Page 1 - Activitatea_1901_04_15
P. 1

Anul  I.                                                O răştie,  18  Aprilie  n.  1901.                                                              Nr.  15.


                Redacţia:                                                                                                                                    Administraţia:
        Strada  B eriului  Nr.  2.                                                                                                                     S trad a  B eriului  N r.  2.

                                                                                                                                                          Preţul de abonament:
        Toate  manuscriptele  ce  pri­
        vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                                pe  an  8  cor.,  pe  l/t  de  an
            se  adresa  redacţiei.                                                                                                                     4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.
                                                                                                                                                       Pentru  România  ţi  strâinitata
        Manuscripte  nu  se  înapoiază  —  Epistole                                                                                                         Pe  an20  franci.
             nefrancaje  nu se  primesc.
                                                 foaie  politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                  Insertiunil.  a# acordaaaâ  conform
        Un  n u m ă r   costă  16  bani.                                                                                                                     tarifului  obicinuit.



           EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR :                                                                                                  REDACTOR RESPONSABIL:
                                                                        A p a r e     în    f i e c a r e  Joi.
             D r .  A u r e l   M u n t e a n                                                                                                    L a u r i a n  B e r o i a n


          Activitate în toate pârtile.             se  desvoalte  situaţia  aşa  precum  se  cât  au  fost  desvoltat  la  începutul  con­  cum  va  fi,  noi  trebue  să  ne  facem  da­
                                                                                                                                             Dar’  fie  ţinuta  altor  naţionalităţi
                                                   poate  aştepta  dela  vitalitatea  poporului  ducerii  lor,  în  comitet;
                                                 ,  nostru.                                       dacă  s’ar  fi  încercat  să  se  validi-  tori nţele,  trebue  să  reclamăm  dreptu­
                                                        »Conducătorii»  de  azi,  dacă  ar  fi  teze  în  serviciul  causei  faţă  în  faţă  cu  rile  noastre  pe  cale  constituţională,  tre­
             Nici  cei  mai  tenaci  aderenţi  ai pa­
                                                   cei  din  comitetul central,  apoi şi-au  per-  adversarii  noştri  politici:  apoi  azi  n’ar  bue  să  arătăm  acolo  In  parlament,  că
        sivităţii,  mai bine zis ai  principiului „dolce   dut  nimbul  şi  trecerea;  o  mare  parte  sta  aci  desperaţi  de  isprăvurile  nega­ ceea-ce  pretindem  noi,  stă  în  strictă
        far niente“ nu s’au  lăpădat necondiţionat   a  naţiunii  nu-i  mai  cunoaşte  de  con­ tive,  ce  arată  urma  trudei  lor  deşerte! consonanţă  cu interesele  patriei comune,
        de  idea  schimbării  tacticei  dovedită  de   ducătorii  sei,  şi  nici  nu  dau  aceşti  dni   Nu  căutaţi,  domnilor,  că  aceste   ba  sunt  postulatul  binelui  comun,  şi
        peste  mesură  desastruoasă;  ci  voind  a   absolut  semne  de  viaţă,  de  când  s’au  constatări  vin  dela oameni  »mai tineri«,  aşa  sunt  neadevăruri  flagrante  afirmă­
        scăpa  de  răspunderea,  ce  li-se  impune
                                                   certat  ei  de  ei  în  mod  atât  de  com­ «fără  trecut  sgomotos  politic!»       rile,  că  noi  reclamând  drepturile  noas­
        pentru  urmările  din  ce  în  ce  mai  du­  promiţător.                                                                        tre,  am  fi  trădători  de  patrie!
        reroase,  s’au  folosit faţă de  păşirea noas­                                            Căutaţi, domnilor,  că  oare  este ceva
                                                        Dar’  dacă  pătrundem  în  analisarea  adevăr  în  aserţiunile  noastre?
        tră  de-o  apucătură  cam  diplomatică, zi­
                                                   chestiei,  trebue  să  constatăm  un  lucru
        când,  că:  fânâ  nu  se  va declara opinia                                               Dacă  veţi  coborî  de  pe  piedesta­
                                                   foarte  însemnat:                         lul  grozav,  am  putea  zice  ridicul  de
        publică  română,  nu  pot  părăsi  pasi­                                                                                           Din regulamentul
                                                        Va  recunoaşte  ori  şi  cine,  că  în­ înalt,  ce  ocupă  ziarul  D-voastre,  şi  veţi
        vitatea.                                                                                                                                  Comitetului bulgar din  Sofia.
