Page 3 - Activitatea_1901_04_14
P. 3

Nrul  14.                                                                ACTIVITATEA                                                                        Pag.  3.


              Treburi  orăşeneşti.                      In  motivarea  însăşi  a  legii  despre egala  cian,  au  dovedit  până  la  evidenţă,  că  cârma!   N0UTĂTI
                                                   îndreptăţire  a  naţionalităţilor  dela  1868,  în  acestui  institut  stă  tare  şi  este  neîntrecută  în      1
                                                   textul  oficios,  s’a  primit  odată  pentru totdea­ a  monopolisa  şi  pe  viitor  totul  în  favorul ce­
              La  28  Martie  n.  s’a  ţinut  şedinţa  re-  una  cuvântul  Român  şi  nu  olâh ;  lor  acompaniaţi  Acestora  le  zicem  şi  acum:
         presentanţei  orăşeneşti  foarte  slab  cercetată.  In  toate  actele  legislativei,  unde  este  purcedeţi  negenaţi  mai  departe  pe povârnişul   —   Tuturor  cetitorilor  noştri  le do­
                                                                                                                                         rim   Sărbători fericite.
              înainte  de  ordinea  zilei  întreabă  direct,  voi bă  de  nominarea  naţionalităţilor,  a  cărora  apucat,  căci  resultatele  ce  veţi  obţinea,  vă vor
         gimnasial  Simon  Ferencz,  că  are  cunoştinţă  ştergere  nu  să  poate  face  cu  una,  cu  două,  încununa  spre  mărirea  neamului  din  care  fa­
                                                                                                                                           —   Distincţie.   Prepositul   din  Blaj
         dl  primar,  că  în  urma  reducerii  serviciului  Românii  sunt  numiţi  român  şi  nu olâh;  ceţi  parte!
         activ  a  miliţiei  să  vor  forma  noue  arondări   Guvernul  şi  ministrul  comun  de  resbel,   Destituirea  membrului de direcţiune Ioan   ^ssmul   domn   Moldovan,   preşedinte
         militare  şi  se  vor  înfiinţa  regimente  noue.  în  actele  şi  datele  statistice  peste  tot  locul,  Mihaiu,  stă  fără  păreche  în analele institutelor   al  Asociaţiunei,  a  fost  numit  prelat
                                                                                                                                         domestic  al  Ponteficelui  Leo  al  XIII.
         Ar  fi  timpul  sosit  pentru  facerea  paşilor  de  recunoaşte,  că  Românii  sunt  numiţi  român-  noastre  economice,  de  altcum  încă  tinere.
                                                                                                                                         Aducem     binemeritatului  bărbat  cele
         lipsă,  ca  oraşul  să  capete  şi  al  treilea  Batai-  Rumenen  şi  nu  olâh,  respective  walach;  Specialităţile  zilei,  basate  pe  un  trecut
         lon  şi  ştabul  regimentului,  cu  scop  ca  des-   Espectoraţiunile  alor  trei  profesori  de  de  15  ani,  să  pot  vedea  în  raportul  special.  mai  sincere  urări.
         voltarea  să  fie  mai  intensivă  din  punct  de  gimnasiu,  membrii  de  comunitate,  sunt închi­  După-ce  vor  binevoi  a  ceti  şi  cei  dela
         vedere  material  şi  social.  Recunoaşte,  că  puiri  şi  sunt  basate  pe timpurile feudale parte,  .Tribuna*  şi  .Gazeta  Transilvaniei*  raportul   —  Abus  la  mă s u r a r e a  dări i .   Se­
         guvernul  şi  de  altcum  a  procedat  maşter  faţă  ear’  parte  sunt  trase  din  teoriile istoriografilor  nostru,  basat  pe  adevăr  şi  întâmplările  fap­ cretarul  financiar  Gâza  EdtvSs  din  Arad  a
         de  oraş  cu  privire  la  plasarea  oficiolatelor  a  la  HunddOrfer—Hunfalvi  şi  semenii  lui,  tice,  să  va  convinge  fie  cine,  cât  sunt  de  comis  mai  multe  abusurt  cu  privire  la  mă­
         publice.                                   cari  de  mult  sunt  combătuţi  prin  alţi  istorici  tendenţioase  corespondenţele  scrise  în  ruptul  surarea  dării.  La  unele  persoane  le  scăriţa
              Este  constatat,  că  cercurile  mai  înalte   mai  celebri,  între  cari  şi  unguri  aievea;  şi  capului,  apărute  deja  în  ziarele  numite.  darea,  primind  pentru  aceasta  remuneraţiuni
         militare  sunt  aplicate  a concentra  regimentele                                                                              dela  respectivii,  ear’  la  altele  li-o  creştia.
