Page 4 - Activitatea_1901_04_14
P. 4

Pag.  4.                                                                ACTIVITATEA                                                                        Nrul  14.


            sunt  rare  aici.  Cea  din  urmă  dramă  de  acest   —  Mama  şi  f at a.   In  comuna Brstovacz,   D I V E R S E              es  tdrokbuza  nyilvânos  ârveresen  ela-
            tel  a  avut  loc  zilele  acestea  în  Castiglione.  1.  Zombor,  o  văduvă  şi-a  omorît,  din  jaluzie,                      datnak.
            Giuseppa  Pistononia,  o  brunetă  de  o  rară  fata  de  18  ani,  otrăvindu-o.   Amândouă  fe­                                     Mely  ărverăsnek  a  hâtszegi  kir.
                                                                                                         Ocupaţia  zilnică  a  Ţarului.
            frumseţă  se  întorcea  cu  mai  multe  prietene  meile  iubiau  pe  unul  şi  acelaşi  tinăr, şi  astfel                      jărâsbirăsâg  1901.  ăvi  V.  289/2  szămu
            ale  sale,  cântând,  dela  lucrul  câmpului.  Când  mama  n’a  aflat  contra  acestui  lucru  un  leac   Ţarul  de  obiceiu  se  scoală  la  oţele  8T/a  văgzăse  folytân  174  kor.  tokekoveteles
            a  ajuns  să  între  în  oraş,  iubitul seu,  Evaristo  mai  bun,  decât  să-şi  otrăvească  fata  şi  apoi   şi  până  la  9  ore  e  ocupat  cu  toaleta.  După  ennek  1900.  ăvi  augusztus  ho  18.  na-
            Cornadini,  a  strigat-o  rugându-o  să  meargă  pe  sine.                           aceea  se  pune  la  masa  de  scris  şi  resolvă  pjâtol  jăro  6 %   kamatai,  y 3%   vâlto
            împreună  cu  el.  Fata  însă,  fricoasă  şi  ruşi­                                  toate  agendele  urgente  ce  privevc  regimul.  dij  ăs  eddig  osszesen  60  kor.  70  filler-
            noasă  a  merge  prin  oraş  însoţit de  el,  a  tre­  —  S i n u c i d e r e  cu  di nami t ă.   Un   Dela  10— 11  face  pausă,  în  care  timp  şi  de­ ben  biroilag  mâr  megâllapitott  koltsă-
            cut  nainte  fără  a-i  da  ascultare.  La  aceasta   băieş  dintr’o  mină  de  cărbuni  din  Koreszo-   junează.  Orele  dela  11  până  la  1  earăşi  sunt  gek  erejeig  adosok  lakâsân  leendo'  esz-
            el  s'a  luat  după ea,  aplicându-i  câte-va  palme,   vice,  anume  Ian  Hajdas,  s'a  sinucis  cu  di­  destinate  pentru  lucru,  parte  pentru  propu­ kozlăsăre  1901.  6vi  âprilis  h6  29.
