Page 3 - Activitatea_1901_04_16

Nrul 16. A C T I V I T A T E A Pag. 3.

cunoaşte din rădăcină §. 46 a s'atutului. O La punctul din urmă nu să constată nea s’a reoglindat gelozia femeii. Ea a fost — Naţiune recunoscătoare. Legislativa
fi ! o fi! numai cât, că amar să înşală). maioritatea relativă, cerăndu-se scrutinul, a- predată de d-şoara Valeria Groff şi de dnii Franciei a decis transportarea osemintelor lui
P. Banciu, R. Ionescu şi Constantin Budoiu,
13. Casă vîndută lui A. P. Barcianu o cesta să deneagă, ear’ acţionarul Dr. Silviu cari toţi s’au achitat spre mulţumirea publi­ Gambeta dela locul de repaus, unde era, în
am făcut, ca să nu fim siliţi a spesa cu re­ Moldovan protestează contra acestei proceduri cului de rolurile lor. „Panteon11, locul unde numai cadavrele băr­
pararea. Recunosc, că ar fi trebuit să o dăm arbitrare. Pentru buna reuşită morală a petrecerii baţilor mari să aşează. Familia şi urmaşii
în licitaţie publică, însă nu au fost reflectanţi. La ordinea zilei punctul 5 din program, în primul rînd se cuvine laudă conducătoru­ acestui mentor al ţării sale era la început
Casa vîndută nu stă în legătură cu reescomp- raportul în afacerea contractului încheiat cu lui lor, dlui C. Bai cu, care, precum în tre­ contrară, însă la insistenţa ministrului preşe­
cut, aşa nici de astă-dată n’a cruţat osteneală,
tul, d-le Bercian! jurisconsultul institutului. ci cu trup cu suflet s’a pus în fruntea lor, dinte, în urmă, s'a învoit. Cine a lost Gam­
După cetirea contractului cere cuvântul beta, o ştie fieşte care patriot francez, că
14. Plata de 600 fi. votaţi lui Kaes instruându-i, ceea-ce i-a şi succes pe deplin.
acţionarul L. Bercian şi zice cam următoarele: Răsplată fie-i deci reuşita splendidă a pro- atunci, când naţiunea era îngenunchată, în
pentru manipulant, o trage cine împlineşte
Cu postul de jurisconsult s’a făcut dela ducţiunii. Mândri fie de succesul lor şi în­ urma intrigilor monarchiste şi-a apucăturii ne-
conducerea cărţilor. E drept că este aplicat începutul institutului an de an gălăgie, aşa că şişi diletanţii, precum şi suflerul lor, dl George
acum funcţ. Demian, însă contabilitatea este Suciu, cari au dovedit din nou, că pe lângă succeasă a lui Napoleon, el, Gambeta, a adunat
este în continuu un «circulus vitiosus», crede, că ca din pământ sute de mii combatanţi şi i-a
dator a o purta institutul. munca de toate zilele, să nisuesc a înainta şi
este timpul a-se face capăt acestor neajunse. pus contra armatei germane. Meritat# dis­
15. Recunosc, că am excomptat cam­ pe alte căi, cari să-i înalţe şi să le servească
Direcţiunea a introdus felurite sisteme, de laudă. tingere.