                                                    în  fine :
         la  un  loc.  Oraşul  încă  ar  tebul  să  îmbie   Având  în  vedere,  că  primarul  şi  orga­                                  Prins  fiind,  a  fost  destituit.
         jertfe  pentru  ajungerea  acestora.  Dl  primar   nele  orăşeneşti  sunt  funcţionari  şi  ai  Româ­
         este  deci  recercat  a  declara,  că  este  aplicat   nilor  —  cari  sunt în preponderantă maioritate   C on vocare.            —  O n o r u r i  m i l i t a r e  p e n t r u  o
         a  iniţia  paşii  de  iipsă.               în  Orăştie  —  pretinde  aplicarea  cuvântului                                      f emee.   In  Saarlouis  văduva  Beaumont  născ.
              Primarul  ia  act  despre  aceasta  şi  Ia
                                                    Român  şi  nu  olâh.                                                                 Maass,  a  fost  înmormântată  cu  onoruri  mili­
         timpul  seu  va  face  propunere  în  cestiune.  Profesorul  Vitus  află  ofensare  în  expre­  In  urma  însărcinării  ulterioare,  primită   tare.  In  6  August  1870  ea  s’a dus pe câmpul
              Profesorul  Vitus  Lajos  face  mai  multe   siunea  antevorbitorului  « e s pe c t o r ă  ri»  şi  dela  Preaveneratul  consistor archidiecesan sub   de  luptă  dela  Spicher  şi  cu pericolul  vieţii  în-
         întrebări:                                 fnnd-că  să  foloseşte  cu  plăcere  de  cuvinte  No.  2801  şcol.  dto  22  Martie  a.  c.  prin  a-   grija  de  cei  răniţi,  din  care  causă  a  primit
               1.  Pentru-ce  s'a  exclus  dela  folosinţa   f r anceze?!   cere  îndrumarea  la  ordine  prin  ceasta  convoc  adunarea  generală  a  conferin­  în  1871  crucea  pentru  merite  şi  medalia  de
         publică  fântâna  din  uliţa  dealului?    primarul.                                 ţelor  învăţătoreşti  din  cercul Orăştiei, VIII. pe   răsboiu.
              2.  Pentru-ce  nu  să  face  podul  proiec­  Primarul  declară,  că  nu  află  cuvântul o-  Joi  In  5  Aprilie  a.  c.  st.  v.  la  8  oare  a.  m.
