea_1901_04_14
P. 1

Anul  I                                                 Orăştie,  11  Aprilie  n.  1901.                                                               Nr.  14,


               Redacţia:                                                                                                                                    Administraţia:
       Strada  Beri ului  Nr.  2.                                                                                                                     Strada  Beriului  Nr.  2.

                                                                                                                                                         Preţul de abonament:
       Toate  manuscriptele  ce  pri­
       vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                                pe  an  8  cor.,  pe  1/J  de  an
           se  adresa  redacţiei.                                                                                                                     4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.
                                                                                                                                                      Pentru  România  ţi  străinătate
       Manuscripte  nu  se  înapoiază  —  Epistole                                                                                                         Pe  an20  franci.
            nefrancaje  nu se  primesc.
                                                foaie  politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                  Inserţiunile  se  acordează  conform
       Un  n u m ă r   costă  16  bani.                                                                                                                    tarifului  obicinuit.


          EDITOR,  PR O PR IETA R  Ş l  ŞEF-RED A C TO R:                                                                                          REDACTOR  R E SP O N SA B IL :
                                                                      A p a r e      în   f i e c a r e   Joi.
           D r .  A u r e l   M u n t e a n                                                                                                     L a u r i a n  B e r c i a n


         Regele României.                       \fleţit  poporul  român  in  toate  împreju-  extraordinare,  de  sigur  vor  cunoaşte  şi  Prin epistole  private,  votul de  neîncrede­
                                                ! rările  însemnate  ale  vieţii  sale  politice’'.  ei  datorinţele  lor  faţă  de  Patrie,  şi  re pentru  „cinstita” sa persoană,  numai
                                                '     Cât  adevăr  şi  câtă  căldură  e  în  nu  vor  rămânea  îndărăt,  ba  din  priso­ aşa  şi-l’a  putut  câştiga,  că  însuşi  ro­
                                                 aceste  cuvinte  a  înaltului  Părinte  al  fe­ sul  ce le  Hă  sâumpul  păm int  al  Româ­ şind  la faţă,  in  adunare,  a  fost  strîns
            Mesagiuri  de-ale  împăraţilor  şi  re­
                                                 ricitei  Românii!                          niei,  vor  emula  mic  şi  mare  întru  adu­ de  curele,  de  a -şi  vota  însuşi  cu acţiile
       gilor  auzim  totdeauna,  când  se  deschid
                                                      Dar’  ceea-ce  în  situaţia  actuală  cu  cerea  prinosului  de  jertfe!        sale,  încredere  proprie,  ce  demarcă  un
       şi  se  închid  corpurile  legiuitoare  în  ţe-
                                                 tot  dreptul  pretinde  acest  Suveran  dela    Şi  atunci  suprimările  de  funcţiuni  act  de  cea  mai  decadentă  morală.
       rile  constituţionale.
                                                 fiii  sei,  o  face  şi  E l  în su şi;  ba  pre-  credem  că  s’ar  putea  reduce  la  minimal.  Totuşi  sub  forţa  gravelor  desco­
            In  cele  mai  multe  caşuri  mesagiu-
                                                 merge  tuturor  cu  cel  mai  nobil  şi  pa­                                         p eriri  ilegale  şi  compromiţătoare  ale
       rile  acestea  nu  sunt  de  mare  interes,
                                                 triotic  exemplu,  renunţând  la  o  parte                                           lui  D r.  A .  Muntean,  Ioan  M ihaiu  şi
       deoare-ce  de  comun  lucruri  neştiute  de                                                  Sorieoarea  Regelui.
                                                 din  lista  sa  civilă!                                                              L .  Bercian,  a  fost  silit  a  face  decla­
       lumea  externă  nu  să  prea  amintesc  nici
       în  mesagiuri,  mai  cu  seamă dacă  sunt de   Regele  României  prin această  rară       Eată  după  „Monitorul  Oficial"  de  raţia  în  plenul  adunării,  că  va  abzice
       natură  diplomatică,  se  fac  cam  după   faptă  a  decretat,  că  Regii  şi  supuşii   Vineri  din  cuvânt  în  cuvânt  scrisoarea,  de  postul  său  de  director  executiv  şi
                                                 sunt  egal  obligaţi  a-şi  împlini  datorin-  ce  a  adiesat’o  M.  S.  Regele  Carol  că­ astfel a trebuit să i-să dee,  vezi D oam nei
       acelaşi  şablon,  lucrurile  neplăcute  se
                                                 ţele  faţă  de  patrie;  ori,  neputăndu-se   tră  dl  D.  Sturdza,  preşedintele  con­ şi  un  soiu  de  satisfacţie,  ca  şi  un  alt
       retac.