bii pe prăştilă, însă institutul nu a perdut la
ear’ sistemul ultim, cu introducerea cancela­ Datori suntem şi aici a întona, că de-
nime. De alt-cum dela adunarea trecută nu o riei advocaţia'e, s’a dovedit de nepractic şi t ent or i i put eri i dela i nst i t ut ul «Ar­ — Promoţiune. Dl Ge o r g e Dubleşiu,
mai tac. Bradul stă în urma aceasta gră­ deleana» şi cu acest prilej au lipsit dela absolvent în drept la facultatea din Cluj, a
spesele anticipate încă scurtă venitele institu­
madă. Şi ce lucru întors. Deatunci prăştilă tului, apoi a constatat însuşi comitetul de această petrecere. Inzadar sunt pentru aceşti fost promovat la gradul de Dr. Sâmbătă tn
este cu 30°/0 mai lesne în Vinerea. «bărbaţi valoroşi» principiile, prin cari să 20 Aprilie n. a. c. — Felicitările noastre I
supraveghiere, după cum a auzit, că în spesele reclamă intensiv ridicarea clasei meseriaşilor
16. Mobilele sunt plătite, prin urmare cancelariei sunt încâlceli, şi nime nu poate la nivelul recerut, căci ei sunt mai presus
nu ocur în Bilanţ. De alt-cum inventar să da desluşirile cuvenite, dar' mai vârtos, pur­ de aceste vederi. Cum să şi poate cugeta, — Unde rămâne primarul?! Luni seara
poartă în regulă. tarea cancelariei cum să contemplă în con­ ca doctori cu diplome câştigate dela Viena la 8 ore ni-a suprins pe noi, pacinicii locui­
17. Cu funcţionarii suntem prea buni tractul presentat, nu corespunde intereselor până în Cluj, să participe la petreceri de-ale tori ai Orăştiei, un alai neobicînuit. întrebând
meseriaşilor. Până când inteliginţa, de ieri- de motiv, ni-s’a răspuns, că mâne zi este
şi prea darnici, faţă de cassarul P. Belei nu institutului. alaltăieri, va fi nutrită de aceste vederi în­ ziua onomastică a căpitanului orăşenesc
avem suspiţiuni, dovadă, că şi mai departe Drept aceei propune sistarea cancela­ guste, până când se fac diterinţe şi deose­ de poliţie. Trebuesă conchidem, vrând-nevrând,
l’am lăsat în locul său şi avem încredere în riei şi introducerea modalităţii anterioare, ca biri de rang, posiţie şi mai ştie D-zeu ce că conductul de torţe stă în legătură de nex
el. Colosală rătăcire şi neînţelegere la func­ mai corespunzătoare, fireşte prelângă stipula- fel, până atunci toate svîrcolirile de înaintare
sunt zadarnice. Clasa me s e r i a ş i l o r ro­ causal cu conductul sfeclit al cârmuitorilor
ţionarii ,,Ardelenei“. Cum pot ei zice şi încă ţiuni clare şi precise.
mâni şi di l et anţ i i , dor ni ci de î nai n­ dela „Ardeleana11, folosindu-se, poate, cele
cătră Dr. A. Muntean, că sunt tractaţi rău Dir. exec. Dr. I. Mihu cere susţinerea tare, nu de pereze, căci viitorul cel procurate la alaiu şi valorându-se astfel ma­
s
şi au plată prea puţină, când aceasta să contractului, cu aditamentul, că cancelaria să i mai apr opi at îi va şti r e mune r a du­ terialul destinat la firmele Brassay şi Ko-
desminte în adunarea generală. No aştepta- poată fi sistată şi mai curând, dacă o con­ pă meri t el e lori T ~ a.
lovrat. Nu ne aducem aminte, de când In
ţi-vă acuma la şicanele puse la cale în po- lucrare armonică nu este posibilă între di­
acest oraş, să se fi făcut manifestări aşa im-
tică la „Ursul negru11 de colegii voştri, Va- recţiune şi jurisconsult. Contractul este în­ posante. Ce merite ar avea căpitanul de po­
Revista externă. liţie, ne-ar putea spune protonotarul orăşenesc,
leru mami şi gavaleros sprintenos-ciiindros. cheiat pe 5 ani.