         tat  în  promenada  orăşenească ?          fensător  si  prin  urmare  îndrumarea  la  ordine  în  edificiul  şcoalei  capit.  gr.-or.  din  Orăştie.  —  î mp ă r a t u l  W i l h e l m  şi  j u v a e r -
              3.  Pentru-ce  nu  să  fac  paşii  de  lipsă
                                                    nu  are  loc.                                  La  această  adunare  sunt  invitaţi  a  par­  giul  din  Dobr i ţ i  n.  Juvaergiul Arthur Lbf-
         faţă  de  ocupările,  ce  săvîişeşte  Prunk  din   Pusă  la  vot, să primeşte propunerea  Ma­ ticipa  in  sensul  cercularului  No.  741  şcol.  a.   kovics  din  Dobriţin  a  aflat  nainte  cu  câtva
         teritorul  orăşenesc?                      gistratului  şi  a  comitetului  de  supraveghere.  c.  toţi  învăţătorii  definitivi  şi  provisori din co­  timp  în  Ardeal  o  medalie  de  aur ciselat. Me­
               Primarul  răspunde:                  Ce  daună,  că  membrii  Români  au  lipsit  dela  munele  cari  de  present  să  ţin  de  tractul  O-   dalia  a  avut  o  formă  ovală  şi  era  din  anul
               Fântâna  s’a  exclus  din  punct de  vedere
                                                    această  şedinţă  1                        răştiei.                                  1629,  pe  faţă  se  afla  perfect  lucrat  portretul
         higienic.                                       Ordinul  vice-coinitetului,  prin  care  se   Deschiderei  conferinţei va  premerge ser­  prinţului  Georg  Wilhelm  de  Brandenburg,  al
               Facerea  podului  s’a  întrelăsat  pentru   reiaptă  statutul  referitor  la  ţinerea şi  folosirea  viciul  divin  si  va  urma  constituirea  si  stato-   socrului  lui  Gabriel  Bethlen,  şi  în  dos  vapa
                                                                                                          >
                                                                                                                                •
          clădirea  altor  obiecte  orăşeneşti.     taurilor  orăşeneşti,  să  ia  la  cunoştinţă.  Aşa  rirea  ordinei de zi, asupra următoarelor tractate:  de  Hohenzollern,  toate  în  relief  şi email. Ltif-
               Faţă  de  ocupaţia  teritorului  orăşenesc,
                                                    dară  pe  viitor  oraşul  are  a se  acomoda  sta­  1.  Indigitări  metodice  asupra  tractării   kovics  această  medalie  foarte  preţioasă  a  dă­
          zice  că  va  ieşî  cu  ingineiul  la  faţa  locului  şi   tutului  comitatens.  Ce  să  ţine  de  taxa  stipu­ nrilor  dela  1 — 10  de  Const.  Baicu  direct,   ruit-o  împăratului  Wilhelm  II.  pentru museul
          după  constatare,  va  raporta  representanţei.  lată,  locuitorii  oraşului,  până  una  alta,  n u  şcol.  în  Orăştie.      din  Berlin.  împăratul  a  primit-o  şi  în  schimb
               Toate  răspunsurile  să  iau  la  cuoştinţă.
                                                                        l
                                                    sunt  da t or i  a  o  p ăţi.  Aceasta  serveşte   2.  Prelegere  practică  din  limba  rom.   a  trimis  lui  LOfkovics  o  garnitură  de  nasturi
               Membrul  de  comunitate  Gustav  Am-
                                                    de  conformare.                            despre  cuvântul  >ac»  după  Abecedarul  I. Po-   pentru  cămeşi  cu  iniţialele  numelui  împăratu­
          lacher  face  arătare  verbală,  că  profesorul
                                                         Ne  miră  propunerea  Magistratului  şi  a  pescu,  predată  prin  d-şoara  Maria  Racolţa,   lui  şi  a  coroanei  împărăteşti,  în  briliant.
          Dozsa  a  închis  un  drum  public  din  vii  pe
                                                    comitetului  permanent,  că  taxa  jutarilor  pre­ învăţ.  în  Orăştie.
          sama  sa.                                 cum  şi  alegerea  acestora,  să  deliberează  de   3.  Indigitări  metodice  asupra  tractării
               Primarul  şi  faţă  de  această  afacere  pro­                                                                              —  Sabi a  pe  parte a d r e ap t ă.  Deţinu­
                                                    forul  incompetent,  pe  când  oraşul  are comitet  părţii a Il-a din  I. Carte de cetire, de I, Popescu
          mite  constatarea  la  faţa  locului  şi  că  va  ra­                                                                          tul  general  al  insurgenţilor  poartă  sabia  pe
                                                    agrar,  care  contrar  legii  agrare,  să scoate din  tractate  prin  George  Daniil,  înv,  în  Câstâu.
