Page 3 - Activitatea_1901_05_18

Nrul 18. ACTIVI TATEA Pag- 3-

— N ou canonic în B laj. Dl paroch — Sodalul de m ă sa r Ladislau Veres fesorului gimnasial din Zombor, precum şi a Ear’ în scopul completării gimnasiulu^
şi protopop al Sibiiului, Ioan V. Russu, a din Dej, mergând într’o zi acasă din cârcimă, deputatului Ladislau Cosma, foarte multe mo­ nostru a mai trimis m. st. domn Petru Căl-
fost numit din partea M. Sale canonic al însoţit de mai mulţi prieteni, fiind cam mo- nede, săbii, obiecte scumpe şi craniuri de ciunariu, adv. în Orşova 10 coroane.
capitlului metropolitan gr.-cat. de Alba-Iulia tocosit, făcea gălăgie pe strade. Intâlnindu-se oameni şi cai, care toate sunt de pe timpul Primească toţi binevoitorii dăruitori cete
şi Făgaraş. — Ii dorim viaţă Îndelungată ! cu un gendarm, acela provocându-1 să tacă, Avarilor. mai călduroase mulţumiri.
i-a tras şi o palmă. Veres atunci l-a apucat Direcţiunea gimnasiului rom. gr.-or.
— L ăsăm entul B eyelu i M îlan. In de gât, dar’ gendarmul trăgând sabia, i-a dat — Sinucidere. Economul Josef Szath- Brad, în 30 Martie 1901.
zilele din urmă întreg lăsământul Regelui cu ea o lovitură în cap şi l-a împuns în piept. mâry din Tornia-mică s’a sinucis tăindu-’şi Q eoryiu P ărău ,
Milan a fost pachetat şi expedat la Belgrad, Veres după câteva minute a murit. grumazii, din causâ, că a fost osândit, pen­ dir. giînnas.
în mai multe vagoane, de cătră o firmă de tru furt, la un an temniţă, şi zilele acestea . -------------- - - ..0
expediţie din Viena. Primul adjutant al Re­ — M orţi de foam e. Despre două ca­ trebuia să-’şi înceapă osânda. > I i .• .
gelui Alexandru al Sârbiei, locotenentul Lazac şuri de moarte, din causa foamei, se scrie M ulţumită publioă.
Petrovics, a intervenit pentru expediţia lăsă- din Paris. Şi anume în partea numită Rue
mântului. La mulţi prieteni intimi ai Regelui lacob a oraşului locuia un bătrân de 87 ani, — Ursul ca p ă zito r de noapte. In
Milan, cu învoirea Regi lui Alexandru, au de loc din Ungaria, cu numele Andreas comuna St. Lambert din Belgia a sosit un Ne luăm voie a aduce cele mai since­
fost împărţite mai multe obiecte ca souve- Huttner. Intr’o dimineaţă părăsind locuinţa, om cu un urs, care toată ziua a jucat naintea re mulţumite onorabilelor direcţiuni şi stima­
nire. Locuinţa Regelui Milan din Viena, în nu s’a mai întors acasă până seaia şi nici privitorilor. Peste noapte omul cu ursul a tras bililor acţionari ai Institutului de credit şi
care încă de mulţi ani petrece camerierul n'a vorbit cu nimeni in acea zi. In ziua următoa­ la un econom, care le-a dat sălaş în şură, economii «Auraria* din Abrud, pentru aju­
Keitl, a fost părăsită în 1 Maiu. Al doilea re el n’a eşit din casă. In adoua şi a treia dea- unde se mai aflau, într’o mică îngrăditură, şi torul de 50 cor.; «Racoţana* din Şeica-
camerier a primit dela Regele Alexandru semeni nu l-a văzut nimeni. Aceasta a dat de bă­ câţi-va purcei. Ţiganul şi ursul durmiau duşi, tnare pentru 10 cor.; »A r i e ş a n a* din Tur­
3000 franci, pentru totdeauna. El credea, că nuit proprietarului casei, care Intrând în locuinţa când pe la miezul nopţii cineva a deschis da pentru 5 cor.; cum şi dlui Ni col aeRa-
pentru serviciul de 25 de ani va primi o lui l-a aflat mort pe pat. Medicul chemat la uşa şurii şi s’a strecurat în lăuntru, mergând cota, medic în Şeica-marepentru 10 cor. dă­
pens;e căt de mică, până la moarte. faţa locului, a constatat, că nenorocitul bă­ spre purcei, cu gând de a-i fura. Cum însă r u i t e f ondul ui de.20.:baai creat de Re­
era întunerec, el n’a văzut ursul, ci s’a dus uniunea noastră cu scop de-a ac uir a un
trân a murit de foame. — Un muncitor în
— Isp râ vu vi dela ,,A rdeleana“. In etate de 25 de ani, a venit la Paris pentru drept înspre el, care deodată s'a trezit, şi cu- oca 1 cu e v e n t u a l ă hal ă de v â n z a r e
ziua de St. George s’a înfăţoşat în Redacţia a căuta ocupaţie. Trei zile de-arîndul săr­ prinzându-1 în braţe, l-a strîns odată atât de pe s ama m e s e r i a ş i l o r r o m â n i din
tare, încât necunoscutul a fost silit săsbiere,
noastră loan Bărboi u din Vaidei şi în manul muncitor a ocolit oraşul, flămând, fără Sibiiu.