Pusă la vot, să primeşte contractul în­
18. Recunosc, că obiecţiunea acţiona­ care de present să află în oare-care sanator.
rului L. Bercian este întemeiată, încât tan­ cheiat cu aditamentul făcut. Din România. Bine, dlor manifestanţi, unde rămâne prima­
tiemele cad în sarcina anului 1901, prin ur­ Dl Dr. Enea Draia este al cincilea rul, care este mai „bari“ decât subalternul său ?
mare venitul curat est e r e dus la deficit advocat, care va avea să suporte urmările de La 20 Aprilie n. s’a sârbat în Bu­
şicanare ale elicei ardeleniste, plămădite în cureşti ziua naşterii M. S. Regelui Carol, — f Dr. Teodor Pascu, medic în Bis­
19. Recunosc, că am făcut imputare strada „drumul ţerii“, dospite în Vinerea, din care incident s’a celebrat şi un Te-
ziaristicei, însă nu atâta foii locale „Activi- coapte în potica la „Ursul negru11 şi desfă­ Deum, la care au luat parte toţi dig- triţa, a răposat, fiind în etate abia de 34
tatea“, ci mai vărtos celei din Bpesta. Zi­ ani. In urma sa au rămas soţia şi 3 copii.
cute în direcţia „Ardelene!11. nitari civili şi militari. M. Sa Regele a Fie-’i ţărîna uşoară şi memoria binecuvântată
cem noi la t o a t e aceste, că nu ne
Urmează p. 5. alegerea a’or 3 membrii împlinit in aceea zi 62 de ani.
doare, m e r g e m mai d e p a r t e şi îi
în direcţiune. Renta română, în urma veniriii la — L i s t a ci vilă a m o n a r c h i l o r eu­
vom lăsa în pace. Mânile mele s u n t
Au votat 23 acţionari cu 2604 acţii. putere a partidului liberal, s’a urcat ropeni. Atară de Ţar şi de Sultan, a căror
c u r a t e şi nu am lipsă să-’mi deie dl Din care a primit Dr. I. Mihu şi Niculau foarte tare, astfel că cursul rentei venite nu se pot stator! exact, deoare-ce o
Mihaiu pes t e de ge t e . încheind reflt-xiu-
Andrei, capelan în Căstău, câte 2604, ear’ de 5% care se conta la bursa din mare parte din încassările statului este a lor,
nile mele (la semnul dat de după barieră
Niculau Vlad, apotecar 2583 voturi. Berlin în 6 Aprilie n. la 87 75, la 13 în prima linie vine împăratul şi Regele nos­
de Iosif Orbonaş, Boca, Andrescu strigă un Noi ceşti dela „Activitatea11, după-cum Aprilie atinsese cursul de 9050; renta tru cu un apanagiu anual de 18,600.000 co­
„să trăiască11 la adresa vorbitorului Dr. I. ne numesc cei trei crai dela resârit, D. E. şi de 4% în acelaşi interval s’a urcat roane ; lui îi urmează regele de Prusia, care
Mihu), recomând primirea bilanţului.
V., adecă- Sibişanul, Măcâuanul şi Pienarul, dela 73 la 77 20 şi 77 80. ca împărat german n’areapanagiu, cu 15,719.296
Membrul direcţional 1. Mihaiu susţine
ne-am reţinut dela votare, introducând mărci. Un apanagiu mare primeşte regele Ita-
propunerile, eară acţionarul Dr. A. Muntean Din Bulgaria. iei, şi anume 10,050.000 lire (13 milioane
„ P a s i v i t a t e a în A c t i v i t a t e “.
zice cam următoarele :
Asupra celor scrise de „Tribuna11 şi Intrarea Macedonenilor în Bulga­ mărci). Ch;ar şi Spania cu finanţele sale slabe
Constat în plenul adunării, că dl director „Tribuna Poporului'1, referitor la „Ardeleana11 ria a fost oprită de cătră primul mi­ dă regelui seu 8,000.000 cor. Regele Portu­
executiv a luat toate gravaminele în glumă nistru Ceraveloff, prin un ordin dat au­ galiei are 1,700.000 cor.; regele Svediei şi
şi adunarea iei, vom reveni.
