Page 2 - Activitatea_1901_05_17

Pag. 2 ACTIVI TATEA Nrul 17.

întregul capital. E exhauriat, e sleit de tot! fără activitate şi luptă continuă nu este în­ înaintea căreia interesul Institutului este ghietori» propun adunării (contrar cu dispo'
Zadarnică le-ar fi deci ori-ce încercare de a vingere; şi ştie că comoditatea sau nedes- identic cu a spăla rufele murdare ale direc­ siţiile legii comerciale) să i-se dea mila, ear’
băga nouă viaţă în partid, ei, cari au omo- toinicia cuiva, cu atât mai puţin ambele la­ torului exec. şi a-şi asigura tantiemele lor Directorul exec. a primit această milă.
rît viaţa de partid, pentrucă din lipsa capi­ olaltă, nu este motiv de a fi oprită în loc proprii: încă de cu mult înainte am insinuat Propunerea aceasta a celor 3 celebrităţi
talului menţionat nu pot merge înainte. Ear’ mişcarea politică a unui întreg popor, dornic în şedinţa grupării noastre de acţionari ho- medicale, cari astăzi sub conducerea potica-
adunarea unui nou capital de însufleţire na­ de mişcare. Şi mişcarea aceasta o va pune la tărîrea mea de a repăşî din Direcţiunea răşului local, lume întoarsă I — au rol prin­
ţională, vor înţelege şi lazaronii că nu mai cale, mai curând sau mai târziu, poporul în­ »Ardelenei». cipal întru pipăirea şi executarea cugetelor
poate fi concrezută oamenilor compromişi, suşi, aruncând la o parte tot ce e netrebnic, Gruparea însă în vederea, că directo- directorului executiv — nu ne poate surprinde,
cari au consumat capitalul avut, ci alţi oa­ întocmai cum fac valurile apei umflate cu gu- ! rul exec. prin voturile sale cerşite dela ac­ pentru-că respectivii Doctori toţi 3 laolaltă
meni vor trebui să iasă la suprafaţă, cari noaele întrate în ele. ţionarii externi [ceea-ce putem dovedi cu dispunând de 32, zi trei-zeci şi două acţii, prin
întrunind încrederea publicului, avea-vor Căci aşa e rostul lucrurilor în lumea epistole private ce le avem în posesiune], urmare n ’au nimica de a perde, afară
se se pună pe muncă titanică pentru a-1 aceasta : gunoaiele la mal, infirmii la spital I fiind în majoritate, şl aşa, sigur, va cădea în de t a n t i e mă .
aduna de nou. ispita de a cere prin creaturile sale detrage- Drept aceea ne mai putând suferi, ca in­
Pentru a putea duce înainte politica rea mandatului meu de membru în Direc­ stitutul să fie chivernisit în sistem de sport
naţională românească, ne trebuesc deci alţi ţiune dela adunarea generală, a hotărît alt­ şi patrimoniu, pentru gruparea noastră faţă de
conducători, conducători în puterea cuvântu­ P R O D O M O cum, şi anume, că eu să nu abzic de bună- astfel de perversităţi în interesul instit. şi în
lui, ear’ nu — lazaroni. voe, ci să aştept detragerea mandatului meu extrema necesitate n’a rămas altceva, decât
Pentrucă dela iostii şi actualii pretinşi prin însuşi voturile directorului exec., ca să cerem intervenirea forului competent jude­
Onorate Dle Redactori
conducători ce am văzut şi ce am învăţat ? astfel prin aceasta eclatant să fie dovedită cătoresc, prin care se va constata adevărul.
Am văzut cum s’au certat, ei între ei, In presa română referitor la. adunarea aserţiunea noastră, că sunt multe şi grave Suntem însă numai la începutul începu­
cum s’au desbinat şi înduşmănit, încât as­ acţionarilor «Ardelenei» s’au publicat nişte cause, din a căror motiv directorul ex. tului ; celelalte vor urma d'aci înainte şi-l a-
tăzi n’au ochi să se vadă unii pe alţii. Am articoli tendenţioşi, cu menirea să se misti­ este incapabil a suporta controla. sigur pe dl director exec. că lucrurile se vor
învăţat deci ce e solidaritatea şi cum tre- fice starea faptică şi să se facă reclam fals In plenul adunării am şi enunţat aceasta: întâmpla astfel după-cum va cere natura lor.
bue înţeleasă solidaritatea naţională, atât de directorului exec. că anume nu-mi serveşte de onoare a lucra Ne rugăm deci, ca onoraţii acţionari să
mult trimbiţată din partea lor! Fiind-că în unul din aceşti articoli se alăturea cu astfel de oameni, dar’ din ho- fie cu răbdare în judecata lor.
