Page 3 - Activitatea_1901_05_19

Nrul 19. ACTIV ITATEA Pag. 3.

NODTĂTI — P u şcătu ri curioase. La porunca Iui lucrări reclamă alte puteri, mult mai des­ român, la tinerimea română, care va afla 1
Moguls Cande, la blocarea dela Amadana- toinice decum sunt ale mele; ci „ C a r t e a acest îndreptar politic o comoară bogată, un
gar, s’a puşcat contra inimicului cu gloanţe I e Aur" va fi o simplă, ilar’ credincioasă isvor nesecat de însufleţire naţională, de
d
Societatea de lectură „P etru M a­ de aur şi de argint. Selous, vânătorul afri­ şi amănunţită istorisire a tuturor evenimen­ muncă uimitoare şi de abnegaţiune, însuşirile
—
io r“ are onoare a vă învita la S e r a t a li-l can, prin anii 60, încă a puşcat lei cu gloanţe telor politice-naţionale, prin cari a trecut mpunătoare şi caracteristice ale înaintaşilor
t e r a r ă - m u s i c a i ă urmată de dans ce se de aur. Plumb prin acelea locuri nu se afla, neamul nostru în trecut, va fi o adunare noştri: şi-’i rog pe toţi, să-mi acoarde tot
va arangia sub patronagiul Ilustrităţdor Lor şi numai cu greu se putea importa, la din de material brut, din care altă putere, alt spriginul posibil pentru a putea scoate de
domnilor : Dr. Alexandru Mocsonyi de Foen contră aur se găsia pe loc. In decursul lup­ condeiu va avea să compună la timpul seu sub tipar cartea aceasta.
şi Dr. Iosif Gali, Joi, 16 Maiu n. 1901 în sala telor la graniţa dela Kashmir rebelii Houn- opera monumentală a istoriei critice despre Deschid deci abonament pent ru p r i
hotelului «Royal» cu binevoitorul concurs al zas foloseau granate, cu cari puşcau în tru­ luptele noastre. mel e d o u e volume, cari vor apărea în
d-şoarelor: Clotilda Olteanu, Valeria Opriş, pele engleze. Gloanţe de petri erau deja pe Scopul meu este numai, să înlesnesc decursul anului acestuia, cu preţul de 20 co­
Margareta Ruva şi al tînărului artist Deside- la anii 1314, gloanţele de plumb abia pe la lucrarea pe seama celui-ce are să vină şi roane amândouă, (preţul de boltă va fi mai
riu Lenghel. începutul la 7^2 oare seara. Pre­ 1550. Cu gloanţe de lemn s’a folosit o parte să-l dispensez de migăloasa muncă de a-şi mare), în speranţa, că aceia dintre inteligenţi.
ţul de intrare : de persoană 4 coroane, de din trupele spaniole pe insula Cuba, până-ce aduna el singur materialul trebuincios, pe noştri, căi ora dată le este posibilitatea de a
fanrlie 10 coroane. Comitetul societăţii. Ve­ cei din Maschonland puşcau cu sîime de te­ care-’l primeşte gata dela mine. jertfi, vor aduce această jertfă pe altarul mult
nitul curat este destinat pentru augmentarea legraf învălite ca gloanţele. In consecinţă: „ C a r t e a de A u r“ va cercatei noastre naţiuni.
societăţii. Taxele şi suprasolvirile marinimoase conţinea: Am trebuinţă de 300 abonenţi pentru
sunt a se trimite la adresa societăţii (Buda­ — Z ăpadă în M aiu . Din Innsbruck se 1. Descrierea tuturor întrunirilor, adu­ a putea face faţă speselor de tipar şi cred,
pesta, Molnâr-utcza 20, II. 10) şi se vor chita vesteşte, că în noaptea de 9 Maiu a căzut nărilor şi conferenţelor noastre politir.e-naţio- că acest mic număr va putea fi scos cu uşu­
pe cale publică. pe munţii de-acolo o zăpadă mare. Chiar şi nale d n trecut, împreună cu resoluţiunile rinţă din frumoasa cunună de inteligenţă pe
în oraşul însuşi a nins. — In Siberia-ostică, vo ate din partea lor şi cu vorbirile mai re­ care o avem astăzi.
— P I P r . A m os F rân ai, advocat şi în localităţile Tjumen şi Atschinsk temperatură, marcabile rostite cu aceste ocasiuni. Lista abonenţilor va fi publicată.
bun naţionalist în Sibbiiu şi-a strămutat can­ în urma zăpezii ce a căzut, a ajuns la 13 2. Toate memorandele, petiţiunile şi Listele de abonament cari vor fi îm­
celaria advocaţială la Cluj cu începere dela grade Rearnur sub 0. Zăpada e atât de ma­ representaţiunile, adresate din partea naţiunii părţite în curând, sunt a se retrimite sub­
1 Maiu a. c. re, că primblările se fac cu sania. române şi din pai tea representanţilor ei Mo- scrisului la Sibiiu (Nagyszeben), până la fi­
narchului şi guvernelor de pe vremuri. nea lunei Maiu c. n.