la ce trezindu-se toţi cei ai căsii, au alergat
faţa alor doi martori a declarat: »Inainte de însă a căpăta undeva de lucru. Astfel obosit Sibiiu, 3/16 Aprilie 1901.
înarmaţi, să vadă ce e. Şi care nu le fu mi­
asta cu 4 săptămâni am cerut un împrumut şi slăbit de puteri din causa foamei, a picat Comitetul «Reuniunei sodalilor români
rarea, când s'a constatat, că omul pe care dm Sibiiu*.
hipotecar de 200 fi. pe casă şi am pus şi jos într’o stradă, unde cu tot ajutoiul ce
ursul nu-1 lăsa din braţe, a fost un hoţ fugit,
doi cavenţi. In restimpul acesta dl Orbonaş i-s’a dat, după puţin timp a murit. Vie. Tordăşianu, loan Apolzan,
El a fost predat de nou judecătoriei. ' I »resid'ent. notar.
(cel cu o cheie dela „Ardtlena") continuu a
pretins dela mine, să-'i dau fata sluşnică. Eu — Cum poate fi cineva in discret.
am zis, că nu o pot da, pentru-că este în Foaia italiană «II mondo che ride« a pus — Fem eea vândută. Înaintea judecă­
serviciu la notarăşul11. Urmarea a tost, că cetitorilor sei următoarea întrebare: »Cum toriei din Przemysl s’a petrecut de curând un M A I N O U
Împrumutul, după auzite, votat deja, nu mi- să poate afla dela o damă etatea aceleia, cas hazliu. Un cetăţean de-acolo a fost pîrît
s'a dat. Ear’ să încep geschâfteriile, pardon I fără a o întreba direct şi a o supăra ?« Din­ pentru 170 fl, cu care l-a fost împrumutat
să continuă ? Apoi aceasta va fi în urma în­ tre răspunsurile sosite la redacţie, ca cele nainte cu un an, un prietin al seu. In ziua Victoria Burilor. ,
vingerii şi ovaţiunilor dela adunarea generală. mai bune s’au aflat următoarele: »Să se zică pertractării s’âu presentat amândouă partidele.
Daţi î n a i n t e cu î nc r e de r e a . damei: Signora! Noaptea trecută am visat, Pîrîtul apărându-se a zis : In anul trecut dl Generalul Botha a te le grafat p r ’â-
că m’aţi provocat să joc la loterie, şi anume acesta a locuit la noi, şi în scurt timp s’a sidentului Kriiger, că situaţi unea Bu­
— D eivet în U ngaria. Comandantul nrul anilor DV. şi ai mei. Noi vom câştiga făcut prietenul nostru, mai ales al nevestei. rilor pe câmpul de răsboiu, este extra­
Burilor, Dewet, nepotul generalului, care după fără îndoială. Aveţi voe a juca împreună ? Eu nu mult am luat aceasta în considerare, ordinar de favorabilă. Botha e stăpân
multe lupte din Transvaal, dar' mai ales după Cate număr trebue să-l pun pentru DV.?« deoare ce nevasta mea şi până aci a fost cam absolut pe tot teritorul dela mează noapt&ţ
conducerea răsculaţilor din Capland, a fost Al doilea a fost: »Să se întrebe dama: câţi umratecă. Fiind-că însă această chestie tot
Peste 30000 soldaţi englezi I zac în spi­
prins de Englezi, a fugit şi cu un vapor fian- ani sunt de când v’aţi căsătorit ? st. doamnă I nu am putut-o suferi mult, am încheiat cu dl
cez a trecut în Europa. Se zice că el va venî (Şi după răspuns): Ahl D-zeule, atunci la acesta următorul contract: »M. renunţă la talele din ţinuturile Zoutponsberg, M i-
şi la Budapesta, unde s’a constituit deja un cununie aţi fost abia o copila. Cu câţi ani toate drepturile de căsătorie ce le are faţă dleburg f i Komatiport.