Am văzut cum au împins poporul la face amintire şi despre persoana mea, îmi tărîrea amicilor mei de principiu nu abzic, In fine ca şi până atunci să se ştie, că
acţiuni nechibzuite, dintre cari unele s’au cer voe a reflecta acum numai pe scurt. ca detragerea mandatului meu să se facă pentru eruarea din partea mea a căror abu-
lovit de legile ţerii; ear’ când unul sau altul Văzând gruparea de acţionari, la care prin însuşi voturile dir. exec. suri şi ilegalităţi s ă v î r ş i t e de d i r e c t o ­
dintre ei a trebuit să-’şi dee sama în faţa am onoare a aparţinea şi eu, că directorul Din punctul de vedere al onorabilită­ rul ex. mi-s’a detras mie mandatul de mem­
judecătorilor de faptele săvîrşite, a preferit exec. abusează de slăbiciunea Direcţiunii, ţii noi am aşteptat ca directorul exec., fiind­ bru în direcţ. amintesc, că acestea s’au pu­
să iee frunză ’n buză şi să treacă graniţa, compusă din oameni absolutamente incapa­ că dispune însuşi de 500 de acţii recernte blicat în nrul 14 al acestui preţuit organ.
dând poporului cel mai eclatant exemplu bili de a controla procederile ilegale ale spre acest scop de legea corn. însuşi va cere
Cu stimă
de o ruşinâtoare — laşitate. Am învăţat acestuia, am ajuns la convingerea, că în in­ cercetarea tribunalului, pentru-ca în mod
deci ce e curagiul şi ce e perseveranţa în teresul Institutului este, ca grajdul lui Au- obiectiv şi nepreocupat să se constateze lu­ Ioan M ihaiu
proprietar.
lupta purtată pentru drepturile unui po­ gias cu mirosuri panamistice, cu ori-ce preţ, crurile. Aşa i-ar fi dictat simţul propriu al
por întregi fie mătura cât de aspră, să fie curăţit odată. corectităţii, dacă l’ar fi avut. Dar’ aceasta nu
Ah, nu astfel de triste figuri voeşte Pe mine personal, la această hotărîre, s’a întâmplat, pentrucă directorul exec. pre­ Reuniunea rom. de inmormîntare din Sibiiu.
poporul român să aibă de conducători în m’a îndemnat un interes duplu şi anume: vedea, că legea pentru dânsul este o astfel
fruntea sa, ci bărbaţi integri şi resoluţi, fi­ responsabilitatea de membru în direcţiune> de armă — «cu care e pericol să te joci».
guri de acelea din trecut, cari prefereau să care îmi invoalvâ temerea, că mergând con­ S’a întâmplat însă altceva: s’a consti­ Sibiiu, Sărbătorile învierii Domnului 1901.
moară sdrobiţi în roată decât să fugă sau ducerea Institutului cu ilegalităţile pe calea tuit o comisie aşa numită «mixtă* compusă
La iniţiativa referentului consistorial,
trădeze causa neamului lor! povîrnişului tot mai la vale, este imposibil din 4 membri, între cari am fost exmis şi dl V i c t. T o r d ă ş i a n u, s’a alcătuit tn anul
Stând deci trebile astfel, punem urmă­ să nu venim în conflict cu legile ţerii, pe eu, [toţi membri lipsiţi de ori-ce cunoştinţă 1900 aici în Sibiiu o Reuniune română de
toarea întrebare: de-o parte, ear’ pe de alta, şi un interes juridică] contra legii şi a statutelor, cari nu înmormântare. Reuniunea, având scopul de a
da membrilor săi ajutorul recerut şi a îngriji
Dacă e adevărat că n’avem conducători material ce mă leagă de Institut, întru cât admit astfel de comisiuni, şi în mâna acestor
de înmormântarea cuvenită a lor, s’a activat
şl n’avem şcoală politică, cum recunoaşte şi eu şi familia noastră suntem angajaţi în celebrităţi juridice, pardon, medicale, cari In cursul lunei Iunie a. tr. întemeietorul reu­
„Tribuna", ear’ în cele de sus am arătat mo­ averea acestuia cu 525 acţii plus depuneri formau majoritatea, s’a depus săpunul. niunii, pe lângă scopul amintit, a intenţionat
tivele din cari ne lipseşte şi una şi alta ; să considerabile. Aceşti membrii «mixti* încă sunt mem­ a întemeia un aşezământ, la care parte să ia
ni-se spună, cine voeşte oare binele şi reîn­ Noi Orăştienii cunoaştem pe directorul brii ai direcţiunii şi a comitetului de supr. şi int el i gent ul , m e s e r i a ş u l şi ţ ă r a n u l
chegarea politică a poporului român, noi, cei-ce exec. şi după nărav, ear’ nu numai după deoare-ce numai din causa neglijenţei lor de român şi astfel posibilitate să ni-să dea a ne
cunoaşte mai deaproape unii pe alţii, a afla
propunem şi stăruim, ca poporul să nu mai păr, cum îi place să se arate în publicul ‘â’ controla, a putut comite directorul exec.
