Page 3 - Activitatea_1901_05_17

Nrul 17. ACTIVITATEA Pag- 3,

dului de binefacere, căruia direcţiunea i-a dat Declarăm numai, că fiind evident din spornicie în ale propăşirei pe terenul cultural. — P o s t a z i l n i c ă a mon a r c h i l o r . Cele
menirea de a servi ia întemeiarea unui asii, în stil că pamfletul nu l’a scris economul Boca, Prin alegerea dlui N. Todea, nu numai corn. mai multe scrisori şi jurnale pe zi le primeşte
care să se adăpostească cu timpul orfani, oa­ deja firm a lu i este o m in ciu n ă de alui Almaşul-mic, fără valea Almaşului întreagă a
meni scăpătaţi şi neputincioşi. La acest fond Schreib-Moritz, care are menirea să acopere Papa, şi anume 20—22.000. De sine înţeles,
au să incurgă cele 10°/0 cum şi contribuirile cu aripile sale murdare pe protectorii sei. făcut o acuisiţie bună şi nimerită, eară trac­ că numai o mică parte din acelea ajung na-
pioase ale inimilor generoase. Starea fondului D acă L. B ercian, redactorul „Ac­ tul Orăştiei va avea cu un vrednic preot mai intea Papei, celelalte le desfac şi cetesc cei
astăzi e cu 156 cor. 38 bani. In favorul a- tivităţii** a r fi fo st d in m otive m â r­ mult 1 35 de secretari din cancelarie. După Papa
cestuia au reces la competinţele lor statutare şave lăpădat d in notărăşie, şi D r. vine Mac Kinley, presidentul Statelor-Unite.
de 4 respective 3 cor. de fiecare cas de M ih u totuşi l-a a p lica t la „Ardeleana", — Ear' la Dâ n c u l - m a r e a fost ales
moarte, directorul Reuniunii dl P a n t a l e o n la u n in stitu t de bani, ap o i să ştie La posta centrală americană sosesc zilnic 1400
Lucuţ a, căp. în j-ens. şi secretarul ei dl fleacul d in tu fă, că D r. M ihu, direc­ săptămâna trecută, în locul d-lui Ch. Teacoi, scrisori şi 3—4000 jurnale. Cei 450 milioane
Vie. T o r d â ş i a n. Contribuiri s’au mai fă­ torul executiv a r fl fo st u n director retras, clericul abs. I. Cot rus. îl felicităm supuşi ai regelui Eduard VII. îl învrednicesc
cut din partea junimei române din Sibiiu cu m izerabil, ticălos; aplicân d om ne­ şi-i dorim noroc în cariera de preot. pe zi cu câte 1000 scrisori şi 2—3000 jur­
suma de 12 cor. 35 bani, prisosiţi dintr’o co­ dem n de încredere la un in stitu t de
lectă întreprinsă pentru acoperirea cheltuelilor bani. nale. Ţarul Rusiei primeşte 650 scrisori, re­
unui parastas solemn oficiat pentru răposaţii In privinţa aceasta îl a p ă ră m n o i pe gele Italiei 500, ear’ regina Wilhelmina pri­
lor amici şi colegi Iuliu Pipoş, fost vicenotar Dr. Mihu, declarând că afirmările celui din — f Alexandru Rimbaş, candidat de ad­ meşte şi ceteşte singură 100—150 scrisori.
