Page 4 - Activitatea_1901_05_17

Pag. 4. ACTIVITATEA Nrul 17.

călătorie. Când trebue să muncească, atîină Sz. 5726—900. tlkvi. 1—1 gydgyi 1230 szâmu tjkvben A f 1 rd. 461
D IV E R S E . scândura cu copilul de un copac; astfel copiii hrsz. ingatlanra 16 kor. ezennel megâllapi-
sunt feriţi de muşcătura animalelor veninoase. Ârveresi hirdetmenyi kivonat. tott kikiâltâsi ârban az 1881. âvi LX. t.-cz
In Brasilia, copiii sunt legaţi cu o curea A szâszvârosi kir. jârâsbirdsâg mint 156. §-nak alkaimazâsâval elrendeltetik âs
pe care mamele o poartă în jurul capului. tkvi hatdsâg kbzhirrâ teszi, hogy Weinberger hogy a fennebb megjelolt ingatlanok az 1901.
.Cum se poartă copţii la diferite popoare.
In Asia-centrală copiii se leagă de ase­ Jdzsef vâgrehajtatdnak Girzsob Măria âs 6vi mâjus ho 22. napjân delelottl 9 ârakor
. In Africa şi mai cu seamă tn ţgrile săl- menea la spate. Chinezele îi învălue într’o bu­ Girzsob Iosif lui Nicolae vâgrehajtâst szen- Algydgy kozsâg hâzânâl megtartandd nyil-
, Jaatice, omul calcă în picioare învăţătura scrip- cată de stofă, având la colţuri panglice pe vedd elleni 143 kor. tâkekflvetelâs âs jârulâ- vânos ârverâsen a megâllapitott kikiâltâsi
turei: care le înoadă pe pept. Iaponezele îşi pun kai irânti vâgrehajtăsi tigyâben a dâvai kir. âron aldl is eladatni fog.
copiii în rochie, care formează un sac natu­ tOrvânyszâk (az algydgyi kir. jârâsbirdâg) Ârverezni szândâkozdk tartoznak az in­
»Iţi vei câştiga pânea în sudoarea teţii gatlanok becsârânak 10%-dt vagyis kâszpânz-
'tale*. Acolo oamenii vânează, fac făsboiu, ral; alte mame îl atîrnă la cingătoare. teriiletân ltvd Algyogy kOzsâg âs hatâian ben, vagy az 1881. âvi november hd 1-ăn
ear’ restul timpului dorm şi visează pe când In ţările reci, copiii sunt încungiuraţi fekvd 1. Az algydgyi 122 szâmu tjkvben 3333 szâm alat kelt igazsâgiigyministeri ren-
femeea, în afară de grijile casei, e ca o vită de mari precauţiuni. Femeile eschimose şi la­ A f 27 rend 621, 622 hrsz. ingatlanra 38 delet 8. §-âban kijelolt dvadâkkâpes ârtâk-
de jug, purtând sarcinile cele mai grele şi pone, după ce-’i înfaşă bine, îi bagă in saci kor. 2. Az algydgyi 122 szâmu tjkvben A f
făcând treburile cele mai chinuitoare. E lesne de blană din cari li-se văd numai feţele 28 rd 628 hrsz. ingatlanra 26 kor. 3. Az papitban a kiktildâtt kezâhez letenni, avagy
algydgyi 122 szâmu tjkvben A f 30 rd 2099( az 1881. âvi LX. t.-cz. 170. §-a ârtelmâben
' de înţăles că copiii sunt de mare încurcătură In Svedia, copiii sunt purtaţi în panere
2100 hrsz. ingatlanra 266 kor. . 4. Az al- a bânatpânznek a birdsâgnâl eldleges eihelye-
pentru dînsa. De aceea, femeea beduină, ca [corle], cari se iau la braţ, ca şi târguelile din
gydgyi 122 szâmu tjkvben A f 31 rd 2134 zâsâidl kiâllitott szabâlyszerd ’elismervânyt
. să împace dragostea de mamă cu datoria ei piaţă. âtszolgâltatn.i.
hrsz. ingatlanra 100 kor. 5. Az algydgyi 122
de a munci, îşi leagă copilul cii un cearşaf In lava femeile îşi poartă copiii la sub­ szâmu tjkvben A f 34 rd 4755 hrsz. ingat­ A kir. jbirdsâg mint tlkvi hatdsăg.
de mijloc, la spate, şi a?a are mânile libere suoară ca pe un pachet şi le e ruşine să-’l Szâszvâros, 1901. âvi februâr hd 22.
ca să râşnească grâu, să facă mâncare, să poarte altfel. lanra 2 kor. 6. Az algydgyi 1264 szâmu
spele rufe etc. In sfîrşit, în Rusia, copiii sunt lăsaţi tjkvben A f 1 rd 2853 hrsz. ingatlanra 22 F E K E T E , kir. albird.
kor. 7. Az algydgyi 155 szâmu tjkvben A
- Mai- practice încă sunt temeile indiene. slobozi acasă, şi acesta e singurul mijloc ca f 19 rd 414 hrsz. ingatlanra 14 kor. 8. Az
Dînsele de asemenea au aspra miserie de dînşii să crească bine. algydgyi 155 szâmu tjkvben A f 20 rd 447, Să vinde din mână liberă u n H a r-
roabe şi de animale de torţă. Ele iau o scân- 448 hrsz. ingatlanra 54 kor.. 9. Az algydgyi m o n iu m cu 4 ‘/a octave, în stare bună,
."durâ, întind copilul şi-’l înfaşă la un loc cu 155 szâmu tjkvben A f 23 rd 492, 493/2, cu preţ moderat. Desluşiri dă Redacţia.
scândura pe care apoi o leagă la spate în 494/2 hrsz. ingatlanra 596 kor. 10. Az al-

na inşi. tipoor., societate ne acţn

m Qff&ştie (Ş^işKviip^iB)

xistă deja de 13 ani şi este pro-
văzută cu to t felul de m a t e r i a l
ne c es ar , ca ori-care altă tipografie.

institutul tipografie

M

pe lângă că efectueşte or i - ce c o ­
m a n d e r e p e d e şi cu pr e ţ ur i m o d e ­
rate, se îngrijeşte totodată ca t o a t e
a c e l e a să fie e s t e t i c l u c r a t e şi
fără erori.
Până de present se bucură de sprigi-
nul celor mai îndepărtate oraşe. Dovadă
aceasta despre p r o m p t i t u d i n e a şi
a c u r a t e ţ a cu care efectueşte o r i - c e
l u c r a r e .
Ca unica t i p o g r a f i e românească în
acest mare comitat, se roagă de bine­
voitorul sprigin al celorlalte i n s t i t u te
rom., precum şi al privaţilor.
&

WfW wţw vjw •ţw wjw
r ........................ 3
ţju privire la disposiţiunile de sub Nr. 94.366/1899 a Exc. Lor dlor miniştri de instrucţiune publică şi agricultură şi în raport cu cele de J
sub Nr. 66.366/1900 aduc la cunoştinţa on. autorităţi şcolare şi a diferitelor oficii, că î

1 il tare numit „ D u stle ss“ al lai F o n a g y ,

un fel de oleiu, cu care ungându-se padimentul nimiceşte baccilii aflători în praf, pe cari omul respirându-i îi causează diferite morburi, mai ales
tuberculosa, se poate procura exclusiv numai la mine. — Cu explicări amănunţite servesc cu plăcere.

3— 5
Gustav Zobel, comerciant în Orăştie.

„MINERVA" institut tipografic în Orăştie.