Page 1 - Activitatea_1901_05_18
P. 1
Anul I Orăştie, 9 Maiu n. 1901. Nr. 18
Redacţia: Administraţia:
S trad a B eri ului Nr. 2. S trad a B eriului Nr. 2.
Toate manuscriptele ce pri Preţul de abonament:
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/j de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru Rom ânia şi străinătate
Manuscripte nu se înapoiază — Epistole Pe an20 franci.
nefrancaie nu se primesc.
foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
Un n u m i r costă 16 bani. tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL:
A p a r e în fie c a re Joi. §
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
I tanţi la mandate de deputat crede, că Vă rugăm, domnilor, apreţiaţi cele poate să o ia în chirie (arândă) peste tot
sau şi numai în parte. Venitul ce-’l va adu
CANDIDAŢI ROMÂNI I nu are ioate calităţile sus amintite, apoi spuse. Apreţiaţi, apoi păşiţi, ori nu ce realitatea se va computa în prima linie
îl rugăm pe conştiinţa lui, s i nu alerge păşiţi!
după mandat. Nimic, decât interesul causei drepte spre acoperirea dărilor, reparaturilor, imposi-
telor şi a perţentelor de 5 la sută după suma
sâ %'g îndemne ! atunci veţi decide corect!
Fără acele calităţi, toată truda de-a de 8000 fl. învestită din partea consistoriului
Avem ştiri positive, că oare câţi câştiga un mandat de deputat, se re în realitate. Prisosul din venit se va adăuga
lângă suma contribuită din partea reuniunii
va bărbaţi de ai noştri vor lua parte duce la motivul de-a servi unei ambi
Casa meseriaşilor noştri. la cumpărarea realităţii. Ear’ atunci când re
la luptele electorale proxime, vor păşi ţiuni false, ce nu poate folosi, ci nu
uniunea va răspunde consistoriului întreaga
de candidaţi de deputat şi se vor nisui mai va strica causei naţionale, şi va
sumă de 8000 fl., învestită de acesta în rea
să între în parlament. compromite şi tactica, pentru care noi Reuniunea sodalilor români din Sibiiu litate, precum şi percentele şi celelalte inves-
Noi cari am îmbrâţoşat cu atâta din toată inima ne însufleţim. îşi are astăzi casa proprie, în care s’a şi mutat. tiţiuni eventuale: «consistoriul va transpune
căldură idea activităţii şi am arătat cu Ar fi un pericol aproape irepara Posibilitatea de a cumpăra, i-a dat’o venera realitatea în proprietatea reuniunii sodalilor
o mulţime de motive urmările strică- bil pentru causa noastră naţională, bilul nostru consistorin, care a avansat preţul români11. Până atunci suma învestită de reu
de cumpărate, având reuniunea să-l restitue niune în realitate, va trece nu numai ca o
cioase a tacticei de până acum, numai ducă ar ajunge oameni necapabili de atunci, când va putea aduna stimele necesare, arvună şi rată de amortisare, ci ea va servi
bucura ne putem, văzând, că se află datorinţele mari, în parlament. din darurile de câte 20 bani de persoană, totdeodată şi spre asigurarea percentelor şi
mai mulţi bărbaţi, cari vor să realiseze puse la cale cu atâta zel din partea presi- a pretensiunilor consistoriale ce s’ar naşte
Fie şi puţini, fie şi unul; dar’ să
idea, dela care aşteptăm îmbunătăţirea dentului reuniunii, dl Victor Tordâşianu. din închinarea realităţii din partea reuniunii.
fie cu trup cu suflet adevirâtul repre-
situaţiunii politice. Actul consistorial despre cumpărarea Reuniunea sodalilor români va pune
sentant al pretensiunilor noastre atât casei, are nrul 2969 Epitr. ex 1901 şi e de deci până la terminu! licitaţiunii, 10 Aprilie
Totdeauna am fost însă de părere,
de drepte! următorul cuprins: 1901 st. n. la disposiţia fiscalului consistorial,
ba suntem convinşi, că activitatea po Rt unitinei sodalilor români din Sibiiu, la mâna suma ce se va recere pentru vadiu şi pentru
litică numai atunci va avea resultate Noi nu detragem din meritele ni presidentului, dini Victor Tordăşianu'. acoperirea preţului de peste 8000 fl. al rea
favorabile, numai atunci va contribui mănui, dar’ nici nu ne este meseria a în Loc. lităţii.
face elogii nemeritate niminui. Causa
la redeşteptarea poporului nostru, fă- Sibiiu, din şedinţa consistoriului archi
cându-1 conştiu de drepturile sale na mare ne şi impune, ca în punctul de La rttgarea d-voastră vi-se aduce la diecesan, ca senat epitropesc, ţinută la 24
putăţiei si fim cât se poate de riguroşi cunoştinţă: că consistorul archidiecesan a de Martie 1901.
