Page 2 - Activitatea_1901_04_16

Pag- 2 A C T I V I T A T E A Nrul 16.

f
vim pe Maghiari, şi vom vedea că conferen- Ioan Mihaiu afirmă că conducătorul e- Aceasta este starea faptică şi nu cred, «Ardeleana» ridicându-se, zice, cine a ăcu
ţele, sau mai bine zis şedinţele reuniunilor lectricei R. Kaess însuşi ar fi făcut arătare la că se va afla mi st ificator, care să con­ «Ardeleana», să r ă m â n ă ş i maiîncolo.
lor învăţătoreşti sunt cercetate şi de comiţi direcţiune. tra dovedească. Ne mai fiind altul insinuat la vorbire,
supremi, clasa cea mai cultă a lor să află Acţionarul L. Bercian pretinde cetirea Mancitatea raportului şi incorectităţile, să ridică directorul executiv Dr. I. Mihu şi
în conferenţele învăţătorilor şi iau parte la j contractului încheiat cu proprietarul stabili­ cum să presintă bilanţul, reiese şi din urmă­ basat pe acţiile sale, apoi pe cele ale mem­
banchetele lor. Oamenii noştri sunt atât de mentului R. Kaess. Notarul adunării P. Belei, toarele : brilor de direcţiune şi comitetului de supra­
răpiţi de materialism, încât educâţiunea o ţin ceteşte contractul în text unguresc, cu care Nu aminteşte nimic despre afacerile veghiere, precum şi pe unii acţionari, anume
de un bagatel. Mulţi socotesc că au făcut des­ prilej să constată, că întabularea acestui con­ mai de însămnătate, obvenite în decursul aduşi, se facă gură, drept scuze zice cam ur­
tul dacă lasă după ei multă avere copiilor lor. tract nici până azi nu s’a făcut. Tot acţionarul l ăudat ul ui an de gestiune, precum: mătoarele :
Dar’ amar să înşală. L. Bercian cere cetirea părerii jurisconsultului încheierea tîrgului cu electrica; spesele în­ Daţi-mi voe, că şi eu păcătosul să mă
R aportorul. institutului, referitor la acest contract de greunătoare, plătite advocatului Dr. Aurel pot apăra atât pe mine cât şi direcţiunea, de
însemnătate. Jurisconsultul este de părere, că Munteanu; noue alegeri de funcţionari, con­ multele acusări, făcute de antevorbitori.
aşa după cum sunt concepute stipulaţiunile trari cu regulamentul stabilit în adunarea 1. Este o batjocură a sorţii, că după
contractului, institutul va suferi daune. Con- generală extraordinară din anul trecut; cum­ 16 ani tot în această sală, unde ne-am con­
ADUNAREA GENERALĂ diţiunile cu oraşul sunt asemenea nefavori- părarea şi vinderea de realităţi; permutarea stituit, să ne numească hoţi, tâlhari şi altcum;
DELA „ARDELEANA1* toare pentru institut. Concesiunea ca atare institutului în altă casă acuirată şi adapta­ însuşi străinii iau pălăria în mână înaintea
este un drept personal, de care institutul rea aceleia pentru birou, apoi procurarea noastră pentru progresele ce le-am dobândit.
asemenea nu s’a asigurat. Tot referitor la mobilelor luxurioase pentru sala direcţiunii Să ne arete alţii după 16 ani numai atâta
(Urmare şi fine.) afacerea cu electrica să ceteşte votul se­ şi multe alte treburi, cari toate au tăiat câştig, cât am făcut noi; nu am băgat nici
parat al membrului direcţional I. Mihaiu» afund în micşorarea venitului curat, respec­ un finic în buzunar pe nedreptul. Venitul ob­
După cetirea şi ascultarea acestei pro­ prin care conţinutul adevărat al protocolului tive au produs deficitul, ascuns în adins. ţinut atîrnă dela director.