            ear’  când  fata  s’a  întors  cătră  el  zicându-i:   namită,  punându-’şi  o  patroană  explosibilă  pe   nerile  miniştrilor,  parte  pentru  subscrierea  napjănak  dâlutâni  4  6râja  ha-
            »Ce  ţi-am  făcut?  lasă  numai  că  de  seară                                       unui  mare  număr  de  diferite  acte.  In  acest  târidoiil  kitiizetik  ăs  ahhoz  a  venni şzân-
                                                       piept  şi  dându-i  foc.  Vecinii,  cari  au  auzit
            când  vei  veni  la  noi  te  va  scoate  mama  din   detunătura  şi  au  grăbit  la  faţa  locului,  i-au   timp  Ţarul  bea  necontenit  câte  1  pShar  de  dekozok  oly   megjegyzessel   hivatnak
            casă  afară»,  el  atras  pumnalul şi  a  împuns-o   aflat  trupul  sfîrticat  în  mai  multe  bucăţi.  teă  unul  după  altul;  rar  de  tot  şi  câte  un  meg,  hogy  az  ărintett  ingosâgok  az
            cu  el  de  vre-o  14-ori.  Fata  a  fost  apoi  dusă                                păhar  de  vin,  mâncând  puţină  pâne  cu  icre.  1881.  evi  L X .  t.-cz.  107.  ăs  108.  §-a
            de  cătră  prietenele  ei,  cari  strigau de  groază,                                Dela  1—4  îşi  petrece  în  mijlocul  familiei,  che­ ărtelmăben  kăszpănzfizetăs  mellett,  a
                                                         —  F e r i c i r e  scurtă.   La  un  hotel  din
            acasă,  plină  de  sânge.                                                            mând  şi  câte  un  adjutant,  întrebându-’l  despre  legtobbet  igăro'nek,  sziikseg  esetăn  becs-
                                                       Viena  au  tras  Joia  trecută  un  tinăr  elegant
                                                                                                 noutăţile  ce  spun foile şi lăsând să i-se  cetească  âron  aiul  is  el  fognak  adatni.
              —  S i n u c i d e r e a  unui  orb.  Compta-  cu  o  damă  de  frumuseţă  rară.  In cartea străi­
                                                                                                 ce  e  mai  de  însemnătate.  Ţarul  însuşi  e  un   Amennyiben  az  elârverezendo'  in-
            bilul  Leopold  Hirschenhofer  din  Viena,  în  nilor  sosiţi,  el  şi-a  dat  numele  de  George   cetitor  de  ziare  foarte  neregulat  şi  a  trecut  gosâgokat  mâsok  is  le  ăs  feliilfoglaltat-
            etate  de  53  ani,  de  mai  mult  timp  a  fost  Haleso,  farmacist  din  Budapesta  cu  soţia,  în   deja  mnlt  timp  de  când  n’a  mai  luat  vre-o  tâk  es  azokra  kielegităsi  jogot  nyertek
            orb  şi  astfel  n’a  putut  ocupa  nici  un  post.  etate  de  28  ani.  Ei  însă  au  fost  îndată  deţi­  carte  în  mână.  Dela  4—6,  ba  uneori  până  volna,  ezen  ârverăs  az  1881.  ăvi  LX.
            Trăia  la  o  soră  a  sa,  care  îl  îngrija  cât  nu  nuţi,  căci  în  urma  unei  telegrame  din  Buda­  chiar  şi  la  7  se  retrage  ear’  în  odaia  sa  de  t.-cz.  102.  §.  ărtelmăben  ezek  javâra
            se  poate  mai  bine.  Totuşi  soartea  tristă  i-a  pesta,  adresată  poliţiei  din  Viena,  că un tinăr   lucru;  când  apoi  se  ia  dineul  şi  Ţarul  rămâ­ is  elrendeltetik.
            căzut  orbului  greu  la  inimă.  Ca  să  iasă  un­ farmacist  dimpreună  cu  femeia  şefului  său  au   ne  ear’  în  mijlocul  familiei  sale  până  la  ore­
            deva  singur  nu  putea,  ear’  sora  sa  era  prea  dispărut  din  oraş,  au  fost  recunoscuţi.  Pen­  le  9a/1,  ba  dacă  Impărăteasa-mamă  a  sosit   Kelt  Hâtszegen,  1901.  ăvi  âprilis
            ocupată  cu  lucrul,  încât  nu-i  rămânea  timp  tru  înştiinţarea  necorectă  tinărul  a  fost  pe­                           ho  7.  napjân.