ţionale, şi numai atunci putem conta cis să participe la vânzare în cale de lici
la însufleţirea acestui popor bun, dar’ în pretenţiunile noastre referitor la ca taţie a casei din strada Bruckenlhal No. 17, Ioan M eţlanu,
negligat, părăsit de atâta timp îndelun lităţile candidaţilor. prin fiscalul seu dl advocat Ioan de Preda, archiepiscop.
gat, dacă: bărbaţii cari vor întră în Nu-’i destul se fie născut Român, care a primit îndrumarea să îmbie pentru
această casă până la stima maximală de 9200
parlament vor representa acolo cu ţoală nu-’i destul să fie om de omenie şi Se facem lumină.
fl. şi dacă realitatea nu se va urca peste această
bărbăţia şi nu numai cu pregătire se demn de toată încrederea, nu- i destul
sumă, să o cumpere în numele consistorului
rioasă, dar şi cu toată realitatea, in s i aibă voinţă bună, e de lipsă să aibă archidiecesan.
teresele noastre naţionale; să zicem: puterea de a-’şi realisa voinţa, apoi si Fiind însă că consistoriul voeşte să efec- Cei trei acţionari din „Tribuna-Poporu-
lui" dela 20 Aprilie şi D. E. V. din „Tribuna"
dacă vor vorbi din inima poporului, şi ştie şi aplica acea putere intelectuală tuiascâ această cumpărare în favorul reuni
încă una: dacă vor avea şi talentul recc- cu prospecte de resultat. unii d voastră, şi să cedeze realitatea reuniu Nr. 61, 62 şi 63 a. c. ca simbriaşi ce sunt
nii, atunci când aceasta va fi în stare să o în sluşba idolului lor, să provoacă la majo
rut, ca s i corispundă chemării lor atât Dnii candidaţi, pe cari noi nu-i ritatea acţionarilor şi acţiilor, cu care s’a luat
de însemnate şi grele. numim, vor şti apreţia vorbele noastre rescumpere, cons storiul însă de la sine nu la cunoştinţă toate faptele eminente, după
voeşte să spesi ze cu cumpărarea realităţii
Apoi să fie şi caractere integre, pe şi vor şti mai pe sus apreţia însemnă mai mult ca 8000 fl. v. a., de aceea suma, ei, ale neîntrecutului meşter.
cari si nu-i poată seduce dela datorin- tatea datorinţelor ce-’i aşteaptă pe acei ce la cumpărare s’ar recere peste aceste 8000 Corespondenţele din aceste două ziare,
ţele lor nici terorisări, nici măguliri, puţini bărbaţi, cari i'or avea fericirea fl., va avea să o anticipe încă de acum re cari să vede, că prin „Ardeleana" şi bărbaţii
nici oare-cari favoruri; să nu fie con a-şi putea pune puterile lor în servi uniunea d-voastră, ca un avans din preţul de valoroşi ce o conduc, să apropie unul de
răscumpărare. altul, poate-că chiar şi în celea politice, sunt
duşi de interese individuale, »de a-şi ciul naţiunii; purtând lupta parlamen
Realitatea cumpârându-se trece în pro- I, I făurite'de unul şi acelaş simbriaş. Aceasta să
face trebşoarele lor« prin deputăţie. tară cu toată bărbăţia şi cu toată
prietatea şi administrarea consistoriului archi dovedeşte mai cu samă prin unile ziceri si
Dacă care-va dintre dnii reflec- mândria / diecesan, dela care reuniunea sodalilor români nonime in ale întortochierii adevărului.
FOIŞOARA întocmirea oştirilor romaneşti tre este că, serviciul militar, nu mai este. ca şi oficeri cari îngrijesc de hrana oamenilor şi
înainte, când ostile porneau Ia luptă fără nici cailor, îmbrăcămintea şi echipamentul, plata
după legiuirile de aoum. o rînduială şi cu armele ce aveau la înde lefei oştenilor, controlul banilor cheltuiţi la
S O L D A Ţ I I mână ; acum oşteanul trebue să înveţe dato oaste şi altele de-ale bunei rândueli.
f
riile lui, să înveţe a mânui puşca şi tunul ca Marina, adecă trupele cari se luptă pe apă.