despre neajunsurile lelurite, de care sufere
fie lăsat de capul său, pradă pe mâna străi­ din afară, prin urmare ştiam şi aceea, căi o ilegalităţile şi abusurile, cu săpunul primit s’au unul sau altul şi a chibzut asupra remediilor,
nilor, ci noi să-l ţinem de mână, şi la alege­ reparare spontană nu se poate aştepta, ci spălat mai mult pe sine însuşi, decât pe di­ ce ar fi să se ia pentru delâturarea neajun­
rile dietale să-l ducem la urnă, pentru a-’şi din contră spu!berându-i eu în faţă toate rectorul exec. Adecă: şi pîrîţi şi judecători surilor. Acest scop şi până acum s’a ajuns,
da votul pentru oameni din neamul său, cu ilegalităţile şi abusurile sale, voiu veni în deodată, ear’ eu înzadar mă luptam în această încât adecă la Reuniune representate sunt
aproape tn părţi egale cele 3 clase amintite.
durere şi cu tragere de inimă pentru năca- conflict şi cu celalalt «conducător» din Di­ cinstită comisie pentru a putea constata cel Numărul membrilor Înscrişi atinge cifra de
surile sale, făcând astfel posibilă eşirea din recţiune, amicul seu intim — poticarâşul lo­ puţin atâta, ce şi cu minte laică apăreau de 400, şi cum mare este numărul celor, cari
impasul în care ne aflăm şi scoţând la supra­ cal [par nobile fratrum] în a cărui laborator, evidente ca incorectităţi, căci era imposibil din ar dori a să mai înscrie, direcţiunea Reuniu-
faţă pe aceia dintre fruntaşii noştri, în cari precum în obşte este cunoscut, sub presi- causa, că domnii D-ri de medicină din comi­ nei hotărîre a luat a crea a doua secţie cu
300 membrii. Membrii solvesc 2 cor. taxă de
poporul mai are încredere, sau cei-ce, cu diul directorului exec., să prepară multele sie aplicau în dose animalice numai medica­ înscriere şi după fiecare cas de moarte în­
lazaronii în frunte, persistă pe lângă rămâne- I treburi ale «Ardelenei», precum şi cu ceia- mente narcotice, ear’ de însăşi cangrenele cari
tâmplat în sinul Reuniunii fiacare solveşte 60
rea în fatala stare politică în care ne aflăm, lalţi membri «pasivi» şi «aprobători* ai di­ trebuiau să fie operate, fugeau ca dracul de bani, din cari apoi să solveşte erezilor răpo­
stare din zi în zi mai rea?? recţiunii şi a comitetului «supraveghetor», tămâie. satului ajutorul de 100 cor. 50 bani respec­
Dacă am aranja un plebiscit pe tema toţi aleşi cu voturile lui şi pendenţi astfel Ca un singur exemplu pentru conştien- tive de atâtea ori 50 bani peste această sumă,
aceasta, suntem siguri de învingere, pentru- dela graţia lui şi având în vedere că pen­ ţiositatea comitetului de «supraveghiere» ser­ câte caşuri a solvit răposatul până a fost in
viaţă. Cel-ce a solvit 300 caşuri nu mai sol­
câ lazaronii ar rămânea în disparentă minori­ tru mine, care materialiceşte nici nu sunt vească următorul cas: Direct, exec. într’o scri­ veşte nimic şi murind el erezii primesc aju­
tate. Căci un lucru ar trebui să şi-l noteze avisat Ia ţinerea acestui mandat, era impo­ soare recunoaşte că a păgubit institutul cu mai torul de 250 cor. Din ajutoarele, ce Reuni­
bine lazaronii noştri: lumea ştie şi la noi, că sibil a sta cu onoare într’o corporaţiune, multe mii, dar’ cere milă. Domnii «suprave- unea le acordă să detrag 10% 1° favorul fon-

Uşa camerei mele se întredeschise şi dădui la o parte spre a-i face loc. Ea trecu — Vezi, fără hârtie sugătoare nu poţi crul acesta, până acum ?... De sigur că unde
apăru în prag capul verişoarei mele. uşor pe lângă mine, aplecă pe masă mijlocul face nimici o consideram ca atunci când avea rochiţa
său svelt şi începu operaţia aceasta aşa de scurtă 1
— Nu cum-va ai vre-o gumă, briceag, Vocea ei răsunătoare, fermă, avea un
delicată. O privii, o examinai cu luare aminte,
în fine ceva cu care s’ar putea şterge o pată farmec pătrunzător.