                                                                                                 la  visită,  stă  până  şi  la  10  ore.  După  aces­         Szentmiklâsy  Andrâs,
            să-l  însoţească.  Astfel  bietul  orb  iarna  în­ depsit  cu  6  cor.,  pe  care  tatăl  său,  care  l-a   tea  până  la  12  ore,  când  se  duce  la  culcare,   kir.  bir.  vâgrh.
            treagă  a  şezut  la  fereastră.  Intr’una  din  zi­ urmărit,  le-a  şi  plătit  îndată.  stă  de  nou  în  odaia  sa  de  lucru.
            lele  trecute,  şezând  earăşi  la  fereastră,  până-
            ce  sora  sa  lucra  în  altă  odaie,  se  vede  că   —  Ci ne  e  mai  t a r e  d e c â t  dracul .
            i-s'a  urît  de  viaţă,  căci  deschizând  fereastra,   Această  întrebare  a  pus-o  un  inspector  de   Sz.  284—1901.  văgrh.  1-1
            s’a  aruncat  jos  din  etagiul  al  treilea,  rămâ­  scoale  (preot)  cu  ocasiunea  unei visite şcolare,   ÂRVERES1  HIRDETMENY
           nând  mort  pe  loc.                        unei  fetiţe  de  12  ani,  aşteptând,  bine  înţeles                                   Casă de v&idut
                                                                                                      Alulirt  birosâgi vegrehajto  az  1881.
                                                      răspunsul,  că  »D-zeu«.  In  loc  de aceasta însă,
              —  Un  c o s t um  de  76  grame.   O  foaie                                       ăvi  L X .  t.-cz.   102.  §-a   ărtelmăben
                                                       fetiţa,  spre  uimirea  tuturor  a  răspuns, că exe­
            franceză  a  socotit  cât  cumpăneşte  un  costum                                    ezennel  kozhirre  teszi,  hogy  a  dăvai
                                                      cutorul.  întrebată  fiind  cum  a  ajuns  la  acest
            întreg  a  unei  dansatoare  »clasice».  Tricolo­                                    kir.  torvenyszăk  1901.  evi  2160  szâmu      Subscrisa  aduc  la  cunoştinţa  on.
                                                       răspuns,  ea  a  zis:  »Părinţii  mei  până  bine
            rul  de  mătasă  de  coloare  roşa  cumpănesc                                        văgzăse  kovetkezteben  Dr.  Suciu  Gâ-    public,  că  casa  proprie  din  str.  Dea­
                                                      de  curând  au  avut  două  vaci  cu  lapte, dintre
            17  grame,  jachetele  de  gazelă  251/a,  corseta                                   bor  hâtszegi   iigyved  âltal   kăpviselt  lului  (Berggasse)  No.  11,  din  Orăştie,  o
                                                      care  una  mai  pe  urmă  n’a  vrut  să  mai  dea                                     vend  din  mână  liberă.
            221/a  şi  îmbrăcămintea  picioarelor  11  grame.                                    »Hatiegana«  hitelintăzet  javâra  Sierbân
                                                      lapte,  a  rămas  stearpă.  Mama  în  mânia  ei  a
            Peste  tot  aşadar  76  grame,  afară,  bine  în­                                    Jânos  s  t.  totesdi  lakosok  ellen  174      Doritorii  a  o  cumpăra  să  se adre­
                                                      zis  odată  câtră  vacă:  »Noa,  te-a  luat dracul 1»
            ţeles,  de  multele  diamante  cu  care  se  împo­                                   kor.  s  jâr.  erejeig  1901.  evi  mârczius  seze  la
                                                       După  câteva  săptămâni  a  venit  însă  execu­
            dobesc  dansatoarele  clasice.                                                       ho  20-ân  foganatositott  kielăgităsi  ve-               Yed.  Nagy  Zsigmond.
                                                       torul  la  noi  şi  ne-a  dus  vaca.  De  aci  deduc,
                                                                                                 grehajtâs  utjân  le  es  feliilfoglalt  es  770   3—3
                                                      că  el  e  mai  tare  decât  dracul.»