Copilul. Dacă am luat dela alte ţări felul întoc
Trâmbiţa cu glas de-aramă mirii unora din aşezSmintele ţării noastre, o jucărie, să ştie a trage bine cn dânsele, Armata teritorială, oştirea asta este ră
O auzi, iubită mamă? mai fără alegere, în întocmirea oştirii însă ochind bine asupra duşmanului. masă ca moştenire din vechia întocmire a
Şi pe uliţă ’nşiraţi Ori-ce oştire permanentă se compune oştirilor româneşti; oştenii scrişi în armata
Vezi mulţimea de soldaţi? am ţinut socoteală de sfaturile strămoşilor de regulă din : teritorială fac serviciul militar cu schimbul,
Ce frumos ei merg la rînd, noştri cari ziceau : «când duşmanul cutează Infanterie, adecă trupe cari luptă pe jos
Toţi acelaşi pas ţinând! să ne calce pământul, Românul să lase plugul şi avend puşti. putând să-şi caute în acelaş timp şi de pă
Unde merg aşa cu zor? şi să ia puşca». mântul şi casa lor, adecă o săptămână la ca-
Par’că-s nişte şoimi în sbor?... Cavalerie, adecă trupe caii luptă de obi- sarmă şi 3 sau 4 acasă.
Călăuziţi dar’ de sfatul strămoşilor, mai ceiu călare, luptând la nevoe lupta şi pe jos,
Mama. marii oştirii noastre, în cap cu înţeleptul şi Reserva armatei peimanente şi terito
Merg, băete, ’nspre hotară, Viteazul nostru Rege, în curgerea vremurilor, având carabine şi lănci sau suliţe. rială, se compune din toţi Românii cari au
Să păzească-această ţară; au întocmit oştirea noastră în chipul următor: Artilerie, adecă trupe cari luptă cu tu trecut serviciul militar legiuit, dela vârsta de
Să ne apere moşia nurile, fie la câmp liber, fie în cetăţi. 27—29 ani; chemarea lor se face atunci când
De duşmani, bată-i pustia! 1 Armata permanentă cu reserva ei. Geniul, adecă trupe cari se îndeletnicesc oastea permanentă şi teritorială n’ar ajunge
Că duşmani — aşa mulţime, 2. Armata teritorială cu reserva ei. cu ridicarea de parapete, redute, facerea de
Ca Românul — n’are nime I 3. Miliţiile. şanţuri, cetăţi, poduri peste ape, telegraf şi pentru un cas de răsboiu.
Ca Românul nimeni nu-i 4. Gloatele. Miliţiile, din categoria asta fac parte
Strîmtorat în ţara lui!.. altele, pe cari celelalte trupe n’au vreme să toţi Românii dela vârsta de 30—36 ani şi
Armata permanentă. După cum îi este Ie facă singure când le trebue.
Copilul. numele, oştenii cari o alcătuesc sunt ţinuţi sunt chemaţi la nevoe a lupta alături cu
Dragi soldaţi cu pasul iute ! sub steag fără întrerupere vreme de 3 ani Trenul, adecă trupele cari tîrăsc în oastea activă.
Drum bun!... Dumnezeu v’ajute, de zile, şi se socoteşte ca basă a oştirii de urma oştirilor felurite trăsuri cu hi ană pen Gloatele, din categoria asta fac parte
De duşmanii ne’mpăcaţi tru oameni şi cai şi cu felurite lucruri de-ale
Ţara să ne-o apăraţi i... răsboiu, gata de pornite la cel dintâiu semnal; ambulanţelor. toţi Românii dela vârsta de 36—46 ani şi nu
Când vă văd, pieptu-mi tresare... Ia noi numărul oştenilor din categoria per Sanitari, adecă trupe cari se îndelet pot fi chemaţi decât la paza şi liniştea ţării
Ah!... de ce nu sunt mai mare, manentă este pe sfert decât putem avea în nicesc cu căutarea bolnavilor, adunarea răni după plecarea celorlalte elemente ale oştirii.
Harnic puşca de purtat: cas de răsboiu, alte naţii mai bogate au a- ţilor şi îngroparea morţilor de pe câmpul de împărţirea teritorului ţării noastre pen
Să mă fac şi eu soldat I...
juns şi la jumătate. bătălie. tru întocmirea oştirii : Ca şi pentru toate ce
P, D u lfu . Rostul oştirii permanente în zilele noas- Administraţia, adecă trupe de lucrători lelalte aşezăminte, s’a hotârît şi pentru oştire,