cu insistenţă, simţind o turburare plină de
de cerneală ? Era atât de curată, atât de suavă că
IV. farmec, ce mă cuprinse pe nesimţite.
— O pată de cerneală? pare-că un parfum de candoare se răspân­
Razele soarelui, cari străbăteau peziş Cât am stat în această reverie vagă,
— Da, colea pe scrisoarea asta... a dea din toată fiinţa ei.
prin fereastra mea, cădeau tocmai asupra ei, nedefinită şi dulce?
unui amic... am făcut o pată mare de cerneală.
punând un reflect auriu pe drăgălaşul ei păr, Soarele acoperea Încă cu razele lui aurii, Nu ştiu.
— Di agă vere, zicea ea, cu un ton ju­ adorabilul ei păr. Gâtul ei de o coloare alb-
care cădea în unde pe gâtu-i alb ca crinul. Dar' de-odată fusei cuprins de senti­
mătate serios, jumătate ironic, bagă de seamă rumenă, mă atrăgea fără încetare. Atunci
Şi, privind aceste bucle aurii, mă în­ mentul realităţii şi mă reculesei.
să nu faci vre-o greşalâl mă apucă o dorinţă nebună de a depune o
trebam cum mi-a putut place păiul Ninei, Atunci, mă ridicai deasupra umărului
—- Ahl adevărat? ce e aşa de greu să părul acela, Ia care vopselele aveau mare în­ sărutare pe gâtul ei de crin, dar’ un senti­ Mariettei, să văd ce mai făcuse.
ştergi o pată? îi zisei eu rîzând. semnătate şi care acuma îmi părea atât de ment instinctiv, de respect, mă opri pe loc. Dar’, minune neaşteptată I pata de cer­
— Sunt pete între pete, zise ea... Asta comun. Fără îndoială, verişoara mea Marietta, neală era ca şi ştearsă, muiată într’o lacrimă,
s’a uscat pe jumătate. nu mai era un copil şi, lucru serios! mă sim­ un mărgăritar căzut din ochii verei mele.
Marietta se întoarse cu spatele şi nu-i ţeam emoţionat la gândul acesta.
...Trebue mare băgare de seamă pentru mai vedeam de cât silueta foarte fină şi mi­ Aşa dar’, ea cetise scrisoarea, înţelese,
a o scoate. cile sale urechi, perdute în bogatele bucle Spun drept, că pata asta de cerneală, şi de aceea plângeai...
Si spunea toate cu un ton şi un aer aurii; dar’ aplecându-mă într’o parte, putui m’a distrat toarte mulţi
de savant, căci era destul de expertă în ase­ vedea şi puţin din profil. Niny, nu-mi mai apărea în minte de V.
menea materie; apoi după o nouă exitare Nişte gene mari, castanii, aplecate în cât, ca un suvenir vag, foarte depărtat şi nu Scrisoarea mea n’a mai fost nici odată
mă întreabă cu un ton destul de timid: dacă jos pe adorabilii ochi ocupaţi a privi necon­ mă mai gândeam de cât la Marietta care trimisă şi nici eu n'am mai văzut pe Niny.
vreau să o las pe ea, să scoată pata ? tenit acea pată de cerneală, făceau o um­ era de 19 ani, că în cnrând va iubi şi va fi Toată viaţa am binecuvântat pata de
Nu mă îndoiam că pata va dispare cu bră dulce pe faţa ei rumenă. iubită, că se va mărita şi nu ştiu de ce, dar’ cerneală, căci ea a fost isvorul fericirii mele.
voiam să reţin pentru totdeauna aceste mo­
mult mai iute sub mânuţele ei, cari erau des­ Atunci, pentru prima oară, am obser­
mente fericite, ce trebuiau să dispară. Ionel JDelajiu.***
tul de exercitate pentru o asemenea opera­ vat că verişoara mea, Marietta, era foarte
ţie; de cât sub mânile mele. drăguţă; deşi formată, mai păstra ceva de Da, în adevăr, Marietta era drăguţă,
Primii cu bucurie, propunerea ei şi mă copil şi amestecul acesta era ceva încântător! foarte drăguţă!... Cum n’am observat eu, lu­