          porta  tn  şedinţa  proximă.                                                                                                   partea  dreaptă.  Aceasta  se  pare  curios,  dar’
                                                    vigoare.  Aşa  le  trebue  proprietarilor  de  pă­  4.  Tracţarea  temei  din  cercularul Con­
               In  urma  interpelării  din  şedinţa trecută,                                                                             de  fapt  e  aşa.  Insurgenţii  de  pe  Filipine  nu
                                                    mânt,  pentru-că  aderează  ia  acei  oameni, cari  sist,  referitoare  la indiferentismul şi  nepăsarea
          făcută  prin  învăţătorul  şi  tpembrul  de  comu­                                                                             poartă  pe  uniformă  nici  un  fel  de  semn,  şi
                                                    caută  cu  tot  prilejul  a  pune  nouă  sarcini  în  învăţ,  faţă  de  căuşele  şcolare,  prin  I.  Branga,
          nitate  Io^n  Branga,  că  pentru-ce  s’a  scris  in                                                                           generalul  încă  chiar  aşa  arată,  ca  şi  soldaţii
                                                    spinarea  locuitorilor,  Poftească  şi  plătească   înv.  în  Orăştie,
          foile  de  numărarea  populaţiei  în  loc  de  ro­                                                                             de  rînd.  Insurgenţii,  cari  ţin  mult  la  el,  l-au
                                                    cât  le  ie  pielea,  dacă  sunt  orbiţi  de  acei băr­  5.  Un  model  de  prelegere  practică
          m ân  —  o 1 â h,  s’a  pus  la  pertractare  me­                                                                              rugat  să-'şi  facă  o  uniformă  mai  bogată,
                                                    baţi  valoroşi,  cari  nici  când  nu  s’au  interesat   despre  «Termometru»  după  treptele  formale
          ritoriei                                                                                                                       pentru  a  se  putea  deosebi  de  ei,  el  însă  n’a
                                                    de  uşurarea  plugarilor  şi  economilor  de  vite.   de  înv.  Ioan  Căliman  din  Sibiselul-vechiu.  voit  cu  nici  un  preţ.  Astfel  s’a hotărît  într’un
               Magistratul  şi  comitetul  permanent,  tn   Sărman  popor!  pe  ce  mâni  ai  ajunsII  Cum   6.  Desbateri  finale.  >
          cari  corporaţiuni  să  vede,  că  nu  avem  repre*-   suferi  a  fi  înşelat  de  profeţi  mincinoşilll  7.  Eventuale  propuneri  şi  încheierea.  consiliu  de  răsboiu,  ca  totuşi  pentru  a  se
          sentanţi  români,  cu  unanimitate  propune:   Ba  de  multe  ori  eşti  pus  la  cale  a face                                 putea  deosebi  de  ceialalţi,  generalul  Aguinal-
          modul  recensiunii  poporaţiunei  să  ia  la  cu­  demonstraţii  vădite  contra  acelora,  cari  fără   Or ăşt i e,   26/III.  1901.  do,  să  poarte  sabia  pe  partea  dreaptă.
          noştinţă,  ear’  folosirea  de  olâh  în  loc  de  ro­  interes  particular,  totdeauna  au  sărit  a  te  a-   V  Domya
          mân,  este întemeiată  în  instrucţia  ministerială.  păra  şi  contra  unoi  îngâmfaţi,  cari  te-au tim­  ppbiter,  comisar  consistorial.  —  Vi e ţ i   î n del u n ga te.  In timpurile mat
               Interpelantele  nu  primeşte  propunerea                                                                                  de  demult,  nainte  de  Christos,  după-cum  ne
                                                    brat  de  adunătură  de  hoţi  şi  tâlhari.