puneri speciale a comit, de supraveghiere, a- direcţiunii îl trage la îndoială. Raportul prea scurt, şi bilanţul făcut 2. Moşia dela Gola Kâlmăn a adus 2000
clus la raportul aceluia, ca şi care abia se va Avend cuvântul acţionarul L. Bercian, pentru anul l ă u d a t 1900 nu ne spune la fl., venit pe seama institutului. Aceea s’a vîn-
fi aflând în analele şi archivele băncilor preste zice cam următoarele: cine să află contul curent, ce acoperire are dut pe basa unui contract încheiat cu Buda
tot, în înţelesul cărora, comit, de suprav. a După cele auzite şi zise din partea şi cu ce °/o câştig? Bela înainte de cumpărare. Recunosc, că con­
deviat cu desăvârşire dela prescrisele statu­ Ce realităţi să cuprind în suma de clus nu a existat.
membrului direcţional Ioan Mihaiu şi a acţio­
tului §. 41—44 şi a legii corn. §. 194—196, narului Dr. Aurel Muntean, s’ar părea că aproape.215 mii cor.? Spesele mele fac 45 .fl., ear’ ofertul
întru cât a luat parte în comisiune mixtă
toate punctele îngreunătoare, tot atâtea gra- Despre diverse conturi debitoare şi in­ preotului Dăncila a sosit prea târziu.
împreună cu membrii din direcţiune (ceva vatnine daunificătoare pentru acţionari si abu- terese restante, apoi % acelora, pentru-ce 3. Că am plătit spese procesuale adv.
nemai auzit, incompetent şi contrar legii) lă- suri, au fost amintite, încât altele nici n’ar nu se dau desluşiri? Dr. Muntean este drept, însă responsabilita­
cându-se investigatori, apărători şi totodată şi
mai exista. In faptă sunt multe, însă nici pe Cum s’au calculat efectele publice? tea cade şi asupra direcţiunii, care nu mi-a
judecători a gravaminelor ridicate asupra direct,
departe nu sunt exhauriate toate, câte direc­ Pretensiunile dubioase încă nu sunt dat mandat special (cine este referinţe cla-
executiv în special, asupra direcţiunii şi pro- ţiunea şi cu deosebire directorul executiv evidente, sau atari nu ocur? rissime? ai aşteptat să tacă propunerea
prialminte asupra lor înşişi.
le-a comis în detrimentul şi pe contul ins­ Cu ce °/0 s’au calculat interesele anti­ Şimon baci ? sau tetea Sivu ori Ghiţu? pe
Cât este de necualificată această proce­
titutului. cipate şi restante ? a cărora sfaturi, nici când, nu ai dat o para
dură nemai pomenită, o lăsăm la apreciarea Este dureroasă lamentarea direcţiunii,
Cu raportul direcţiunii amână vă de­ chioară, fără totdeauna, trăgând cu ochiu
alor vre-o 80 de institute economice române, cu privire'la expresiunea regretului, despre
clar, domnilor acţionari, cari nu sunteţi preo­ cătră poticăraşul, i-ai luat în zeflemea). Nici
conducătorilor acelora, apoi în caşul acesta pornirile ziaristice, puse la cale în o foaie lo­
cupaţi de cultul personal, că Bilanţul şi ac­ adunarea gen. nu mi-a dat indemnisare (vezi
concret nu prindă pe nimeni mirarea, dacă cală, adecă «Activitatea» şi în una din Buda­
tele referitoare la această adunare sunt con­ la un bagatel ceri indemnisare, ear’ la vîn-
siliţi suntem a apela la torurile justiţiare com­ pesta în contra conducerii institutului, pe cari
trar disposiţiei legii comerciale puse la per­ zări şi cumpărări de realităţi de zeci de mii,
petente în afacere. le declară de menite a slăbi î nc r e de r e a
tractare. Anul de ţaţă, adecă 1900 despre apoi la cont curent de 250 mii, pentru elec­
După-ce cele trei propuneri monstre de- mare, de cari au fost nor oc oş i a ace
f
care este vorba a fost bogat, nu însă în trică, nu ai lipsă ? ce mai logică vinerenească
altcum ne puse la ordinea zilei, ale comit, de păr t a ş institutul (şi pe ei bunii bunilor).