la tribunal, Dr. loan David, fost secretar la tufă sunt nişte minciuni ticăloase, demne de vocat, oficer ces. şi reg. în reservâ, nu mai este
«Albina», Octavian Botr, Vasile Baboie, loan mutra lui ascunsă. între noi. Cine a cunoscut pe acest tinăr, mo­ — Tinerimea universitară romflnl din
Dunitriu şi Nicolae Siuluţiu, foşti funcţionari Editorul „Activităţii" el în su şi a ab- del de caracter puiitan, iubitor al neamului Cluj invită cu toată stima la Co n c e r t u l
la «Albina», loan Predovici, fost subjude r., zis plen ip o tin ţele la „Ardeleana**, şi său şi luptător aprig al intereselor româneşti, împreunat cu dans ce se va ţinea la 9 Maiu
loan Moga, jurist, Gustav Augustini şi loan n’a reflectat la p o stu l de advocat pe cari cu putere juvenilă le-a apărat, pătruns st. n 1901, în sala cea mare a Redoutei oră­
Dolian, foşti ziarişti şi Nicolae Roman, mar­ sa la ri sat, la care a fo st ales ap o i dl
tirul «Replicei», mai departe au mai contri­ D r. D ra ia , deci pezevenchiul din tufă şi de chemarea sa, aştt pta cu dor intrarea sa şeneşti. începutul precis la orele 8 seara, cu
buit parochul loan Fodorean din Mosna în aici minte în mod obraznic. în viaţa publică. Cât folos ar fi adus el nea­ preagraţiosul concurs al mult stimatelor d-şoare:
amintirea cumnatului său Nicolae Romau 1 Altcum luăm la cunoştinţă, că Irimie mului său, nu ne-a fost dat dela provedinţă Virginia Gali, absolută a conservatorului din
cor., parochul Felea din Ciruleasa în amintirea Boca să face unealtă oarbă la dârloagă, fiind a ne convinge, pentru-că nemiloasa moarte Pesta; Aurelia Gerbert, absolută a conserva­
răposaţilor săi părinţi 3 cor., văduva preoteasă altcum consecuent cu purtarea sa dela adu­ ni-l-a răpit prea de timpuriu, în urma suferin­ torului din Pesta; Valeria Isac, Adelina Piso,
Neaga V. Iosof din Tilişca în amintirea so­ narea generală a «Ardelenii», unde a umplut
ţului său Vasile Iosof 2 cor. sala cu sbierătu rile sale dobitoveşti, ţelor ce le-a îndurat. Opidul Hunedoara, po­ absolute a conservatorului din Viena ; Netti
In sînul Reuniunii până de present s’au cari precu m se zice în pam fletul din porul român de acolo şi număroasde sale Vancea, elevă a conservatorului din loc şi m.
ivit 9 caşuri de moarte şi anume au răposat „Tribuna** au fo s t d eclaraţii de d ra ­ neamuri puseseră de cu vreme mari speranţe ştim. domni: Vasile Popoviciu, Braşov, solist
2 economi, 1 meseriaş, 1 advocat, 1 funcţionar goste p en tru D r. M ihu şi tovarăşii. în acest tînăr simpatic. Pe cei morţi ii jelesc tenor şi Guilelm Şorban, rig. în drept şi ab­
de bancă, 1 preoteasă şi 3 alte femei, erezilor Veţi vedea zemislirea dragostei si ur­ aceia, după a cărora dorinţe au vieţuit. Eată solut al conservatorului din Viena. Orchestra
cărora Reuniunea le-a solvit momentan aju­ mările, atunci apoi va sbiera «tufa» din
torul statutar. Ca mai regulaţi platnici până alte motive, nu din dragoste. şi anunţul funebru- ce-1 primim din partea fa­ militară a regim. ces. reg. de inf. No. 51 va
acum s’au dovedit a fi zilerii, economii, pre- Ca să nu fie publicul adăpat cu min­ miliei: Sfâşiaţi de durere vestim tuturor cu­ ţinea piesele de dans. In pausă se va juca
cupeţele, cu un cuvănt membrii recrutaţi din ciuni, vom reveni în merit. noscuţilor şi prietinilor, că fiiul, fratele, cum­ «Căluşerul» şi «Bătuta». Venitul curat este
societatea cea mai scăpătată. natul, unchiul şi nepotul nostru Al exandru destinat pentru ajutorarea tinerilor universitari
Prima adunare generală ordinară s’a ţi­ Rimbaş, candidat de advocat nu mai este lipsiţi de mijloace. Preţul de Intrare: de per­
nut în Ianuarie c. Aceasta a aprobat toate
N0UTĂTI
disposiţiunile luate de direcţiune în scopul _______•> _ între cei vii, trecând astăzi la orele 5 dimi­ soană 4 cor., de familie 10 cor. Oferte ma-
mersului regulat al afacerilor ţinătoare de a- neaţa, Ia o viaţă mai fericită, după un morb rinimoase se primesc cu mulţumită şi se vor
cest aşezământ de binefacere. îndelungat, în etate de abia 27 ani. Rămă­ cuite ziaristice. (Adresa cassarului: Mihail Do-
Precum aflu averea Reuniunii întrece — Cost umul r e g i n e i Români ei . In şiţele pământeşti ale iubitului defunct se vor brean, Linczeg-utcza 2.) Comitetul aranjator
suma de 1000 cor. noaptea învierii, după serviciul oficiat la me- aşeza spre repaus etern Mercuri în 1 Maiu constă din 120 tineri universitari.