              —  A s e n t ă r i  cu  r e s u l t a t e  n e f a v o ­                           koronâra  becsiilt  kovetkez<5  ingosâgok
                                                                                                 U-  m .:  szarvasmarhâk,  disznok,  lovak
            rabi l e.   Asentarea  din  cercul  Golniczbânya
                                                         —  R e g e l e  ţ i g a n i l o r  englezi.   In
            a  dat  un  resultat  de  tot  nefavorabil.  Din 487
                                                      Birmingham  a  murit  de  curând  «regele»  tu­
            flăcăi  obligaţi  la  asentare,  s'au  p/esentat  nu­
                                                      turor  ţiganilor  din  Anglia.  El  se numia
            mai  259  şi  abia  58  au  fost  asentaţi.  Nu  s’au
                                                      Smith  şi  era  în  etate  de  94  ani.  In  urma  sa
            presentat  din  causă  că  au  emigrat  în  Ame­
                                                      rămas  o  femee,  cu  care  el  a  trăit  împreună
            rica,  228.  Şi  mai  nefavorabil  a  fost  resultatul
                                                      75  de  ani,  5  băieţi,  7  fete  şi  200  de  nepoţi.
            în  însuşi  oraşul  Gblniczbânya,  unde  din  108
                                                      Esau  Smith  avea  mare  influenţă  asupra  ţiga­
            abia  11  au  putut  6  asentaţi.
                                                      nilor  englezi,  cari  la  ori-ce  neînţelegeri  se
                                                      adresau  lui,  numindu-1  şi  fibirău.  înmormân­
              —  D e f r a u d a r e  la  o  c as sâ  de  e c o ­                                                  Deschidere            fle   prmiia
                                                      tarea  a  avut  loc  între  cele  mai  mari  tân­
            nomii.   Conducătorul  despărţământului de hi-
                                                      guiri  şi  bociri  din  partea  supuşilor  sei.
            potece  a  capsei  de  păstrare  din Oradea-mare,
           Josef  Koncşey,  a  pâpat  6000  de  cor.;  cassa
                                                        —  O  deputăţie  de  vre o  40  de  persoane,
            n’a  perdut  Insă  nimic  prin  aceasta,  căci  suma
                                                      cea  mai  mare  parte  muncitori,  s’a  dus  zilele
            a  fost  restituită.  Kflnczey  e  tată  a  6 copii.
                                                      acestea  la  primarul  oraşului  din  Timişoara,                 Emerich M. Kovaltsik
                                                      şi  l’a  înştiinţat,  că  ei  trec  la  secta  baptistă.
              —  O  f a m i l i e  b i n e c u v â n t a t ă .   In
                                                      Deoare-ce  însă  de  lege  această  sectă  nu  este    a  deschis  la  10  M a r t i e   n.  a.  c.,  în  edificiul  hotelului
            Joschau,  o  comună  în  Lika,  femeea  ynui  ţă­
                                                      recunoscută,  deputăţia  s’a  declarat  —  fără        „ C e n t r a l 1'  din  loc  o
            ran  a  născut  în  11  Ianuarie  anul  trecut  3
                                                      confesiune.
            gemeni.  In  20  Ianuarie  a.  c.  femeea  de  nou
            a  dat  naştere  la  3  gemeni.  Cei  de  acum  e                                                                      de  manufactură
                                                         —  Cu  ocasiunea  unei  cercetări  făcute  la
            anul  au  murit  îndată  ce  au  văzut  lumina  zi­
                                                      oficiul  de  dare  din  Chichinda-mare  s’a  con­
            lei,  ear’  cei  de  acum  trăesc.  Mama  se  bu­                                                                    i s   sa& Et  ş i   a i e
                                                      statat,  că  6000  de  coroane  s’au pâpat pe cale
            cură  de  sănătate  deplină.