resultate bune, fără în cile mai rele şi pă­ de-a lui badea Todorl)
suprav. erau basate pe atari acte de inves­ Prin acest pasagiu direcţiunea, dar’ mai
gubitoare, fărădelegile comise contra statutu­ 4. Cauza cu electrica lui R. Kaess este
tigare, procese verbale, declaraţi uni scrise şi vârtos directorul executiv, să nisueşte a pune
lui şi regulamentului intern sunt sumedenii, rentabilă, a adus deja 9000 fl. (aşi dori să
diferite protocoale, acţionarul L. Bercian cere scăiuş libertăţii de presă. Aşa să vede, că di­
pe cari aţi binevoit a le auzi dela antevorbitori. văd contul!) şi sub împrejurările actuale aduce
cetirea acelora în plenul adunării generale. recţiunea «Ardelenii» este de acord cu toţi
Creşterea activelor, de aproape un ju­ anual 20.000 11., pot garanta venit de 5%
Membrul comit, de suprav. Dr. R. Dobo acei factori patriotici, cari cu toată ocasiunea
mătate milion, nu stă în raport cu profitul şi pe viitor şi mai mult.
pe lângă ajutorul preşedintelui comit, de su­ sunt aplicaţi a suprima cel rnai scump drept,
meşteşugit de 3028 cor. 36 fii. presentat (Pofteşte şi fă un bilanţ neumflat, ipsis-
prav. Dr. Ioan Popu, a cetit toate actele re­ adecă libertatea presei, care singură este che­
cu atâta emfasă din partea direcţiunii şi in­ sima verba, dela început şi până azi, şi te
feritoare la această afacere odioasă, din care mată a sbiciui din fundament ilegalităţile, ne-
nu transpiră alta, decât că comisiunea mixtă tonat cu atâta fudulie din partea directoru­ corectităţile şi abusurile pe toate terencle vi­ vei convinge, că institutul are perdere ear
lui executiv Dr. I. Mihu. câştig numai R. Kaess, ce pagubă, că nu ai
din 2 membrii ai direcţiunii : Ioan Mihaiu şi eţii publice.
Ridicarea creditelor de Cont-curent au timp să te ocupi şi cu afacerile băncii).
Dr. S. Erdâlyi şi 2 membrii ai comit, de su­ Aşa să vede mai departe, că directorul
fost sbiciuite cum să cuvine, nerentabilitatea 5. Moara a luat-o Vulcu dela Kaess de-a
prav.: Dr. I. Pop şi Aurel P. Barcianu, sub executiv Dr. I. Mihu 'şi a uitat de făgăduinţa
conducerea preşedintelui direcţiunii şi totodată acelora, dovedite ca lumina zilei, ear’ păgu­ noastră, cari am înfiinţat acest institut (căci dreptul. Aceasta nu să poate numi păcat.
dir. substitut, în urma abzicerii directorului bite ce vor urma şi în viitor, cu deosebire ceialalţi mulţi colegi ai săi din direcţiune pe Kaess a dus-o rău cu moara cât a dus-o.