Bine ar fi dacă oamenii cu durere pen­
tru deaproapele lor ar urma exemplul dat tropolie de metropolitul, înconjurat de clerul st. n. a c. la 3 ore p. tn., în cimiterul bise­
de Sibieni în această direcţiune. metropoliei, în presenţa regelui Carol şi a ca­ ricii gr.-or. din Hunedoara. Hunedoara, în — F u mă t o r i princiari.R egele Eduard
„ ln vin gătorul**. selor Sale civile şi militare, un supeu s’a dat 29 Aprilie n. 1901. Nicolau Rimbaş, Tiţa VII. şi fiul seu, principele de Cornwall şi
la palatul regal, care a durat până la orele Rimbaş ca părinţi. Nicolae, Amalia, Petru York, sunt fumători pasionaţi. Principele a
4 dimineaţa. Regina purta un foarte frumos şi Todoric ca fraţi. Carol Gostean şi Sofi tăcut odată Ţarului următoarea mărturisire :
«De un timp încoace am constatat, că ţiga­
costum, de o creaţiune nouă şi cu totul ori­ Rimbaş cumnat şi cumnată. Cornelia, Lina şi
Revista externă. ginală, compus dintr’o iie şi un vâlnic din Mali nepoate. Veronica Muntean mătuşe. Ni­ retele pentru mine sunt vătămătoare, şi astfel
tn'am decis, ca de aci înainte să fumez numai
pânză albă, foarte fin ţesută şi acoperită cu colae Dima şi Alexandru Dima unchi. Amalia
Răsboiul. o brodărie neagră, ear’ pe deasupra o dulamă, Dima şi Leni Dima mătuşe. Sofia Stoichiţa 5 ţigarete pe zi. In ziua primă am rămas cre­
ca o redingotă lungă fără mâneci, de cel mai cu soţul Nicolae, Amalia Buda cu soţul Băla, dincios propunerii mele, în a doua am fumat
Un trimis al lui Botha la Kruger cele 5 ţigarete încă nainte de dejun, şi în res­
frumos efect. M. S. Regina şi-a exprimat do­ Veronica Keller cu soţul Nândor, Niţu, Nina
spune, că situaţia Englezilor e de tot tul zilei am fost într’o posiţie de tot misera-
rinţa, ca pentru balurile oficiale dela Curte, şi Maii Dima veri şi verişoare. Eternă să-i
critică, şi că învingerea Burilor se pre­ bilâ, ca şi când mi-ar lipsi ceva. In a patra
doamnele să adopte unul şi acelaş costum, fie amintirea !
vede pe zi ce trece. După-ce majorul conform aceluia, pe care M. Sa îl poartă cu zi, am tra s vftl peste decisiune şi pentru a a-
englez Twysord a căzut, o mare coloa­ atâta graţie. junge ce-am perdut, am fumat 40 de ţigarete*.
