Page 1 - Activitatea_1901_05_19
P. 1
Anul I Orăştie, 16 Maiu n. 1901. Nr. 19.
Redacţia: Administraţia:
Strada Beriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Toate manuscriptele ce pri Preţul de abonament:
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe 1/î de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
P entru Rom ânia şt strginâtato
Manuscripte nu se inapoiaz.1 — Epistole
nefranca>e nu se prinietec. Pe an20 franci.
Un n u m ă r costă 16 bani. Foaie politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
tarifului obicinuit.
EDITOR, PROPRIETAR Şi ŞEF-REDACToR : REDACTOR RESPONSABIL:
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
Asupra alegătorilor români azi mai mare cerilor comerciale şi un astfel de fac tiam, metodul din adunările direcţiunii, unde
Pe lângă activitate. înrîurinţă au litrele de rachiu ale agen tor numai prin „activitate" putem devenî. nu s’a prnetisat nici când cunoaşterea aface
ţilor de corteşire, decât toţi articolii Că la început o se întimpinăm pe- rilor prin toţi membrii direcţionali, era destul,
dacă u n u 1 - d o i ştia despre ce este vorbă,
chilometrici ai autorisaţilor, contemplă deci ce ni se par de neînvins, să nu
Dela un aderent al nostru primim ur căci ceialalţi, să zicea, şi aşa nu au pricepere
mătorul articol: rile savante ale doctrinarilor şi deduc ne înspăimânte... la pasul îu/âiu şi co şi nici nu este bine să ştie toate.
I. ţiile inconsecuenţilor. pilul mic se clătină, dar’ paşii urmă Aceasta pe baza păstrării discreţiunii,
Di visaţi în atâtea fracţiuni câte tori îi face cu putere crescândă.... pentru-că publicitatea nu-i bună şi poate deo-
(S.J Nu se poate nega: ne aflăm
centre româneşti numărăm, ne risipim Cum înţelegem noi «activitatea* chia multe trebşoare de ale unora şi altora,
într’o stare primejdioasă de crisă po după-cum arată caşurile înşirate de neplăcutul
«forţa plămânilor«, căci numai declama de-a se pune la cale, în alt articol.
litică, din care numai o «activitate* lor fost ortac direcţional, Ioan Mihaiu.
ştim, în certe confesionale, învinuiri re
generală, bine condusă ne poate mân Dacă plenipotenţele au fost în regulă şi
ciproce şi polemici ziaristice fără nici
tui . si ori-cât s’ar căzni «doctrinarii representarea coi poraţiunilor legiuită, pentru-
un resultat. Azi ca corp politic sun
dela Lugoj», «autorisaţii dela Sibiiu« şi Istoria actiilor si voturilor. ce nu s’a admis desbaterea fiecărei posiţie
tem ceva neconsiderabil. Aproape n’a- dificultată în plenul adunării generale? Vedeţi
«inconsecuenţii dela Arad*, cuiAnd sau
vem alegători conştii, pe cari ne-am cinstiţilor 1 v'a genat publicitatea, pentru-că în
mai târziu vom ajunge cu toţii la con
putea basa, n’avem conducători destoi După deschiderea adunării generale dela firul motivelor s’ar fi dovedit d. e.
vingerea, că singurul leac de folos e 8 Aprilie, acţionarul L. Bercian a cerut cons 1. Că biserica gr.-or. pe baza conclu
nici, cari să ne conducă pe calea ade
«activitatea politică«. tatarea acţiilor şi voturilor în plenul adunării, sului şi mai vârtos a usului de până acum,
vărată a muncii politice. Alegătorii noş
Da, odată, .sub forţa împrejurărilor, de oare-ce în şedinţa primă dela 31 Martie trebue să fie representată de legiuitul ei pre
tri sunt cea mai mare parte o adună aceasta nu s’a făcut. Să fi văzut şi auzit pe şedinte Ioan Mihaiu, care până azi este ca
am decretat »pasivitatea«, am decre
tură de voturi venale, conducătorii nişte membiii scrutinători A. P. Barcianu şi Dr. Ro atare recunoscut şi din partea consistorului
tat-o, căci aveam lipsă de vreme să
nulităţi politice, pe cari tocmai conştiinţa mul Dobo cum afirmau, că ei au împlinit a- archidiecesan, pentru-că machinaţiunile David-
putem deştepta în sinul poporului ro
nulităţii lor îi leagă de ieslele pasivităţii. ceastă datorinţă în adunarea trecută, pe rând Boca-Moţa încă nu sunt ratificate şi delătti-
mân simţul de naţionalitate, căci aveam în procesul verbal de atunci nici pomenire nu ran a lui nu să poate face după câte acţii,
Cu cât mai mult perseverăm în
nevoe să agităm massele poporului... se află. Protocolul dela prima adunare lipsea, atâtea voturi, ca la «Ardeleana»; apoi Dr.