Dr. I. Mihu, N. Vlad, care din urmă ocupă din întreprinderea electrică, asemenea au vremea aceea nici nu-i cunoşteam) că acela Cine s’o conducă, dacă ar fi luat-o institutul ?
două posturi incompatibile cu §. 15—22 a re­ fost argumentate pe deplin. să fie condus totdeauna în simţ liberal şi a- dacă ne suspiţionaţi la chila de fărină? apoi
gulamentului pentru afacerile interne, iau de Este fapt constatat, că direcţiunea a devărat românesc. Că institutul «Ardeleana» la conducerea aceleia mai era lipsă încă de
basă a investigării alinee de alinee a artico­ t r e c u t l i mi t e l e c o mp e t i n ţ e i sale, se fie promovătorul nisuinţelor noastre şi eco­ 50 mii fl. Mai departe ne încriminaţi, că
lului apărut în No. 2 al «Activităţii» sub ru­ când a făcut intreprinderea cu R. Kaess fără nomice, dar’ şi pur naţionale. nu se poate controla venitul morii. Cărţile să
brica «reflexiuni la un banchet economic în a u t o r i s a r e dela a d u n a r e a generală. Cine să încumeată a suprima libertatea visitează în toată luna. Vulcu nu poate face
Orăştie.» In cadrul operaţiilor nu sunt susce- de presă, merită dispreţul de obşte şi dacă „Coc ol o m o c o 1 o". (Ca membru în direc­
Din procesele verbale voluminoase să pute şi af ac er i i n dus t r i a l e , prin ur­ este încă şi Român, să face părtaş perceptelor ţiune, credem noi* că t ocmai p o a t e face,
constată, că comisiunea unică în felul ei nu mare a lua împrumut de reescompt cu 7—8°/0 din timpurile feudale atât de triste cu deose­ căci la din contră vă abzice alte servicii re­
face pe investigătorul, fără să obtrude ca apă­ şi a-1 plasa în cont-curent, care abia produce bire pentru noi Românii. ciproce. Interesul de câştig la neguţători este
rător al directorului şi a faptelor sale. 2%, este păgubitor şi în câţi-va ani va.con­ Foaia locală «Activitatea» a dat loc desvoltat, apoi şi acî să poate aplica zicerea
că o mână spală pe ceealaltâ şi neguţătorul
Comisiunea exmisă a dovedit până la suma venitele incurse dela împrumuturile in­ unor incorectităţi săvârşite şi prin aceasta a
ajută pe poticăraşj.
evidenţă, că nici cea mai primitivă cunoştinţă stitutului, pentru cari clientela plăteşte 8 —10°/0 împlinit numai un postulat din programul său.
nu posede despre modul cum are a se face interese. 6. Că sunt părtaş la moară, nu voiesc
Că acuscle ce i-s'a făcut, drepte şi juste
o investigare obiectivă. a aminti, las la apreciarea acţionarilor.
Modul cum să cumpără şi să vînd rea­ sau nedrepte şi nejuste sunt, va fi chemat
Sub ce fel de împrejurări şi sub cari
lităţile la institut, s’a dovedit pe deplin din forul competent a le judeca cu obiectivitatea 7. Pe casa „Szechenyi" am pus ochii
impresiuni s’au pus pe hârtie fasiunile celor
partea antevorbitorilor. Constat şi eu, că ace­ recerută. de 4 ani, m'am pus în înţelegere cu Wag-
ascultaţi în chestie, apoi dacă luăm în băgare ner. Ne ajungând Ia resultat, am promis lui
lea să iac totdeauna pe sub mână, care îm­ Dacă direcţiunea ar fi observat prescri­
de seamă timpul cel lung de două luni, în Dr. Klein 1/20/0 remuneraţie pentru întreve-
prejurare tristă este tot în aceeaşi măsură sele legilor, ale statutelor şi regulamentelor
care s’a făcut cercetarea, de voe de nevoe nire, aceia sunt cei 485 cor. cheltuiţi. Casa
păgubitoare pentru acţionari şi împreunată în vigoare, n’ar fi fost expusă Ia încri­
trebue să conchidem, că totul a fost un am cumpărat-o şi cred că este la loc să
cu anumite favoruri pe seama celor cari le
-ei.oi minări, ca şi cele publicate în «Activitatea»
ce forţat, unilateral şi neobiectiv. r --.j ziceţi un „să t r ă i a s c â“ pentru-că ai cum­
efectuesc. No. 2 si ca şi cele auzite azi în plenul adu­
Ne pare rău, că nu suntem în posiţie părat-o. (Boca şi Andrescu la semnul dat de
Aserţiunea din raport, că venitul curat nării generale. Naştere la toate acestea au dat
a putea publica, voluminosul act de investi­ Iosif Orbonaş strigă un „să trăiască11 puternic,
al institutului a crescut în raport cu înmul­ lucrările necinstite şi pline de interes privat
gare în întreg conţinutul lui, care este o vred­ ca la Dânc şi Valea-mare).