          făcută  şi  basat  pe  praxa  din  cercul  Orăştiei,   Propunerea  Magistratului şi a comitetului                              spune  istoria,  oamenii  trăiau  mai  mult  ca cei
          unde  s'a  scris  numai  român  şi  nu  olâh,  face   permanent,  căzută  în  rîndul  trecut,  susţinută                       de  astăzi.  Totuşi  şi în timpurile mai deaproape
          contra  propunere,  de  a-se  cere  operatul  îna­  acum  singur  numai  de  un  membru  de comu­  Mare de abonament.          s’au  aflat  oameni,  cari  au  ajuns  o  frumoasă
          poi  şi  să  se  rectifice.  Dă  expresiune  şi  ace­                                                                          etate.  Astfel  Demokritos  a  trăit  109,  Epima-
                                                    nitate, prin  care  să cere împrocesuarea  fostului
          lei  indignări,  că  pe  dînsul  îl  jigneşte  expre-   arendator  Vasile  Bidu,  să  primeşte  cu  totali­                     nides  157.  In  Roma  veche  s’au  bucurat  de o
          siunea  aceasta,  precum  şi  pe  conaţionalii  sei.  tatea  voturilor,  afară  de  cela  a  membrului de   Cu  ziua  de  1  Aprilie  st.  v.  des­  viaţă  îndelungată  îndeosebi  femeile.  Soţia  lui
               Faţă  de  această  pretensiune  justă,  pri­  comunitate :  Amlacher  şi  Bercian,  şi  încă  în                          Cicero  a  ajuns  etatea  de  113,  actriţa  Lucea
          marul,  profesorul  Vitus Lajos,  directorul gim­                                    chidem  pe  pătrarul  al  doilea  April— Iu­  112,  dansatoarea  Coppelia  Galeria  115.  Asu­
                                                    mod  extradominial. Asupra acestui obiect  vom   nie  a  anului  de  faţă,  abonament  la
          nasial  Simon  Ferencz  şi  profesorul  Tokai                                                                                   pra  celor  două  din  urmă  se  susţine,  că până
                                                    avea  prilej  a  reveni  după  finalisare  în  cale
          Aladâr,  sar  întru  apărarea  expresunii  O l â h                                                                              la  etatea  de  90  ani s’au  produs publice.  După
                                                    justiţiară.  Până  atunci  însă,  membrii  rîvnitori   „ACTIVITATEA*4
          Şi  unul  şi  altul  afirmă  că:  conscripţia  este                                                                             un  raport  al  lui  Hufeland  a  murit  în  1724
                                                    după  procese,  să  nu-’şi  uite  de  motivele  lor
          un  act  secreţi?  prin  urmare  nu  să  poate                                                                                  într’o  comună din comitatul  Trencin economul
                                                    pledate  cu  atâta  siguranţă.    R ip.    cu  preţurile  din  fruntea  foii:
          cere  dela  guvern.  Cuvântul  olâh  este  sino­                                                                                Petracz  în  etate  de  185  ani  ;  ear’  în  1893  a
                                                                                                 Pe  u n   a n ....................................8  coroane.
          nim  cu  o'âsz,  ceea-ce  dovedeşte  înrudirea                                                                                  murit  în  comuna  San  Salvado  Bogola  Ita­
                                                                                                 Pe jumătate  de  an  .  4       »
          noastră  cu  Italienii  şi  numai  Ungurii  au  pri­                                   Pe  u n   pătrar  de  an  2     »        lianul  Michael  Solis,  tn  etate  de  183  de  ani.
          ceput  mai  bine  de  cât  alte  popoare,  că  olâh   O  adunare  —  model.