nă de soldaţi s’au predat Burilor. Lordul — Secretar episcopesc la Arad a fost Şi principele de Edinburg, de curând răposat,
Roberts făcend o socoată a speselor ce — Fructele pasivităţii. Cetim în «Bpesit ales dl Vasile Goldiş, profesor în Braşov. a fost un fumător pasionat. Unei dame, care
Anglia le-a avut cu acest resboiu până Hirlap», că la Vinţul de jos, deputatul Szots Distinsul profesor a întrunit totalitatea vo­ l-a Întrebat despre fumat, se zice că i-ar fi
acuma, zice că acelea se urcă la 3 mi­ Păi, a ţinut darea sa de seamă înaintea ale­ turilor. răspuns: «Madame, două lucruri sunt pentru
liarde 825 milioane franci. De present gătorilor săi. mine, de care nici-când nu mă voiu despărţi:
pe câmpul de luptă sunt 12 000 Buri. Tot acest ziar laudă pe protopopul (?) — P e t r e c e r e a din Sebeş. Despre pro- Onoarea şi dosa de tabac*. Chiar şi împăratul
In Iunie presidentul Kruger va pleca la Man, care ca bun patriot a ţinut o cuvântare ducţiunea teatrală a meseriaşilor români din Germaniei se susţine că s’ar fi exprimat des­
America. şi mai potriotică şi a propus exprimarea de­ Sebeş, dată a 3-a zi de sf. Paşti, primim ur­ pre fumat, că : «dacă nu dorm, atunci fumez,
plinei încredere ministrului preşedinte Szăll şi mătoarele : S’a predat: «Paza maicii sfinte», ear’ când dorm, atunci visez despre nicotin*.
deputatului Szdls Păi. dramă în 4 acte localisată de A. Popp. în­
Din China. — Concert se va arangea de câtră inte-
Părintele Man, care este numai parochul ţelesul piesei e combaterea credinţelor deşerte
In provincia Jangce se prepară o Vinţului şi nu protopop, ar fi făcut mai bun în tarmeci şi vrăjitorii. Au jucat bine rolurile liginţa română din Avrig cu concursul unui
grup de clerici din Sibiiu în 23 Aprilie st. v.
mare răscoală. Contele Waldersee a serviciu credincioşilor sei, dacă în săptămâna de tâlhari şi negustori P. Muntean, Simion 1901 [Sf. George] în sala otelului comunal.
cerut ajutor telegrafic dela Berlin. Ger­ luminată s’ar fi pregătit cu o cuvântare bi­ Androne, Dumitru Savu, Mafteiu, Îngrijitor
manii la marele mur chinez au fost sericească şi ar fi luat de temă p r o g r a mu l de casă, Petru M. Opincar, şi Smarandiţa fica — Onoa r e a sol dat ul ui . Suboficerul
respinşi, perzend 5 oficeri şi 80 soldaţi. act ual ul ui si nod al e p a r c h i e i sale, lui, Maria Popa. Cea din urmă prin presen- Ludwlg Szilâgyi dela reg. .49 de Inf. din Do-
arătând poporului său nisuinţele Archipâsto- tarea sentimentelor religioase a făcut bun briţin, n’a eşit afară la exerciţiu două zile
rului îngrijat de soartea celor puşi sub ar- efect. îngerul, foarte bine l-a predat Ana An­ dearîndul. In timpul acesta unui alt soldat
Semne de revoluţie?
chipăstorirea sa. Ne mirăm, cum un preot drone. Copiii, Florica Sîrbu şi loan Reftea, din acea odaie i-s’a furat din cufăr 3 coroane.
Pe Filippine s’a hotărît continuarea bătrân, debil, pe care îl apasă 70 ani, vine ţărancele, Maria Strâcatu şi Rusalina Savu, Bănuiala a picat pe Szilâgyi. Acesta, ca să
luptei contra Americanilor. a-se amesteca în vârtejul politic, atunci când au predat rolurile mulţumitor. Contele, fală scape de ruşine, s'a sinucis. După aceea s’a
Asupra unui sat din Macedonia au şi delegaţii acestui cerc de odinioară au con­ mare, jucat de dl vicepreşedinte al nostru descoperit că altul a furat coroanele si deci
năvălit mai multe trupe turceşti, pustiin- lucrat la decretarea «pasivităţii». Aşteaptă a- G. Tataru, a făcut fără îndoială cea mai mare Szilâgyi n’a fost vinovat.
du-’l total. cest preot, uitat de sine, pensia dela guvern impresie asupra publicului. D-zeu să-l ţină în­
— T e l e g r a f f ă r ă sîrme. Intre Antibes
sau dela consistoriul său, care chiar acum tre noi. loan Tecău şi Simion Lupşe, roluri
şi oraşul Calvi în Corsica s'au făcut încercări
pertractează modificarea regulamentului de de jandarmi au predat, care erau ca adevă­ cu telegrafatul fără sîrme, ceea ce a şi reuşit.