                                                   tre  domnii  din  comitetul  naţional  sunt  gândi  serios  zi  şi  noapte  asupra  cău­
              Ei  bine,  stând  acum  în  faţa alege­
                                                   bărbaţi  cu  toate  calităţile  de  lipsă  spre  şelor  şi  urmărilor  logice,  trebue  să  re­
        rilor  dietale,  întrebăm,  că:  D-niicondu­
                                                   a  putea  purta  o  luptă  naţional-poli-  cunoaşteţi,  că  aserţiunile  noastre  sunt
        cători ai causei noastre oare făcut-au ba­                                                                                           Să ştie,  că  bandiţii  Comitetului bul­
                                                   tică,  cu  succes.                         logice,  sunt  drepte.
        rem  vre-o  încercare  cât de neînsemnată,                                                                                      gar  câte  crime  îngrozitoare  a  comis,
                                                        Naţiunea  i-a  ascultai  întru  toate;     Desperaţia  D-voastre  va  înceta,  să  ştie  de  existenţa  unui  comitet,  ca­
        ca  si  cunoască  dorinţa  adevărată  a
                                                   ba  şi  faţă  de  greşeala  lor  oribilă,  visita  pentru-că  cunoscând  boala,  veţi  şti,  că   racterul  acestuia  neîndoios  s’a  con­
         Românismului  în  chestia  aceasta  de                                                                                         statat,  deşi  în  toate  caşurile  comitetul
                                                   de  mulţumită  la  Br.  Bânffy, a  fost  to­ un  singur  mijloc  vă  poate  şi  ne  poate
        existenţă ?                                                                                                                     declina  dela  sine  ori-ce  tovărăşie  cu
                                                   lerată.                                    scăpa  de  moartea  morală,  şi  acesta  e:
              După  cât  ştim  noi,  n‘a  făcut  ni­                                                                                    ucigaşii  prinşi.
         meni  nici  un  pas.                           Ce  poate  fi  dar’  causa,  că  aceşti  delăturarea  causei  stricăcioase,  a  tacti­  Azi  e  cunosuut  deja  şi  cuprinsul
                                                   bărbaţi  nu  numai,  că  n’au  ajuns  nici  la  cei  dovedită  de  rea,  şi  decretarea  unei
              Nu  ştim,  că  oare  uşurinţa  ori  ne­                                                                                   regulamentului  acestui  comitet,  un  co­
                                                   un  resultat,  ba  sub  conducerea  lor  a  lupte  reale  parlamentare  cu  toată  băr­ respondent  special  din  Constantinppol
         păsarea,  va  se  zică  lipsa  de  cunoştinţă
                                                   mers  causa  îndărăt?                      băţia.                                    a  ziarului  grecesc  «Patris»  l’a  dat  pu­
        e  mai  mare  într’o  astfel  de  conducere?,                                                                                   blicităţii.
         —  dacă  în  genere  s’ar  putea  numi  de     Ce  poate  fi  causa  că însuşi  dl  Dr.   Ca  pasivişti  aţi  eşit  din  luptă,  cu
                                                   Ioan  Raţiu  declară  în  intervievul  seu   reputaţie  sdruncinată,  nu  puteţi  nega!   Iată  în  extras  cuprinsul  acelui  re­
         conducere.                                                                                                                     gulament :
                                                   din  «România  Uustrată«,  că numai  dela        Decretaţi,  pe  basa  experienţei
              Dacă  d-nii  cari  afirmă,  că sunt sin­                                                                                       Bandele  se  compun  din  Bulgări
                                                   D-zeu  putem  aştepta  schimbarea  lucru­ triste, dar'  necontestabile schimbarea tac­
         guri  competenţi  a  purta  cârma  luptei                                                                                      indigeni  înzestraţi  cu  arme  de  cătră
                                                   rilor,  va  să  zică:  altcum  e  causa  per-  ticei,  şi  veţi  vedea  cum vă  urmează  Ro­ comitet.  Sunt  formate  de  cătră  comite­
         noastre  constituţionale,  voesc,  ca  lumea
                                                   dută,  o  conducere  cu  ceva  speranţă  de  mânismul  întreg,  cu  inimile  pline  de  tele  revoluţionare  din  fiecare  district
         să  nu-i  timbreze  de  nişte  oameni,  cari
                                                   re sul taie  ar  fi  imposibilă??  ceea-ce  ar  nădăjduire  întrun  viitor  mai  buni  sau  sat  şi  primesc  instrucţiunea  mili­
         au  neglijat  justele  noastre  pretensiuni
                                                   fi  recunoaşterea  lipsei  de  capabilitate.                                         tară  necesară,  după  cum  află  acelea
         naţionale,  şi  cari  cu  nepăsarea  lor  fa­                                             La  o parte  cu  desperaţia nebărbâ-   cu  cale.  Sunt  independente  de  comi­
         tală au adus causa  mare  la ruină, apoi:      Ce  poate  fi  causa,  că  pe  lângă  o  tească,  şi  să  întrăm  cu  toţii  în  luptă!  tete  şi  Împart  la  rândul  lor  arme  ace­
                                                   armonie  perfectă,  până  în  timpurile  din
         poftească  şi  afle  modalitatea,  că  o-                                                 Tactica  nu-i  punct  de  program,  lora  pe  cari  li  înrolează  ori  li  câştigi
         piniunea  publică  adevărată  a  Românis­  urmă,  între  conducători  şi  conduşi,  re-   nici  forma  conferenţială  nu  vă  leagă,   pentru  causa  lor.