                                                                                                    Onoraţii  noştri  abonaţi,  al  căror
          este  mai  corăspunzătoare.                                                                                                       —  D i a g n o s ă  prin  t e l e f on.   Un medic
                                                                                               abonament  scade  la  acest  termin,  sunt
               Expresiunea  în  sine  nu  invoalvă  ofensă,                                                                               renumit  din  Paris  a  aflat  un  nou  mijloc  de
                                                                                               cu  stimă  rugaţi  a  grăbi  cu  trimiterea
          pentru-că  însuşi  Bariţiu,  fostul  preşedinte  ai   Luni  s’a  ţinut  adunarea  inst. „Ardeleana1*                            întrebuinţare  a  telefonului.  In  miezul  nopţii
          Academiei  române,  în  calitate  de  preşedinte  cu  38  acţionari,  fiind  representată  de  4003   înainte  a  preţului  de  abonament,  ca  s6   el  a  fost  telefonice  chemat  de o mamă tinără,
          al  Asociaţiunii,  când  s’a  ţinut  adunarea  ge­ acţii,  dintre  cari  1167  au  fost  excepţionaţi,   nu  fim  nevoiţi  a  întrerupe  expedarea   din  causă  că  copilul  seu  tuşea  foarte tare şi-i
          nerală  aici,  visitând  museul  de  anticitâţi  aşadarâ  cu  2836  acţii  legiuite.  mai  departe  a  foii  la  adresele  dom­  era  frică  să  nu  se  înece. Medicului, fiind afară
                                                                                               niilor  lor.
          »Torma  Zsofi<  a  indus  în  ziuarul  de  visitâ   Convocarea  a  fost  în  mod  ilegal  făcută,                               frig,  nu  i-a  prea  venit  să  se  scoale  din  pat
          al  acesteia  >Bariţ  v a l a c h u s * .   Mai  fac  ear'  scrutinul  nu  s’a  admis.  Tot  atâtea  fapte   Domnii  abonaţi  vechi  sunt  rugaţi   şi  să  meargă  să  vadă  de  copil.  I-a  venit însă
          domnii  profesori  alusiune  la  un  episcop  o!âh(  vrednice  de  alte  timpuri  şi  locuri.  a  scrie  pe  marginea  (cuponul)  manda­  o  idee.  Şi  anume  a  spus  femeii  că  să  aducă
          la  Olâhfalu  din  secuime  şi  alte  multe.    Rapoartele  direcţiunii  şi  comitetului  de  tului  postai  numărul  de  pe  faşia  sub   copilul  la  telefon  şi  să-l  facă  să tuşească. Au­
               Primarul  in  special  mai  afirmă,  că  de­ supraveghiere,  apoi  Bilanţul  anual  şi  în  fine  care  primesc  foaia.    zind  tusa  i-a  zis:  »D-nă,  tusa  copilului  nu  e
          clararea  făcută  interptlantelui  din  partea   protocoalele  de  cercetare clasice  a  unei  co­  Abonaţii  noi  vor  binevoi  a-’şi  scrie  de  loc  periculoasă,  duceţi-vă  şi  vă  culcaţi
          primpretorului  Fodor  Gyula este  neîntemeiată,  rni  si  uni  m i x t e :   sunt  combătute  în  mod   lămurit  numele,  locul  de  unde  sunt  şi  de  nou*.
          anume  că  nu  s’ar  fi  dat  ordin  de  a-se  scrie   obiectiv,  din  partea  aşa  numitei  oposiţii, care   posta  din  urmă.
          olâh  şi  nu  român.                       încă  represintă  1460  acţii.                                                         —  Din  ţ e a r a  c e l o r  mai  f r u mo a s e
                                                                                                                    Administraţia
               Membrul  de  comunitate  Laurian  Ber-     Reflexiunile  directorului  executiv  Dr.                                       femei.  Viterbo  şi  jurul  sunt  în  întreagă
          cian  propune:  pe  lângă  primirea  propunerii  Ioan  Mihu  făcute  >de-a  călare»  la dificultăţile   ..A C T IV IT Ă Ţ II“   Italia  vestite  pentru-că  posed  cele  mai  fru­
          Branga,  să  se exprime  reprobarea  protocolară  acţionarilor  Dr.  Aurel  Muntean,  Ioan  Mihaiu^                             moase  femei  şi  cei  mai  jaluzi  bărbaţi;  dra­
          primarului  din  următoarele  motive:      şi  m e m b r u  d i r e c ţ i o n a l ,   şi  Laurian Ber*                          mele  de  amor  cu  sfîrşit  sângeros  încă  nu
   1   2   3   4   5   6