                                                      neiertată.  A  fost  prins  cu  ocaua  mică  şi  în­
                                                      dată  şi  deţinut  amploiatul de odinioară Anton            Cel mai bogat asortiment  de  pânze  veritabile  de
              — Pe nt r u  o  gâscă.  Un proces interesant
                                                      Urso,  care  de  present  e  executor  în  Zilah.
            s’a  petrecut  naintea  judecătoriei  din  Mfinner-                                              Rumburg,  mărfuri  de  in  şi  damast,  servicii  de  masă,  cana-
            stadt.  Intr’o  comună  din  apropiere  doi  lo­
                                                                                                             vasuri,  cretoane,  oxforde,  zefire,  perkoline,  şifoane,  căptuşeli,
            cuitori  aveau  amândoi  câte  o  gâscă,  care  a-   —  In  Berlin  a  fost  prinsă  zilele  trecute  o
            proape  nu  se  puteau  deosebi  cu  nimic  una  bandă  de  spărgători,  cari  voiau  să  schimbe   etc.;  mărfuri  curente,  ghete,  umbrele  de  ploaie  şi  de  soare,
            de  alta.  Zilele  trecute  una  din  gâşte  a  fost  la  o  cassâ  de  acolo  50.000  de  mărci.  precum  şi  tot  felul  de  articli  aparţinători  acestei  branşe.
            găsită  moartă.  S’a  născut  acum întrebarea,  că
            a  cui  e  gâscă  cea  moartă,  căci  fiecare  se  ţi­  —  In  ziua  de  27  Martie  n.  s’a  tăiat  în
            nea  de  cea  vie,  şi  n’a  fost  chip  să  se  poată  abatorul  din  Barnum  o  vacă,  în  stomacul
            înţelege  asupra  acestui  lucru  pe cale pacinică,  căreia  s a  găsit  384  de  petri,  de  diferite
            aşa  că  au  ajuns  înaintea  judecătoriei,  unde   mărimi,  a  căror  greutate  totală  se  urcă  la   Cele  mai  bune  fabricate!
            cheltuelile  de  proces,  luându-’şi  fiecare advo­ 24  kilograme.  Totodată  s’a  mai  constatat
                                                                                                                                                                       5 -
            cat,  s’au  urcat  deja  la  500—600  mărci,  fără   că  aceste  petri  erau  de  mult  înghiţite,  căci
            a  se  şti  încă  cine  va  câştiga  procesul.  erau  puţin  tocite.  Vaca  a  fost  însă  sănătoasă                 Prima    calitate!
                                                       în  tot  timpul  cât  a  trăit.
              —  S o l d a ţ i  d e s e r t o r i .   Din  garnisoana                                                        Serviciu  prompt  şi  solid!
            de  artilerie  din  Timişoara  au deşertat deodată   —  In  î n d o i a l ă  n e l i n i ş t i t ă .   Floarea:
            trei  soldaţi.  Din  închisoarea  de  garnisoană   »Ah,  mă  aflu  într’o  stare  de  tot  critică şi am
            din  Praga  au  fugit  trei  soldaţi,  dintre  cari   venit  la  tine,  pentru  a-ţi  cere  sfatul.  Sunt iu­
            unul,  care  şi-a  omorît  iubita.         bită  de  trei  bărbaţi,  şi  nu  ştiu  pe  care  să-’l
                                                       iau».  —  Valeria :  «Care  are  bani mai mulţi ?«           Cele mai ieftine preţuri originale de fabrică!
              —  Proprietarul  Anton  Boramuszczak  din
                                                       —  Floarea :  «Tu  proasto I  tu  crezi  că  dacă
            Ravaruska  a  fost  deţinut  şi  predat tribunalului,
                                                       eu  aşi  şti  aceasta,  te-aş  mai  întreba pe tine ?...
            deoare-ce  s’a  constatat,  că  el  nainte  de  asta
            cu  13  ani,  şi-a  omorît  nevasta.


                                                                             „MINERVA"  institut  tipografic  în  Orăştie.
   1   2   3   4   5   6