comitet de primire. v’aţi căsătorit. Din răspunsurile aceste două de femeea sa, şi le predă lui A., acesta în L a 29 A prilie n. generalul bute.
este uşor a constata, de câţi ani e dama«. schimb se obligă a-.şi împlini toate datorinţele Delarey a repurtat o învingere străluk
— Boca Irim ie alia s D a vid D an ilă. Al treilea răspuns sună: »Să se întrebe dama: de bărbat faţă de dânsa». (Contractul acesta cită asupra generalului englez Rubion-
Numai pe scurt ne ocupăm cu aceste „ce- Cu câţi ani sunteţi mai tinără ca soţul DV.? M. l-a pus pe masa judecătorului). După ton, lângă Lopfontaine, care a părăsm
lebrităţi“, constatând numai, că ni-s’a adus şi de sigur, că i-se va răspunde corect; apoi scurt timp însă A. a constatat, că fe­
la cunoştinţă, că vi t eazul [?] care s‘a as­ pentru a constata etatea bărbatului, e lucru meea cumpărată i-a devenit necredincioasă, toate tunurile de pe câmpul dă luptă
cuns după tuta numită „Boca Ir mie“, n ’a uşor, căci bărbaţii nu ascund adevărul la aşa şi astfel el a cerut lui M. cei 170 fl. cu care ft a luat-o la sănătoasa. întreaga tabără
fost al tul decât David Daniiă, se­ ceva, şi pe calea aceasta e loarte uşor a afla I-a împrumutat, înapoi. Judecătoria a nimicit engleză a ajuns in mâna Burilor.^
nator la oraşul nostru, căruia în prima li­ de câţi ani e o damă*. contractul ca imoral şi a sistat pertractarea, batalioane s ’au predat, ear câţi au mat
nie are poporul nostiu să-i mulţumească ri­ până nu se va convinge, că acei ■ bani i-a fo­ putut s’au refugiat. rt-
d i c a r e a t a x e l o r de păşune, pentru — E ta te în altă. In Wilkowitz a murit losit femeea sau băi balul.
Mare senzaţie fa c ţ ştirea, că zîc&
Care bieţii economi sunt cu tot dreptul atât zilele trecute proprietarul Simon Kan>k, în
rele lut Cecil Rodes au luat o atitţt-,
de înverşunaţi. etate de 102 ani. Respectivul nu a avut încă
dine ostilă guvernului Salisbury f i po­
nici un fir cărunt pe cap şi s’a bucurat de Dare de seamă, şi mulţumită publică.
— B egele B elgiei a fost silit de curănd, deplină sănătate. El a servit la miliţie ca liticei coloniale a lu i Chamberlaine.
ea in Bologna să plătească pedeapsă. Foile suboficer 20 de ani şi a lăsat în urma sa cele ziare spun, eă. situaţia trupelor eu-,
deacolo spun, că el a întreprins un voiaj, cu 10 copii însuraţi, 40 de nepoţi şi 11 stră­ Cu ocasiunea arangierii Seratei teatrale gleze din A frica eşte dezolată, E li
2 dame, la Modena. Când s’au dat jos din nepoţi. a meseriaşilor români din Orăştie, s’au în- cer pentru B u ri o autonomie largă, c ic i
tren şi au predat şi biletele, controlorul a cassat peste tot 159: cor. 60 fii. Spesele au
altcum Botha nici-odată n’dre dă încheie
înapoiat Regelui biletul cu observarea, că tre- — C ăpitan ul şi m edicul de d in ţi. tost de 153 cor. 40 fi!., a resultat astfel un
bue să plătească pedeapsă. „Pedeapsă ?“ în­ Căpitanul de Wetterer din Berlin este unul venit curat de 6 cor. 20 fii, pace. Armata engleză este decimată f i
treabă Regele uimit, pentru-ce?“ — „Deoare­ dintre cei rr.ai activi oficeri ai armatei, com­ Suprasolviri benevole s’au făcut de cătră e incapabilă a lupta mai departe.
ce aţi călătorit cu un bilet pentru tren de pania sa excelează mai ales prin exerciţiu; următorii prea st. d-ni : Dr. E Draia 8 cor.,
persoane, pe unul accelerat !“ Intre rîsetele dar’ numărul celor osândiţi de el la arest, Vasile Domşa 4 cor., N. Părău 3 cor., Vas.
damelor, Regele şi-a scos portotelul şi a încă e mare; mai ales reserviştii îşi aduc Botean 1 cor. 30 fii., Dr. A. Muntean, M. Multe şi mărunte.
plătit biletul de 3-ori aşa scump. des aminte de el. Căpitanul are, cum se zice, GrofT, Buzdugan, N. Opincar, câte 1 cor.