şi la tot cc a zis, lipseşte seriositatea re- Mai constatăm şi acea corectitate? că torităţilor dela graniţă. Poarta, după- Norvegiei 2,100.000 cor., atară de aceasta
cerută. deşi la punct 7 prt şedinţele E. Popovici, a cum e informat guvernul bulgar, a in­ mai primeşte 321.320 pentru o subvenţie
Zice, că în restimp de 16 ani n’a fu­ declarat, că propuneri speciale nu au intrat, terzis înfiinţarea de şcoale noue bul­ specială. Regele Danemarcei are 1,210.000
rat, se poate, căci atunci i-ar fi locul alt totuşi cele făcute de comit.de supraveghere s’au găreşti în Turcia. cor., al Belgiei 2,700.000 cor., România dă
undeva, adecă în temniţă. pertractat nefiind publicate în regulă şi expuse Congresul macedonean în o şedin­ Regelui 1,185.186 lei, Sârbia 1,200.000 dinari
Rectificările, aşa după-cum acelea s’au la vederea publică. ţă a sa a hotărît, ca se facă un memo­ (1,000.000 cor.) Regele Greciei are 900.000
dat din partea directorului executiv, nu res- La p. 8. „Exmiterea alor 2 acţionari, riu, pe care se-’l înainteze tuturor naţi­ cor. Cel mai mic apanagiu dintre toţi prin­
pândesc alta, decât că formalităţile prescrise pentru autenticarea procesului verbal11 aduna­ unilor din Balcani, arătându-le modul cipii Europei îl primeşte cel a Muntenegrului,
de statut şi regulamente nu s’au ţinut, de rea a ales de două ori şi la începutul şedinţei organisârii comitetelor bulgăreşti şi în şi anume 90 000 cor. Regele de Bavaria pri­
unde urmează incorectităţile nerespinse, cari şi şi la finea aceleia, pe dnii Vasile Domşa acelaşi timp sâ stărue, ca se formeze meşte 5,403.160 maree, cel de Saxonia
acuma apasă şi mai taie direcţiunea si şi Dr. Silviu Moldovan. astfel de comitete Românii, Grecii şi 3,142 000, cel de Wflrttenberg 2,008.769,
în special pe dir. t-xec., fără a căruia ştire După o isbândă atât de strălucită, ci­ Sârbii, spre a lupta cu toţii contra marele duce de Sachsen-Weimar 960.000
nimic nu s’a întâmplat. Susţine propunerile na a urmat, însă conductul cu facle a căzut Turciei pentru eliberarea Macedoniei. maree, cel de Baden 1,832.413, ducele de
sale. în talon, pentru-ce, nu ştiu! Anhalt 600.000, marele duce de Oldenburg
Ear’ la semnul dat de după barieră, Aceste sunt fructele alor 15 ani" de Răsboiul sud-african 255.000, principii de Schwartzburg-Sonders-
acţionarii Boca — Andrescu precum şi activitate a valorosului bărbat Dr. Ioan Mihu, e eeparte de a se sfîrşi, cu atât mai hausen şi Schwarzburg-Rudolfstadt 500.000
membrii direcţionali, cer votisare. In urma care a desvoltat-o la institutul „Ardeleana11 vârtos acum, că se svoneşte ştirea, că şi 297.012, ducii de Sachsen-Mainingen şi
insistinţei majorităţii să pun la vot, la care cu atâta abnegaţie, prudenţie şi zel, sub egida între Negrii din Natal s’a pornit o miş­ Sachsen-Roburg 394.286 şi 300.000 maree
participă şi direcţiunea şi: de divide et impera. H ap. care, cu scopul ca stăpânirea asupra A- — M ă r i t a t ă de 7 -ori. Actriţa ameri­
fricei sudice se ajungă earăşi în mânile
1. Chestia de n e î n c r e d e r e să raselor indigene. Râscoala Negrilor fa- cană Bellina Ginard s’a măritat de curând
reiaptă cu maioritate. pentru a şeptea oară. Noul ei soţ se numeşte
vorisează pe Buri. Francisc E. Witter şi e şi dînsul actor în
2. Ştergerea pedepsei cassarului P. Producţiunea meseriaşilor, Chikago. Femeia e fata generalului Albert
Belei să primeşte cu maioritate de voturi.
