Page 1 - Activitatea_1901_04_16
P. 1
Anul I. O ră ş tie , 25 Aprilie n. 1901. Nr. 16.
9
Redacţia: Administraţia:
Strada Beriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe x/i de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România ţi strâinitata
Munuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an20 franci.
nefrancaie nu se primesc.
Un n u m ă r costă 16 bani. foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL.:
A p a r e în f i e c a r e Joi.
Dr. Aurel M untean L auri an B erci an
confidenţa, cu care să adresează cătră înţeleptul preşedinte (?) a comite aptitudine şi diligenţâ şi care şi-a jertfi*
sinodul eparchial »mâna dreaptă a lui tului de supraveghere, dl medic Dr. I. 10—20 ani în şcoala poporală? Pentru-ce e
Pop, a enunţat atunci marele principiu preferit un simpla teolog sau un amploiat
Şaguna» de odinioară, sunt tot atâtea
epocal (!), că: »ce mai vorbim atâta administrativ? care nu şi-a câştigat nici un
garanţii sigure, că soartea acestei epar-
Libertatea religiunii stă în aşa le de „forme goale" (!) că doară şi dacă merit pe terenul şcolar, n’are cunoştinţă nici
chii este depusă în mâni dibace, ear’ se respectează formele, se pot comite de şcoală nici de referinţele între învăţători
gătură strînsă cu libertatea statului,
corectitatea, în ale administrării averii, »furături«! şi popor.
încât numai pe acest stâlp duplu să ra-
este viul exemplu, erezit dela întemeie Of! ce mai dragă de teorie ju- 3. Şicanele, neîndreptăţirile ce Ie sufere
zimă cu siguritate edificiul statului. De
torul constituţiei bisericii ort. române. ridico-comercială? apoi tocmai de pe învăţătorii dela popor şi dela superiorii săi
această idee reală şi netăgăduită a fost
Ce să ţine de eparchia Aradului, buzele unui „supraveghietor 1" încă nasc indiferentism. Sunt sute de caşuri
pătruns şi plâsmuitorul statutului orga că învăţători bine pregătiţi, devotaţi carierei
noi ceşti dela »Activitatea», suntem Ce mai supraveghere? risum te-
nic, marele Archiereu Andreiu, când a neatis. lor, sîrguincioşi, conştii de chemarea lor, cari
deocamdată reservaţi, în urma multor
depus principiile sale mântuitoare în * cu drag îşi împlinesc datorinţa în cutare co
peripeţii, ce în timpul mai recent, înşişi au
opul său, de a căruia binecuvântate roade mună şi fericitul învăţător îşi primeşte meri
dat în vileag. Dorinţa noastră nestră Toate mofturile acestea sunt efluxu- tata laudă şi recunoştinţă, e respectat de toţi.
să bucură azi urmaşii bisericii gr.-orto
mutată este, ca şi aci toate să fie con rile slăbănoage a solidarităţii clicaşilor; Dar' după un an doi să căsătoreşte după pla
doxe române, prin corpurile lor repre- prin care fiecare, mic şi mare, să ţine cul său şi nu după a cutărui bocotan, om cu
duse la bun sfîrsit.
»
sentative, cari chiar în timpul de faţă deobligat a cânta elogii, ortacului seu, influinţă în comună, care are aspirantă de
Chemarea deputaţilor, peste tot,
sunt coadunaţi, pentru resolvirea aface dacă face acela şi cele mai mari pros dăscăliţă şi din ziua căsătoriei nu mai este în
este şi rămâne numai aceea, ca aleşii
rilor lor culturale, bisericeşti-şcolastice, tii posibile. văţător de treabă, nu e mai mult bun, afară
poporului, se afle firul de iarbă vin
în Sibiiu, Caransebeş şi Arad. E bine să se ştie, că formele le cu el din şcoală 1 Acum să deslănţuesc .şi
decător. gale, cari sunt de lipsă pentru asigu canele, urmează acusele una după alta, până
Urmaşii, şi în parte contimporanii
Datorinţa imperativă a represen- rarea intereselor acţionarilor, şi dacă când referinţele şcolar, ca să nu-’l mai mo
acelui Archiereu, neîntrecut în activitate,
tanţilor poporului mai este, ca în bună nu sunt goale, aceşti »financieri« ce lesteze atâtea pîri, sfătueşte pe învăţător mai
pentru fericirea coreligionarilor săi, pot lebri le consideră de forme goale. bine să-şi părăsească postul decât să fie ex
înţelegere, să conlucre, în cadrul art.