                                                 generalisa  acest  principiu  nobil  dar’  şi  siliului  de  miniştri:               membru  din  direcţiune,  anume  meritosul
            Regele  României     a   dat  cetire                                              }•
                                                 natural,  a  decretat,  că  Regele  Româ­                                            Ioan  M ihaiu,  medicul  radical  al  come­
       acum  la  deschiderea  Corpurilor  Legiui­                                             Scumpul  Meu  Preşedinte  a l  Consiliului!
                                                 niei  şi  toţi  supuşii  sei  nu  numai  în  do­                                     diantului  bolnav,  cel  cu  musca  pe  că­
       toare  române  unui  Mesagiu,  care  e  de­                                            j  „In  faţa  greutăţilor  financiare  actuale,
       parte  de  şabloanele  obicinuite  şi  cu   rinţe,  nu  numai  în  vorbe,  ci  şi  în  fapte  „cari  impun  jertfe  tuturor  spre  a  se  ajunge   ciulă,  încă  să  meargă,  adecă:  „ D a c ă
                                                 sunt egali,  când  greutăţile  ivite  reclamă  „cât  de  curând  la  restabilirea  creditului  nos-  eu,  atunci  şi  el“,  şi  noi  din  parte-ne  ti
       drept  cuvent  îl  putem  numi  de  vorbi­
       rea  unui  adevărat  părinte,  caie  în  ne­  conlucrarea  şi  dărnicia  Lor!        „tru  pe  temelie  sănătoasă,  privesc  ca  o  da-  suntem  mulţumitori  in  interesul  presti­
                                                                                            „torie  de  a  uşura  şi  Eu  sarcinile  Statului.  giului  institutului,  pentru  această  faptă
       mărginita  sa  iubire  este  îngrijat  de  soar-   Vitalitatea  României  ar  fi  înlătu­
                                                                                                 „Doresc,  dar’,  ca  toate reducerile,  ce se   a  directorului invalid şi îi  dorim  voiaj
       tea  adoraţilor  sei  fii!                rat  greutăţile  financiare  şi  fără  sumele,   „vor  aplica  în  viitor  acelora,  cari  slujesc
                                                                                                                                      bun,  pe  drum ul  nou  cu  cotituri  mai
            Nu  ascunde,  desvăleşte  starea eco­  la  cari  a  renunţat  înaltul  ei  Suveran,  „statului,  să  fie  de   asemenea  aplicate  şi
                                                 istoria  ne  arată,  că  această  Ţară  a  tre­ „listei  civile.                     puţine,  unde  nu  va  poticni  aşa  uşor.
       nomică  critică  a  iubitei  Sale  Românii,
                                                 cut  prin  încercări  cu  mult,  cu  mult       „Economia,  ce  va  resulta  din  această   Numai  cât  vorba  latinului,  „si  duo
       şi  caută,  ca  părintele  cel  adevărat,  mij­
                                                 mai  grele  şi  a  reuşit  învingătoare!   „măsură .va  rămânea  la  disposiţia  tesaurului   faciunt  idem,  non  est  idem*,  D r.  M ihu
       loacele,  cu  cari  să  se  saneze  răul,  de
                                                                                            ,,pnbliCj  pentru   întimpinarea   trebuinţelor,
       care  eufcrc  dc  un  timp  încoace  Rega­     A ci  dar  nu  sutele  de  mii  oferile   „cari  nu  s’ar  putea  îndestula  prin  creditele   merge  pentru  un  lucru,  ear’  Ioan  M i­
                                                                                                                                      haiu  merge  pentru  altul!
       tul  Seu.                                 din  lista  civilă,  ci  principiul  nobil  şi  „budgetare.
            Ca  părintele  în  mijlocul  iubitei  şi   manifestarea  faptică  a  iubirei  părin­  „Primeşte,  scumpul  meu  preşedinte  al                     Un  acţionar.
       iubitoarei  familii,  vorbeşte  cătrâ  sena­  teşti  este  motivul  exclam ării  noastre:   „Consiliului,  încredinţarea  sentimentelor  de
       torii  şi  deputaţii  strînşi  în  jurul  Seu:   Fericită  Românie!                  „înaltă  stimă,  ce-ţi  păstrez.
                                                                                                                            Carol.
         Inima  mea  îngrijată  se  simte  acum       Nu  ne  îndoim,  că  urmând  exem­                                                  ADUNAREA GENERALA
       uşurată,  văzendu-vă  strînşi  în  ju ru l  plului  înălţător  al  Suveranului,  cu  no­                                                      DELA „ARDELEANA"
       Tronului..."                              bilă  abnegaţie  vor  suporta  şi  funcţio­        „P er  pe  pe r“.