pasivitate, cu atât mai mult ni-se sleiesc
Ce-a tost însă bun pentru un an doi, nefiind încă compus şi aşa afirmarea nu s’a Ioan Mihu nu poate fi representantul bisericii
puterile, cum ruginesc armele ce stau putut constata. Aceasta s’a dovedit după adu din Orăştie, până când, de faptă este ales în
a fost desastros aplicat ani de-ârîndul.
atîrnate ani de-a rîndul pe păreţi, fără narea a doua, când ambele protocoale s’au comitetul parochiei Vinerea; în fine, nici în
Cu politica noastră de «pasivitate* am
să fie folosite. Că armele noastre sunt verificat deodată. fricoşările credincioşilor şi membrilor de co
dat de mal. «Pasivitatea* avea să fie Tot acţionaiul L. Bercian dificultează 22 mitet bisericesc, ale elicei David-Boca-Trif şi
slabe ? Ei bine, combatem cu armele
primul pas spre o «activitate* rodnică plenipotenţe cu 535 acţii şi voturi, cari nu Moţa, nu mai trag mult în cumpănă, că adecă:
ce le avem, silindu-ne să ne câştigăm
şi a fost ultima noastră manifestare corespund şi sunt mance, a cărora producere «nu c umva să l egeţ i pe Dr. Muntean,
a
3rţne noue, rPâi bune, căci a aştepta
conştie, pe terenul politic. în plenul adunării o pretinde, precum şi deli Dr. M o l d o v a n şi alţi domni în comi
ţa adversarul să-ţi pună în mdnă arma, berarea asupra acelora, nominând una câte tetul bisericesc, că apoi Dr. Mihu să mâ
Astăzi, sub împrejurările actuale,
cu care îl poţi învinge, ar denota o una, după numărul curent al consemnării ce nie şi nu ne mai dă a j u t o r u l del a
pasivitatea e o frasă naivă în gura naivitate politică, ce cu greu s’ar pu lor presenţi. Această pretensiune justă ase «Ardeleana» la b ser i că», tot atâtea a-
i
unor politiciani neputincioşi, frasă ce tea presupune chiar ţi despre poliii- menea să reiaptă din partea maiorităţii ne- pucături mârşave; încât ştim noi, Dr. Mihu
astăzi pe nime nu-1 mai poate amăgi. cianii noştri nepricepuţi. constatatâ şi cu voturi neverificate. nu a dat până acum nici bisericii din Orăş
«Pasivitatea* decretată din consi Azi noi nu mai numărăm aproape Dificultează, în fine, cinci plenipotenţe tie, nici din Vinerea nici o para chioară. Este
cu 632 voturi, cari sunt repiesentate ilegal şi ştiut, că jumătate din interesele fondului de
deraţii politice de ord mai înalt, susţi nimic. Lipsa noastră din parlament nu
nu prin pknipotenţi aleşi, de respectivele cor- reservă (vezi §. 50 al statutului) sunt votate
nută în urmă din lipsa de judecată po se simţeşte. Pasivitatea noastră nu îm- poraţiuni, în mod legiuit. Toate motivele ba- de adunarea generală şi până acum Dr. Mihu,
litică a celor ajunşi mai apoi în frun pedecâ activitatea parlamentului ungar, sate ale propunătorului şi provocarea la lege deşi să lăudau neamurile, că banca este
tea partidului, a avut pentru poporul ba din contră îi obleşte calea. Trebue şi bună cuviinţă, sunt pentru guvernanţii .Ar a lui, nu contribue, numai cu ceea-ce-i com-
nostru urmările cele mai triste. Poli să tindem dară sâ devenim şi noi fac delenii* nimica, căci pentru ei acelea nu sunt pete după 475 acţii ale lui.
obligătoare. Svîrcolirile lor cunoşteau numai De altcum grandomania lui Dr. Mihu
tica »pasivităţii* ne-a înstrăinat pe unii tor politic, a cărui lipsă să aibă în
o direcţie, de a t r e c e iute şi g r a b n i c este prea bine cunoscută, şi ceea-ce dă, sau
de alţii, ne-a rărit şirurile, a aruncat j mersul regulat al afacerilor politice în-
d
pes t e a u n a r e a g e n e r a l ă , chiar şi cu a dat, îi aduce cu mult mai mult pe seama
în mijlocul nostru tăciunele zizaniei şi rîurinţa, ce are greva unui corp însem c ă l c a r e a p r e s c r i s e l o r legii. Adecă şi sa şi a neamului său, aprig în ale câştigului
neînţelegerii, ne-a demoralisat alegătorii. nat de muncitori asupra mersului afa în adunarea generală s’a aplicat, per eminen- nemeritat.