păr pe dinţi, totuşi înşişi dinţii nu sunt buni Primească toţi aceşti marlnimoşi dona­ îngri j i re. Pacientul: «Am voe ca âjj|>
beau vinul?* Medicul: «Da, dar’ numai câte-p;
— A n alfabeţi în Itom ăn ia. O foaie de nimic, şi astfel se vede silit a consulta tori şi pe această cale, cele mai terbinţi mul­
lingură I* Pacientul: «Dle doctor! numai dacă
germană scrie, că în întreagă Europa România un medic. Acesta, fiind în acel moment ocu­ ţumite. nu mi-s’ar obosi mânai*
e acea ţară, în care se allă cei mai mulţi pat, l'a rugat să treacă în odaia de-alături, Comitetul arangiator.
analfabeţi. Aceasta a dovedit-o Cea din urmă la asistentul seu. Abia a deschis însă căpita­ Un călăreţ despre calul seu, care l-a
conscripţie. Şi adecă din 6 milioane suflete, nul uşa, şi a închis-o earăşi, strigând: «Pen­ trântit de două-ori tot în acelaşi loc: «Aşa o
4 milioane nu ştiu nici scrie, nici ceti. — tru D-zeu, aceasta nu se poate, omul acesta Pentru masa studenţilor dela gimnasiul memorie la un animal, rar se mai dă*.
Oare chiar aşa să fie ? nu demult a fost ca reservist sub comanda nostru rom. gr.-or. din Brad au mai intrat a)
meal* dela institutul de credit şi de economii «Al­ L u c r u greu. Ea: «Da bărbate, sethţ*
bina* din Sibiiu 400 cor. şi separat pentru lă-te pentru D zeu, e acuşi ameazi!« El: «Nat
— N unta de a u r a P rin cip elu i Jtai- fie, tot atâta, da să ştii că astăzi nici nu iftţ.
ner. Peste câteva luni va avea loc în Casa — O sângeroasă dra m ă fa m ilia ră . fondul elevilor morboşi 200 coroane ; h) dela lucrez altceva.*
domnitoare o rară sărbare. Principele Rainer Proprietarul Emerich Molnar din Vadâszerdd »Crişana« societate de credit şi economii în
Şi principesa Maria îşi vor sărba cununia de şi-a rugat nevasta, care l-a părăsit, ca să se Brad 100 cor.; c) dela «Auraria*, cassă de Ar fi pagubă. O văduvă tinără: «D1Ş
50 de ani. Principele s’a născut în Mailand reîntoarcă ear’ la el. Aceasta nevoind cu de-a economii în Abrud 60 cor.; d) dela >Steua* general, ar trebui ca să vă cugetaţi odată şi
la 11 Ian. 1827 şi este deci în etate de 74 buna, Molnar a început cu înjurături, până-ce din Roman-Petre 40 cor., din jpari 2Q cor. la căsătorie i* Generalul rj^» Da pentru-ce?*
Văduva: «O Doamne, dar’ e păcat de panir;
ani. Căsătoria a făcut-o la 21 Febr. 1852 cu în cele din urmă a scos un revolver, cu care pentru fondul gimnasial; e) «Luceafărul* din sia cea frumoasă de văduvă*. :.,.j
fiica principelui feldmareşal Karl, ’ principesa a tras mai întâiu asupra muerii sale, apoi Verseţu 20 coroane. _ >t ii vt
Maria, nâsc. la 10 Sept. 1825. asupra sa, câte un foc. El a murit pe loc, ear’ Dela m. st. dni: Dr. Laurenţiu Pop, adv. Pe tren. Conductorul: *D-Ta călăţo^
nevasta sa a tost greu rănită. în Abrud 50 cor.; Dr. Vasile Fodor, adv. reşti într’un tren accelerat cu bilet ordinar^
— M arele circ B a m u m a sosit zilele Abrud 50 cor.; Dr. M. Veliciu, adv. 50 cor. Nu ştii că lucrul acesta să pedepseşte?* p ji
acestea la Arad. A dat într’o zi 3 represen- —- L a 2S A p ril n. a. c. au fost găsiteţ Lazar Perian, proprietar în Băiţa 50 cor.; sagerul : «Eu ce pot ajuta, dacă trenul merg®
aşa repede, să meargă mai mereu, eu n’aofc
taţiuni, la care au luat parte 40—45 mii de cu ocasiunea unor săpături în apropiere de Alexandru Lebu, ^proprietar Sibiiu 20 cor.; nimic contra.* ___
oameni. Szeghegy, făcute sub auspiciile secretarului Manase Iar, par. Simeria 4 cor.; Dr. Rubin
societăţii istoiice a comit. Bâcs-Bodrdg, a pro­ Patiţa, când. de adv., Alba-Iulia 2 coroane.