            Apoi  în  ce  mod  natural  şi  înălţă­ narii  Regatului  urmările  disposiţiunilor
       tor  expune  modul,  care  va  învinge  excepţionale;  avem  însă  temerea,  că :                                                   La  8  Aprilie  n.  s’a  ţinut  adunarea  ge­
       toate  greutăţile,  şi  va  asigura  bunăsta­ suprim ările  funcţiunilor,  proiectându-se   Cu   toate-că   directorul  executiv   nerală,  amânată  la  31  Martie  n.
       rea,  mărirea  şi  viitorul  Regatului:  „Fie­ în  o  măsură  extraordinar  considera­ actual al „A r delenei”  s’a  dejosit  contrar   Preşedintele  Elia Popovici, aflându-se no­
                                                                                                                                      tarul  Simeon  Vlad,  ales  în  rândul trecut, bol­
      care,  mic  şi  mare,  trebue  s i  aducă  p ri­ bilă,  va  avea  urm ări  regretabile  în  talmii  eleganţei  sale,  dovedite  în  anii
                                                                                                                                      nav,  denumeşte  de  notar  pe  acţionarul  Petru
      nosul  lui  de  jertfe.  E u   sunt  sigur,  că  viaţa  socială,  sporind  proletarismul.  prem ergătoria cor teşi pentru  sine  însuşi
                                                                                                                                      Belei.
      acestea  vor  isvorî  din  aceleaşi  simţiri    Proprietarii  latifundiilor  colosale  acţiile  de  pe  la  acţionari  externi  cu
                                                                                                                                           Se  constată  presenţa  a  38  acţionari  cu
      a  datoriilor cătră  Patrie,  cari  au  însu- din  Regat  avind  în  vedere  greutăţile reclamă  fa lsă ,  ceea-ce  putem  dovedi  şi  4003  acţii.

                                                 ţat  însuşirile  acestea  dela  Cazaci  şi  apoi  dă­  Intr'aceea  Polonii  încă  să  pregăteau  de  ţese,  au  plecat  totodată  din  Varşovia  şi  au
            F 0 I Ş 0 A R A                      deau  pe  întrecute.                      răsboiu.  Czarniecki  a  adunat  vre-o  30.000  la  mers  oare-câtva  timp  laolaltă  spre  miază-zt,
                                                      Pentru  asta  la  Torki  lângă  San  a  eşit  Danzig,  Sapieha  cu  Potorki  vre-o  12.000  la  apoi  Svezii  au  luat  direcţiunea  cătră  Apus,
                                                 o  deputaţiune  polonă  tn  calea  lui  Râkoczy şi  Kamieniecz,  ear’  la  poalele  Beskidiior  stătea  ear’  Râkoczy  cătră  Răsărit.  Acum  Hetmanul
        Eipediţa nordică a Transilvănenilor      la  rugat  să  se  întoarcă  înapoi,  dar’  el  n’a  Lubomierski  cu  6000 de oameni gata de luptă.  Cazacilor  a  luat  pe  Râkoczy  cu  vorba,  cu
                                                 voit.  Apoi  a  apucat  pe  lângă  rîul  Visloka  In  Totodată  au  înduplecat  pe  împăratul  Austriei  moinele  de  ajutoare  mari  etc.  şi  aşa  l’a  în­
                   din  âuta  a  XVII.
                                                 jos.  In  28  Martie  a  ajuns în  Cracovia.  In cas­ să  le  trimeată  pe generalul Hatzfeld cu  12.000  duplecat  de  a  plecat  cu  toată  oastea  cătră
                                                 telul  regal,  Vavel,  pe  vremea  aceea  era  o  de  soldaţi  din  Silezia  într'ajutor,  ear’  pe  Sul­ Sud-Ost.
                      (Urmare).                  garnisoană  svedă  sub  comanda  lui  Wlirtz,  tanul  au  ştiut  aşa  de  bine  să-’l  tragă  pe par­
                                                                                                                                           Până  când  a  luat  Râkoczy câmpiile sar-
                                                 care  îndată  a  eşit  în  calea  lui  şi  i-a  predat  tea  lor  de  adăsta  turba  de  mânie  pe  Râ­
           Pe  un  Român  cu  numele  Hericza,  care                                                                                  matice  de-alungul  şi  de-alatul,  Lubomierski
                                                 cheile  cetăţii.  Râkoczy a Intrat cu mare pompă  koczy  şi  îl  ameninţa  că,  de  nu  vine  îndată
      s’a  revoltat  şi  pentru  asta  a  fost  închis  tn                                                                            şi-a  cugetat:  vicem  pro  vice  redabo  tibi
                                                 în  reşedinţa  regilor  poloni:  înainte  mergeau  acasă,  toată  România  şi  Moldova  (sicl)opra-
      Alba-Iulia,  l’au  eliberat  soţii  sei  cu  puterea                                                                            princeps,  a  trecut  cu  40.000  de  oameni, Intre
                                                 800  de  Svezi,  apoi  2000  de  haiduci  ungu­ dează,  ear’  pe  Tătari  îi  trimite  In  contra  lui.