I_______________________________ ______
trebilor ostăşeşti: Pentru comandă, pentru fa Regimentul de cavalerie, se comandă de Vedem dar’, că ieraihia militară este
FOIŞOARA _ cerea ordinilor de bătălie, pentru mişcarea câte un colonel sau locot.-colonel şi se împarte ascultarea şi respectul care leagă pe oşteni
oştirilor pe câmpul de luptă şi în sfirşit pen în 2 părţi numite divisioane, comandate de grad lângă grad şi face un lanţ puternic de
tru toate trebile ce au legătură cu instrucţia câte un major şi fiecare division se împarte grade, începând cu soldatul şi terminând cu
întocmirea oştirilor româneşti oştirii, arc ca ajutor un colonel de stat ma în două părţi numite escadroane, comandate M. S. Regele.
după legiuirile de acum. jor ; pentru hrană, îngrijire, îmbrăcare şi plata de câte un căpitan. Gradurile armatei noastre sunt: caporal
oştirii şi cu tot ce este în legătură cu buna Regimentul de artilerie, se comandă de sau brigadier, sergent, sergent major, sergent
rînduiaiă, are un colonel de intendenţă; pen câte un colonel ori locot.-colonel şi se îm adjutant, sublocotenent, locotenent, căpitan,
(Urmare,) tru oiînduitea armelor, tunurilor, cartuşelor, parte în două părţi numite divisioane, coman major, locot.-colonel, colonel, general de bri
prafului de puşcă şi cu tot ce este în legă date de câte un major şi fiecare division se gadă şi general de divisie.
Comanda şi îngrijirea armatei. Capul tură cu ştiinţa specială a artileriei, are un co împarte în 3 părţi nuţnite baterii, comandate
oştirii noastre este M. S. Regele; Dânsul a lonel de artilerie; pentru orînduirea, facerea de câte un căpitan. Şi acum ca şi înainte vreme, un soldat
comandat-o şi în resboiul pentru neatârnare, înaintarea sau avansarea oştenilor ; să poate ajunge general, numai dacă se va sili
şi întinderea podurilor peste ape, facerea de
care l’am purtat în 1877, contra împărăţiei vedem mai întâiu ce este erarhia militară: se şi învăţa toată ştiinţa oştirii.
redute, orînduirea telegrafului militar, are un
Turceşti, în unire cu oştirile împărăţiei Ruseşti. ştie că in ori-ce aşezământ al ţării trebile sunt Pentru ca soldatul să se facă caporal
colonel de geniu, şi în sfîrşit pentru tot ce
Ca dovadă de marea iscusinţă a Regelui hotârîte anume şi pentru fiecare treabă se ho- trebue să ştie sau să fi învăţat carte şi-i tre-
se atinge de sănătatea oamenilor şi orînduirea
nostru în ale răsboiului, dânsul a avut sub spitalelor şi ambulanţelor, are un colonel doctor. tăreşte un om cu cunoaşterea lucrului, pe de bue o vechime de 6 luni, sergent alte 6 luni,
comanda Sa şi oştirile ruseşti, cu scop de a altă parte mai trebue ca cu cât lucrul este sergent major şi adjutant se pot face din ser
Generalii comandanţi ai divisiilor au şi
lua Plevna, împrejurul căreia s’an pierdut atâ mai de seamă şi mai greu, cu atât trebue pus genţii cei mai buni cu ori-ce vechime. Sub
ei ajutoare în acelaş scop câte un locot.-co
tea oşti. lonel sau major. un om mai învăţat, mai în vârstă şi mai vrt d- locotenenţii fac o parte din şcoalele militare
Corpul de armată este pus sub comanda împărţirea regimentelor şi comanda. Re nic de ascultare din partea celor mai mici. şi o parte de-adreptul, din cei mai buni şi
unui general de divisie. gimentele se împart în părţi mai mici, numite: Aşa dar’, pentru bunul mers al aşezământului mai învăţaţi sergenţi, cari au 2 ani vechime
Cum un general ori cât de iscusit, mun batalioane, divizioane, companii, baterii, esca- trebue să fie o ascultare şi un respect desă de grad şi dau examen de tot ce se învaţă
citor, voinic şi viteaz ar fi, îi este peste pu droane, după felul armei şi anume : vârşit, începând dela cel mai mic şi până la în şcoalele militare. Pentru gradul de loco
tinţă de a comanda şi orîndui singur în timp Regimentul de infanterie şi geniu, se co cel mai mare. Dacă lucrul stă aşa pentru ce tenent se cere 2 ani vechime de sub-locote-
de pace şi în răsboiu, o oştire care ajunge mandă de un colonel sau locot.-colonel şi se lelalte dregătorii ale ţătii, apoi pentru oştire, nent, pentru căpitan 2 ani, pentru major 5,
la 36—40.000 oameni, legiuirile militare pre împarte în 3 părţi numite batalioane, coman care este chemată la scopuri mari, fără o as pentru locot.-colonel 2, pentru colonel 2, pen
văd ca el să fie ajutat, având pentru fiecare date de câte un major, fiecare batalion se îm cultare neşovăitoare dela grad la grad, nu se tru general de brigadă 4 şi pentru cel de
fel de treabă câte un oficer ajutor. parte în patru părţi numite companii, coman poate numi oştire şi nu va putea răspunde divisie 6.
Ajutoarele generalului sunt după felul date de câte un căpitan. chemării sale, Vechimea asta este hotărîtă ca cea mai