         mului  să  se  manifesteze;  ori  apoi  pof­  sultatul  totuşi  e  atât  de  regretabil ?  şi  apoi nu  forma, ci esenţa e lucru prim!  Sunt  însărcinate  de-a  provedea  cu
         tească  şi  declare  în  public,  că  deoare­  Să  vă  spunem  noi  causa:                Cu  un  motiv  mai  mult  pentru     arme,  de-a  lua  armamentele  dela  cei-
                                                                                                                                        ce  desertează,  în  districtele  lor,  de-a
         ce  nu  sunt  capaci  a  se  orienta,  şi  şi   Tactica greşită, pasivitatea e causa I  acest  pas,  aflăm  în  activitatea  Saşilor,   face provisiuni  de  arme  şi  de  p ra f de
         mai  puţin  sunt  capaci  a  conduce lucru^    Dacă  dnii  din  comitet  ar  fi  des-  a  Slovacilor  şi  a  Sârbilor,  activitate  în   puşcă,  ca  să  le  ţină  ascunse,  in  fine
         rile:  se  retrag  dela  »conducere«,  ca  să voltat atâta zel  şi  bărbăţie  în parlament, toate  părţile!                    de-a  asculta  de  presidenţii  comitetelor


                                                   Petki,  Bânffy,  Rhedey,  Bethlen,  Mikes  etc.  şi  fani  şi  de  văduve,  cari  l’au  rugat,  ca  să  le  soţi  de  arme,  de pildă în  pădurea roşie (după
              F O I Ş O A R A                      cu  vre-o  câţiva  călăreţi  s’au  luat  la  tugă  mai  răscumpere  părinţii  şi  bărbaţii  din  robia  tătă­ scriitori  poloni)  la  Vama,  pe  câmpul  mirlei
                                                   întâiu cătră  Lemberg,  apoi  s’au  întors  cătră  rească.  El  la  început  nici  n’a  voit  să  audă de  şi  al  pânei,  la  Şelimbăr  etc.,  ba  chiar  fi  la
                                                   Maramurăş  şi  au  fugit  acasă.           aceasta,  dar’  mai  târziu  totuşi  a  trimis  pe  Mohâcs  să  zice  că  Românii*)  de  faţă  cari cu­
          Expediţia nordică a Transilvănenilor          El  nici  acum  nu  şi-a băgat sieşi de vină,  Balog  Mâtyâs  la  Tătari,  ear’  pe  Sebessy  Fe-  noşteau  mai  bine  datina  de  luptă  a  Turcilor,
                                                   ci  Svezilor,  Cazacilor  şi  Românilor pentru  de-  rencz  la  Constantinopol  în  afaceri  de răscum­ ar  fl  făcut  propunerea,  că  să  facă  şanţuri  şi
                     din  suta  a  XVII.