şi sunt datori a-’.şi aduce aminte, cu Noi în timp scurt îi vom aduce pus atâtor masacrări. Tot aşa o păţeşte şi în
de lege IX. din anul 1868 şi a statu
pietatea recerută şi nefâţărită, de men Ia reson, şi vor vedea că formele aces văţătorul, când fiul preotului sau a altui om
tului organic, la resolvirea agendelor
torul lor, care a ridicat pe credincioşii tea nu-’s goale, ci-’s obligătoare; şi dacă a absolvat preparandia.
puse la ordinea zilei în actualele şe
săi în şirul popoarelor culte, prin aceea, e vorbă de »golătate«, apoi aceea nu-i 4. In posturile învăţătoreşti să instituesc
dinţe sinodale. împlinite acestea toate în formele legale, ci în capabilitatea prea mulţi învăţători (aşa numiţi simbriaşi)
că le-a dat o lege bisericească consti
întocmai, vor împlini şi dorinţele Ar- lor de a aplica prescrisele legii. fără cualificaţie recerută, cu preterarea altor
tuţională, dintre cele mai desăvîrşite, la
chiereilor, optate în cuvântările de des învăţători cu pregătire şi cualificaţiune, ceea-ce
care, cu oare care jaluzie, privesc duş
chidere a sinoadelor. jigneşte prea mult în ambiţiunea, vaza şi vred
manii neamului românesc. nicia celor într'adevăr chemaţi la cariera în-
Dând întru toate mulţumită con
Este constatat, că biserica română CONFGREMŢE 1NVEŢÂT0REŞTI văţătorească.
ducerii veţi împlini voinţa lui D-zeu şi
ortodoxă a suferit multe persecuţiuni şi 5. De multe ori să desgustâ învăţă
a comitenţilor.
asupriri în decursul seculilor, însă cu torul, când vede câ: nu e deajuns sprijinit din
toate aceste ea ’şi-a păstrat şi ritul şi, învăţătorii gr.-or. din protopresbiteratul partea autorităţii şcolare în afacerile Iui preste
Orăştiei şi-au ţinut conferenţa la 18, 19 şi 20 tot şi cu deosebire în pretensiunile lui juste.
mai presus de toate, limba, ear’ consti-
tuţiunea i-a câştigat-o marele Metropolit „Forme goale“. I. c. în Orăştie sub conducerea mult onora 6. Sunt prea mult lăsaţi învăţătorii,
tului Domn protopresbiter V. Domşa ca co aproape exclusiv, judecăţii arbitrare a popo
Şaguna.
misar consistorial. După serviciul divin ce a rului, care abusează de drepturile ce-i ofere
In urma acestora putem zice des premers conferenţei, comisarul conducător des »statutul organic».
Constatându-se la adunarea gene
pre noi cu multă trufie, ca şi Sthenel chide şedinţa prin o fmmoasâ şi instructivă
rală trecută a »Ardelenei«, că direc 7. Nu mai puţin excită indiferentism
în Homer: »Mulţumim ceriului, că noi ţiunea acestui institut a realisat afaceri cuvântare, urmează apoi tractarea temelor, pre dispreţul poporului .şi desconsiderarea auto
legerile practice şi criticele făcute cu destulă
suntem cu mult mai bine decât părinţii de sume foarte însemnate fără concluse; rităţii şcolare ce le întimpină învăţătorul. E
demnitate şi obiectivitate. O tractare mai in
noştri.« a plătit o sumă de aproape 40 tensivă a avut tema pusă de ven. Consistoriu: caz concret, că intr’o comună servise un în
mii coroane, a cumpărat realităţi, de văţător 12 ani. învăţător deplin cualificat, ab
Dacă cetim, cu atenţiunea cuve »pentru-ce se observă mare nepăsare şi pen-
65.000 cor. şi 34.000 cor. tot fără solut de gimnasiu (cu atestat de maturitate),
nită, cuvăntările de deschidere ale si tru-ce nu se manifestează mai multă însufle
concluse; de teologie şi pedagogie, care mai înainte o-
noadelor din Sibiiu şi Caransebeş, apoi ţire în activitatea mai multor învăţători, ai cupase post de director la scoale normale.