ţirea activelor, este o falsitate sfruntată. a unora din direcţiune, cari pe departe au
nică basă şi substract al propunerii adusă la
Dacă celea 485 mii coroane active mai trecut marginile bunei cuviinţe. Sub astfel de 8. E drept că am ridicat 6 cor. pentru
raport, comit, de supraveghiere. Publicat a- încheiere, însă nu am ridicat salariul de 1000
mari ar fi produs nu mai mult decât barem împrejurări, despre consolidarea acestui institut,
cesta fără comentar, ar servi de informator fl. (salar de 1000 fl. nu ai avut nici când,
21/2°/o> venitul trebuia să se urce cu cel pu­ nici vorbă nu poate fi.
viu al afacerilor acestui institut deoparte, ear’ clarissime).
ţin 12 mii cor.
de altă parte a procedeului comisiunii şi ca- In urma celor desvâlite de membrul în 9. Despre afacerea cu electrica lui Dr.
pabilităţii ei. Profitul curat, arătat în Bilanţ, cu 3028 direcţiune Ioan Mihaiu, celor afirmate de ac­ Erdelyi nu am cunoştinţă positivă.
Fiind timpul înaintat, adunarea să a- cor. 36 fileri est e un neadevăr. Pentru-că ţionarul Dr. Aurel Muntean, pe cari toate le 10. Că moşia lui Berivoy, dela Hune­
mână pe după amiazi la 21/.2 oare. in anii trecuţi marcele de presenţă a direc­ susţin şi eu şi în fine, în urma celor înşirate doara, nu este câştig, pentru-că el a parce­
Redeschisă adunarea Dr. Pop mai re- torului, direcţiunii şi comitetului de suprave­ de mine, fac următoarea propunere : Aduna­ lat-o şi cu preţul s’a achitat datoria aceluia.
ferează asupra sumei de mijlocire plătită lărâ ghere să computau în anul de gestiune res­ rea generală să decidă neîncredere direcţiunii,
conclus advocatului Dr. Klein. pectiv, acum însă aceste spese, sub numirea apoi amovarea acelora şi punerea sub acusă, 11. Venitul dela moşia lui Gola Kâl-
Dr. Ştefan Erdâlyi, membru direcţional, de tantieme, să vor pl ăti în sarci na pentru rebonificarea daunelor causate acţio­ mân de 4200 cor. este suscepută la fondul
cere constatarea celor afirmate de membrul anul ui cur ent 1901. Acelea fac, după narilor, eară dela votare membrii direcţionali special de reservă.
direcţ. Ioan Mihaiu; cu privire la lumina elec­ propunerea de împărţire pos. 4, 5 şi 6 peste şi comit, de supraveghiere să fie eschişi. 12. Interesele socotite la tantieme sunt
trică folosită în casa sa în măsură mai mare tot 5702 cor. 45 fii. Subtraşi aceştia din Acţionarul Boca, neam cu senatorul Da- corecte până la un filer. (Compt. Nicoară
de cum plăteşte la institut. Neagă că el ar profitul curat, resultă un deficit şi nu pro­ vid, căruia i-s’au făcut oare-cari promisiuni, constată această împrejurare în plenul adu
beneficia de lumină mai mare de cum plăteşte. | fit de 2674 cor. 09 fii. pentru a fi aplicat jinerele său ca scriitor la nării prin o vorbire fulminantă. Să vede că