pensionare al preoţilor înspre mai bine? Pă­ raţi jandarmi. Dumitru Popa, jude al satului Distanţa între cele două localităţi e de 200
„Spus plugăreşte!“ rinte Man 1 nu mai adauge la meritele patrio­ l-a ştiut bine preda. A doua piesă a fost chilm.
tice acum la bătrâneţe adânci, fără te aco­ «Vlăduţul mamii», comedie într’un act de I.
— Grădina de animale din Prater a fost
modează chemării de preot adevărat român. Lupescu, a plăcut publicului foarte mult, rîs
Sub titula aceasta îşi varsă veninul asu­ cu hohot şi aplause nesfîrşite. Persoanele au vândută cu 1,200.000 coroane proprietarilor
pra redactorului şi editorului «Activităţii», de berărie Anton Dreher şi Adolf Pachoten
creaturile «Ardelenii» sub masca unui eco­ — Alegeri de preoţi. Cu plăcere am luat fost următorii: Vlăduţul mamii, un şcolar de v. Echt.
nom Irimie Boca în „Tribuna**. la cunoştinţă îmbucurătoarea ştire, că la 10/23 sat, loan Reftea. Irimie Sbârciog, bătrân pă­
Noi despre un ţăran, fie acela Boca Aprilie a. c. s’a săvîrşit alegerea de preot pen­ durar, Petru Opincar. Costică Şoimescu, tinăr
ori altul, n u p u tem presu pu n e atăta tru comuna gr.-or. A 1 m a ş ul - m i c, tractul boier, Petru Muntean. Sevasta, mama lui Vlă- POSTA REDACŢIEI
obrăznicie f i ticălofie m incin oasă, Orăştiei. Alegerea condusă de P. O. D. Va­ duţ, Ana Moga. Smarandiţa, fica lui Iftimie,
câtă se manifestează în şirurile indicate. sile Domşa, protopresbiter tractual, a decurs Ana Androne, toţi s’au purtat brav. Au ur­
Bietul ţăran e folosit ca tu fă de cătrâ Mirabella (Alba-Iulia). De ce anonim ? Jos cu
unii miserabili, cari sunt cu mult mai tică­ în cea mai bună ordine şi s’a ales vrednicul mat apoi dans, care cu vioiciune a durat până masca dacă eşti frumoasă, altcum rămâi sănătoasă.
loşi şi fricoşi, decât ca să pă.şască cu mutra candidat de preoţie, simpaticul domn Nicolau în dalbele zori. Absenţa, şi de astă-dată, a M..icu.
lor proprie în public, şi aşa să ascund Todea, care a lăsat urme neperitoare in o- inteliginţei din loc şi jur, era celor de faţă Dulce. Eu ştiu, că amorul meu e un ce fan­
du pă tu fa, n u m ită Boca. pidul Sebeşul-săsesc, pe când se afla acolo, ca neexplicabilă. Dee D-zeu să se întoarcă toţi tastic, nereusabil, eu nu cer nimic şi nu-’ţi pot da
nimic, dar' numai o inimă am, şi sunt eu de vină
Apoi noi cu Boca şi în genere cu învăţător la şcoala capitală. Vestind aceasta spre ce e bun şi folositor neamului românesc. că inima mea numai pe d-ta te iubeşte?.... Sunt eu
tufe nu stăm de vorbă, să aibă acţii cât de vină că inima mea bate cu foc când ar trebui să
de multe, ceea-ce încă e minciună, că adecă amicilor şi cunoscuţilor alesului, gratulăm din Succesul material asemenea a fost mulţumitor, tacă, eu nu o pot face să bată aşa precum i-au pres­
«ar avea mai multe de cât noi», prostie ca­ inimă atât pe Nicolau Todea, cât şi comunei au incurs de tot 200 cor. 20 fileri. cris legile societăţii omeneşti. Garoafa.
racteristică ! Almaşul-mic, dorindu-le bună înţelegere şi