a vândut o moşie cumpărată mai noştri? Şi cum s’ar putea ajunge aceea în
din acelea nu transpiră alta, decât în- După 12 ani de serviciu în acea comună nu
departe, ear’ fără conclus; sufleţire?» Conferenţa, din multele cause, mo
bărbătare la muncă cinstită, reală şi a vendut o casă din fruntea pieţii tive, înşirate de membrii conferenţei anunţă de mărul învăţătorilor să înmulţeşte cu un absol
spornică, în ale înaintării, pe terenul Orâştiei cu 32.000 cor., contra unui conclus: Nepăsarea......................................... vent de preparandie, care numai cu 3 luni de
bisericesc-şcolastic. conclus a direcţiunii, care zicea, că să zile mai înainte părăsise băncile şcoalei, tără
examen de cualificaţiune, cu pregătire de 4
Cuvintele archipâstoreşti, pronun se vânzâ numai cu preţul inventarului, Nepăsarea ce afirmative să manifestează clase gim. Având atunci a să alege un di
ce era 34.000 coroane, însă cu inves în activitatea mai multor Învăţători urmează
ţate cu atâta iubire şi dornicie „ca toţi rector la acea şcoală, comitetul parochial alege
tirile făcute avea realitatea aceasta o din căuşele că:
cei angajaţi la serviciul apostoliei, să lucre valoare de aproape 46.000 coroane. 1. Cei mai mulţi învăţători primesc pe învăţătorul de nou numit şi — autoritatea
din toate puterile, ca cele două aşeză S’a vândut eacâ aşa pe sub mână, foarte neregulat salariul şi altcum atât de mic, şcolară aprobă alegerea.
minte sfinte, biserica noastră naţională unui membru a comitetului de supra încât chiar şi când regulat îl primesc, abia Ear’ la întrebarea că : cari ar fi mijloa
şi şcoala noastră confesională, să de veghere, A. P. Barcianu, care de-atunci îşi pot acoperi lipsele zilnice. cele ce ar putea face să dispară, nepăsarea
a venit în graţia elicei alias Dr. Mihu, 2. Lipsa de emulare la învăţători încă învăţătorilor în activitatea lor şi cum s’ar pu
vină adevărate isvoare de lumină şi cul
de când a sistat „Revista Orăştiei", e causa nepăsării şi neînsufleţirii. Intr’adevăr tea ajunge la o însufleţire ?
tură religioasă, din cari clerul şi popo
care prin unii articli sinceri, începuse nimica nu poate stîrni în unii învăţători acel Să r ă s p u n d e : Să se îndure prea ve
rul nostru să se adape şi să se într’ar-
a deveni neplăcută, elicei răutăcioase. simţ. învăţătorul român gr -or. fit. el cât de nerabilul Consistoriu Archidiecesan a dispune
meze cu armele minţii şi ale cunoştinţii Fireşte toate aceste le-a făcut sti diligent, de cual ficat, implinească-’şi datorinţa delâturarea relelor şi neajunsurilor înşirate mai
celei adevărate1*, trebue să dee impuls mabilul Dr. Ioan Mihu, ca director exe cu zel, cu abnegaţiune, totuşi nu poate spera sus şi atunci îl asigurăm că, nepăsarea dis
deputaţilor sinodali, fără osebire de tagmă, cutiv; care, tot ca director executiv la nici o înaintare, nici chiar la un post de pare de sine, ear' in locui de unde a fugit
a conlucra din toate puterile la înain precum am amintit mai adeseori, ri mai bine dotat. Până când într’alte ţări, d. e. indiferentismul, acolo încolţeşte, creşte şi să
dica valoarele cambiilor luate dela ţă Germania, a ajuns ministru de culte un în desvoaltă însufleţirea.
tarea acelor aşezăminte culturale, into
rani pentru prăştila ce le vindea el; văţător poporal, la noi nu-i este permis batăr
nate de înalt Prea Sfinţia Sa, actualul Sâmbătă la 11 oare s’a închis confe
fără însă sg subscrie şt d-sa cambiile, a aspira la postul unui referinţe şcolar. In
Archiepiscop şi Metropolit, recunoscut dovadă câ-i om practic; el bagă banii ţara noastră sunt inspectori şcolari regeşti, renţa şi învăţătorii s’au depărtat voioşi că
şi-au putut împărtăşi reciproc cunoştinţele. O
de mare, în ale chivernisirei şi sporirei la buzunar, apoi »Ardeleana« vază de înaintaţi la acel post şi rang din învăţători
singură împrejurare neplăcută a fost, că inte-
averilor bisericeşti-şcolare şi fundaţionale. unde, când şi cum îi va scoate. cu pregătiri de 4 clase gimnasiale şi pre liginţa română din Orăştie, afară de preotul
La adunarea generală dl Dr. A. parandia.
Solidaritatea, la care apelează, cel Ioan Moţa, ca raportor al «Bunului Econom»,
Munteanu a dificultat uşurinţa aceasta Pentru-ce oare la noi, cel puţin postul
mai cinstit Archiereu, din Caransebeş, nu a cercetat conferenţa. E semn rău a des-
scandaloasă, şi a pretins că formele de referinţe şcolar nu să poate ocupa de un
în cuvântarea sa de deschidere, apoi prescrise să se respecteze etc. preţui pe educători, căci prin aceea descon
învăţător absolut de gimnasiu, care dovedeşte sideri chiar educaţiunea copiilor tăi. Să pri-