                                                   sastrul  acesta  ne  mai  auzit.           părare  şi  de  pace.                      să  nu  să  angajeze  la  luptă  In  câmp  deschis;
                                                        Armata  a  rămas  sub  comanda  lui  Ke-   E  interesant  a  şti  cam  cât  să  plătea  a-   2)  că  nu  de  voie  bună,  sau  simpatic,  ci
               .      .{Urmare  şi  fine.)   «?»*.  «î>  >   •>>  mânyi  Jânos.  »Nem  sereg  volt  mâr  ez,  csak   tunci  pentru  un  rob  şi  ce  geschăft  bun  au   constrînşi  de  împrejurări  erau  avisaţi  unii  la
                                                   tftmeg,  âldozat  az  arulâs  kezâben»x)                                              alţii  şi  în  urma  aceasta  adeseori  să  năşteau
              In  25  Iulie  Polonii,  nu  cumva  să  so­                                     făcut  Tătarii.  Pentru  Kemănyi  Jânos  care  a
                                                   Toată  armata  au  prins’o  Polonii  şi  Tatarii.                                     certe  Intre  ei,  parte  din  cfusa  prepotenţei
         sească  mai  de  timpuriu  Tătarii,  au  aflat  de                                   fost  comandantul  Ardelenilor  a plătit de pildă   maghiare,  parte  In  urma  disposiţiunilor  de
         bine  să-i  jetuească  ei  singuri  mai  întâiu.  »Az   Tocmai  pe când a ajuns  Râkoczy  acasă,  116.000  de  taleri,  pentru  Kornis  Ferencz  luptă  cu  cari  Românii  nu  să  Invoiau,  de  pil­
         nagy  sok  tigris-  âs  pârduczbOroket, nagy sok   în  31  Iulie,  armata  ardeleană  o  duceau  Ta­ 60.000,  pentru  Apafly  Mihâly  30.000,  pentru
         aranyos  zâszlokat, fris selyem lobogokat,drâga   tarii  în  Crimea.                 Bâidi  Pâl  25.000,  pentru  Domokos  Tamâs  dă  pe  Câmpul-mirlei,  la  Vama  şi  In  expe­
         kirâlyi  ruhâkat  sok  kincscsel  elraboltâk» *)   Armata  a  perit, zice cronicarul, dar’ prin­ 12.000,  pentru  Mikola  Zsigmond  14.000, pen­  diţia  asta.  Românii  atunci  de  comun  îi  lăsau
         să  tânguieşte  cronicarul.               cipele  trăeşte,  pentru-că  fuga  a  tost ruşinoasă  tru  Sebessy  Miklos  10.000,  pentru  Huszâr   acolo  şi  se  duceau  acasă.  Urmarea  era  o
                                                   dar’  sănătoasă ;  Ardealul  a  devenit  valea  la-  Păter  9000,  pentru  Foldvâri  Ferencz  8000.  înfrângere.
              In  26  Iulie  i-au  pornit  ca  pe  o  turmă                                                                                   Elaborarea  luptelor  comune  ar  fi  un
                                                   crămilor,  în  care  sbieretele  şi  tânguirile  vă­  Pentru  un  om  de  rând  să  plăteau  câte
         cătră  ţara  Tătarilor,  dar’  auzind  Râkoczy  că                                                                              obiect  interesant pentru foştii stipendişti pbilo-
                                                   duvelor  şi  a  orfanilor  s’auziau  până  la  cer.  50—100  de  taleri.
         aceştia  stau  în  lagăr  lângă  Kamienicz  şi  ob­                                                                             sofi  istorici  ai  noştri, cari acum  stau  leneşi  la
         servând  intenţiunea  Polonilor, iute a ţinut sfat,   Numai  acum  au văzut perderile cele mari   Banii  i-au  luat  mai  toţi  de  pe  la Saşi,   o  parte  şi  nu  prelucră  mai  departe  istoria
                                                   şi  nu-i  mirare,  dacă  toată  opiniunea  publică  cari  In  schimb  au  căpătat  o mulţime de moşii
         in  care  s’a  hotărît:  >urunk  6  nagysâga  sze-                                                                              patriei,  cum  a  făcut-o  mai  pe  urmă  fericitul
         mâlye  szabaduljon»1 2)  şi  aşa  el  cu  Gyulaffy,  s’a  întors  în  contra  lui  Râkoczy.  erariale  şi  de  privilegiuri.    Bariţiu.
                                                         Râkoczy  în  21  August  a  sosit  la Dej  şi   Se  zice  că  lui  Bâldi,  după-ce  a  ajuns   Reghinul-Săsăsc,în  Martie  1901.
                                                   a  conchemat  pentru  3  Septembre  o  adunare  acasă,  aşa  i-a  plăcut  de  tare  negoţul  acesta,
              1)  „Peile  cele  multe  de  tigru  şi  de  panteră,                                                                                                    L avin iu .
         steagurile  cele  multe  aurite,  stindardele  de  mătăsii,   mare,  care  s’a  şi  ţinut  într’o  şură  din  apro­ de  el  răscumpăra  la  oameni  dela  Tătari şi pe
         hainele  cele  multe  crăeşti  cu  tesaure  cu  tot  ni-le-au   piere.  Aci  s’au  presentat  o  mulţime  de  or­ cari  nu-i  puteau plăti  înapoi şi-i băga de jobag   *)  Am  cetit  într’o  carte  de  cetire  care  era
         răpit".  A  fost  pus  oala  la  foc  şi  iepurile  încă  în                         pe  vecie.  Noi  şi  din  expediţia  asta  vedem  1)  introdusă în  gimnasiile  ungureşti  pe  la  anii  1875.
         pădure.                                         1)  Asta  rt’a mai  fost oaste,  ci numai o grămadă  că  în  toate  luptele  mai  mari  Românii  şi  cu
              2)  Măria  Sa  Domnul  nostru  să  scape.  o  jertfă  în  mâna  trădătoare.    , Maghiarii  (Săcui)  au  fost  în  evul  mediu
   1   2   3   4