      ziua  după amiazi,  »az  mikor azbân  mind ivott«                                                                               cari  numai  6000  erau'  soldaţi,  Carpaţii,  şi  a
                                                 reşti,  după  aceştia  Cazacii,  1000  călăreţi  mol­ Râkoczy  nu  ştia  încotro  să  dee,  căci  Polonii
      (pe  când  Banul  a  tot  beut),  după-cum  scrie                                                                               prădat  şi  jefuit  toate  comitatele  nordice,  cu
                                                 doveni,  apoi  earâ  600  de Svezi.  După aceştia  să  fereau  din  calea  lui.  Iară  a  scris  acasă:
      cronicarul.                                                                                                                     deosebire  moşiile  lui  Râkoczy,  apoi  tocmai
                                                 mergea  principele  călare  pe  un  roib  turcesc,  »az  bor  bizony  tflbbire  elfogyott,  hanem
           Din  Stry  a  trimis  Râkoczy  proclama-                                                                                   pe  unde  au  fost  trecut  Ardelenii Carpaţii,  s’a
                                                 încunjurat  de  fruntaşii  Svezilor, Cazacilor, Ar­ hoznak.»*)
      ţiuni  la  Poloni,  dar'  aceştia  s’au  retras  din                                                                            reîntors  şi  el  Încărcat  de  pradă  Înapoi.
                                                 delenilor  şi  ai boierilor  români.  In  fine  au ur­
      calea  lui.                                                                               In  23  Maiu  armata  cea  unită  a  cuprins   Intr’aceea  Râkoczy  »csak  ment  a kozâ-
                                                 mat  6000  de  Săcui  şi  de  Români.
           In  18  Februarie a ajuns în Sombor, unde                                       Brzestul.  Acum  a  cugetat  Râkoczy  că  toată   kokkal  a  vâgtelen  sivatagok,  vadon erdâk, ka-
                                                      Din  Vavel  a  scris  la  mumă-sa :  »Szâp
      l’au  aşteptat  Cazacii  cu  hetmanul lor în frunte                                  Polonia  e  a  lui  şi  n’a  voit  să  facă  contract   nyargd  folyamok  âs  el  elnyuld  lâpok  orszâ-
                                                 hely,  szebb  nem  lehet.»J)
      şi  s’au  unit  cu  el.                                                              cu  Svezii.                                gâban  —  VOrOsorszâgon  ât  egyenest  a  Ta-
                                                      In  11  Aprilie  s’a  întâlnit  cu  armata  lui
           Armata  lui  consta  acum  din  18.000 că­                                           In  14  Iunie  au  ajuns  tn  Varşovia,  dar'   târok  torkâbax)  —  după-cum  scrie cronicarul
                                                 Carol  X.  în  Moidlbojicze,  dar’  a  fost surprins
      lăreţi,  5000  pedestraşi  şi  6000  Români  (din                                    voind  Nemţii  şi  Polonii  să  năvălească în Sve-   In  >siralmas  kronika.»
                                                 văzând-o  că  constă  numai  din  7000 de Svezi.
      principate).  Cu  cele  20.000  de  Cazaci  s’au                                     dia,  Carol  s’a  despărţit  de  el  şi  a  curs  prin   In  27  Iunie  o  parte  de  Români  s’au
                                                      De  aci  a  scris  acasă:  >mi  bizony  joi
      urcat  la  49.000  de  oameni.                                                       Prusia  în  calea  lor.
                                                 vagyunk,  csak  bor  fogytân  vagyunk.»  8)
           De  aci  încolo Cazacii  formau avantgarda;
                                                                                                Ca  să  nu  ştie  Polonii  că  ei  să  despâr-  1)  S’a  tot  dus  cu  Cazacii  peste  câmpiile  ne­
      ei  mergeau  prădând,  jăfuind  chiar  şi  biserici   1)  Frumos  loc,  mai  frumos  nici  nu  să  poate.                       mărginite,  prin  păduri  sălbatice,  pe  lângă  rîuri  şer­
      şi  morminte  şl  comiteau  cruzimi,  omoruri  şi   2)  "Noi  zău  ne  aflăm  bine,  numai  vinul  ni-se                        puitoare,  peste  pustiuri,  prin  ţara  roşie  oblu  în  gura
      ciung&riri  de  tot  felul,  Săcuii  îndată au  învă­  gată.                              1)  Vinul  mai  tot  s'a  gătat,  dar'  aduc  iari.  Tătarilor,
   1   2   3   4   5   6