Ordway. Cel dintâi bărbat al ei a fost mi­
3. Revisuirea şi neaprobarea bilanţului lionarul Padeford, care după puţini ani de
să reiaptă cu maioritate. S e r a t a T e a t r a l ă arangeată de me­ N0UTĂTI căsătorie s’a despărţit de ea. După aceea a
seriaşii români din loc. Sâmbătă la 20 c. n.,
4. Propunerile I. Mihaiu, cad rînd pe luat de bărbaţi tot numai actori, dintre cari
a dovedit din nou aptitudinea tinerilor dile­ unii au murit, ear’ de alţii s’a despărţit.
rînd, fiind puse la vot.
tanţi în ale frumosului şi gustului bine ales.
5. Votul de neîncredere şi destituirea Intrând în descrierea însăşi a produc- — Soc i e t a t e a p e n t r u f ond de t ea­ — Intr’o localitate din Wflrttenberg un
direcţiunii, făcută de acţionarul L. Bercian, ţiunii nu putem avea decât cuvinte de laudă tru r omân în Săi agili. Precum se ştie, locuitor s’a dus la autorităţi pentru a-şi în­
asemenea rămâne în minoritate. ia adresa tuturor diletanţilor. Cea dintâiu Societatea pentru fond de teatru român va ştiinţa pe al patrulea băiat, dându-i numele de
6. Bilanţul şi împărţirea profitului să piesă »Idil la ţară», comedie într’un act de ţinea adunarea sa generală anul acesta la Wilhelm. Intorcându-se acasă, femeia li spuse
Juin şi Flerx, localisată de Maria Baiulescu, Şimleu, unde a fost învitată cu cel mai mare că l-a păcălit, căci ea n’a născut fecior, ci
aprobă şi absolutorul să votează cu maioritate.
în care se reoglindeşte de minune gelozia fată. Bucuria tatălui a fost şi mai mare au­
7. Propunerea comitetului de supra­ femeilor la ori-ce pas al bărbaţilor, până-ce entusiasm. Acum aflăm că fruntaşii noştri din zind aceasta, căci de mult doria aceea, şi în­
veghere : în cele din urmă, convinsă fiind cu mare Sălagiu întrunindu-se în conferinţă la Şimleu, dată a alergat de nou la autorităţi să spună
greutate despre rătăcirea lor, se aruncă în au fixat pentru ţinerea adunării zilele de
a) Directorului Dr. I. Mihu şi direcţiunii greşala. „Foarte fatali11 răspunse oficialul, „ni­
genunchi, cerând iertare, a fost predată cât 1—3 August n., ca cele mai potrivite în mic nu e iertat să se schimbe 1“ „Nici nu e
să i-se voteze încredere deplină ;
nu se putea mai bine, de d-şoarele Safta împregiurăriîe locale. Totodată a ales un de lipsă’1, zise tatăl, „câteva linii enexate şi
b) Spesele adv. Dr. A. Muntean plătite Adămescu, Roşa Raţiu şi Catinca Rus şi de comitet cu mai multe secţiuni pentru primi­ „Wilhelmina11 e gata.
din omiterea dir. exec. să se ierte; şi dnii Petru Banciu, Rusalin Ionescu, Petru
Muntean, iuliu Muntean, P. Tâmpa şi P. Mi- rea adunării şi aranjarea festivităţilor sociale — In Goldschau, în Prusia, un copil a fost
c) Mandatul membrului direcţional Ioan
hâlţan. Eroii piesei au fost d-şoara Safta la cari au să participi toţi sălăgenii şi cei muşcat de un gânsac în aşa chip, încât săr-’
Mihaiu să se detragă; Adămescu şi dl Petru Banciu. A doua piesă a din comitatele învecinate. mânui copil în scurt timp a murit.
toate aceste să primesc cu maioritate. fost: «Otravă femeiască», în care deaseme-