Alegere de notar. In 20 1. r. se va
— F a b rica n ţii de ţig ă ri din New-York 3. Toate vorbirile autentice ale de­ Intenţiunea mea este, ca asigurându-
—
face alegerea de notar în cercul notarial m!-se posibilitatea tipăririi cărţii, prin aduna­
au descoperit un arangiament original. Ei au putaţilor noştri naţionali, rostite în dieta
Cârna. Avem cunoştinţa, că verbuncarea pen­ rea necesarelor 300 de subscrieri, să scot de
angajat oameni, caii stau în mijlocul munci­ ţerii, atât din Ungaria cât şi din Ardeal,
tru un anumit Nathan-Tordai este mare. sub tipar în fiecare an câte două volume din
torilor şi ie cetesc ziare, nouvele şi alte bu­ împreună cu vorbirile prelaţilor noştri, ros­
Tragem atenţiunea alegătorilor la lucrurile şi
căţi literare. Lucrul acesta a fost primit de tite în casa magnaţilor, şi cu vorbirile sena­ cartea anunţată, aşa, ca în decurs de patru
isprăvile săvârşite de acest individ în notaria­
muncitori, cari mai ales sunt Spanioli, cu torilor români, ţinute in senatul imperial ani întreaga lucrare să fie depusă în mânile
tul Dâncul-mare, de unde a trebuit să-şi ia publicului cetitor român.
mare însufleţire. In decursul muncii lor însă dela Viena.
catrafusele. Cine doreşte a-şi câştiga infor­ Contând cu siguranţă la spriginul pu­
nu le este. permis a se ocupa intelectual cu 4. Descrierea tuturor evenimentelor,
maţii adevărate, să se adreseze la dl preot aceasta. blicului român, semnez:
Manasie Iar din Simeria, sau la cancelaria « . cari deşi nu se refer la viaţa noastră pu­ Sibiiu, 25 Aprilie n. 1901.
Dr. A. Muntean din Orâştie. blică, au putut să aibă totuşi influenţă di­
— N enorocire cu u n revolver. Băia­
rectă sau indirectă asupra determinării atitu- Cu distinsă stimă:
tul de 7 ani al îngrijitorului de teatru naţi­
dinei noastre politice din trecut, şi au putut Teodor V. P ăcăţian.
— P I St. Sihleanu, deputat, profesor onal din Cluj, BoszOrmânyi, şi-a puşcat gâ­ să contribue la precisarea liniei noastre de :___ ^ i
univ. şi fost secretar general al ministerului tlejul cu revolverul unui actor. Până-ce în­ conduita politică.
de culte şi instrucţiune publică, a fost numit grijitorul, căruia un actor i-a dat căputul, în Vorbirile deputaţilor români, rostite în Aducem la cunoştinţă publică, că la
director general al Teatrului Naţional din Bu­ care se afla şi un revolver, în grije, a predat dietă, sunt traduse cu toată exactitatea din Redacţia noastră să află lista de abonament
cureşti. un buchet de flori unei primadone, băiatul t e xt ul original, publicat în anal el e pentru Orăştie şi jur. Din partea noastră
a luat revolverul din căput şi s'a jucat cu d i e t a I e, pe basa notelor stenografice. încă rugăm pe toţi Românii de bine a-’şi
procura «Cartea de Aur« a dlui Teodor V.
Studenţii- d in U ngaria au trimis el. Acela deodată s'a slobozit şi i-a străpuns
— Cartea mi-a eşit foarte voluminoasă, Păcăţian, prin care tot iubitorul de neamul
presidenlului Krtlger o adresă de aderenţă, gâtlejul. seu îşi poate procura tot ce s’a lucrat de
pentru-câ va da opt to muri, de câte 55—60
compusă în limba maghiară şi olandeză. In înaintaşii şi actualii noştri bărbaţi luptători.
dosul ei e vapa Ungariei şi a Transvaalului — In im a p e partea, dreaptă. Intre coaie tipărite, formatul: octav mare. Colecţia intenţionată este de valoare ponde-
Pe adresă şe află 12.000 de subscrieri. flăcăii cari s’au asentat Joia trecută la Say- Materialul pe care-1 va cuprinde l’am roasă, întrucât va servi de îndreptar, cil
busch, s’a aflat şi unul anume F. Konkol, ca­ împărţit astfel: deosebire generaţiunii mai tinere, care cu
greu îşi poate procura tot ce s’a publicat
re are inima pe partea dreaptă. El a fost a) Vo l u mu l I. şi II. conţine luptele noas­
P ă rin ţi bestiali. Vinţelerul Bru-
— până acum în mod resfirat.
tuscha şi femeea din Prassdorf omorînd-şi asentat la artilerie. tre naţionale din vremile mai îndepăr­ Dorinţa noastră ar fi, ca autorul să-şi
unicul copil l-a copt în cuptor şi după aceea tate până la anul 1865, inclusive dieta procure chiar şi datele luptelor mai însem­
S in u cideri în Viena. In decurseţ din Cluj, cu o amănunţită descriere nate de prin municipii şi cercuri electorale,
l-au mâncat. —
Urnei April s’au sinucis în Viena 42 de per­ a evenimentelor politice din 1848—1849 cari toate la un loc, ar contribui mult îa cu­
noaşterea cestiunilor române de pretutindenea.
soane, dintre care 12 de sexul frumos. şi a impunătoarelor lupte, parlamen­
D o m n ito ri cruţători. Cruţarea pur­
—
tare şi extraparlamentare, dela anul
tătorilor de coroane, după-cum scrie «Mo­
— Vexuvul în a n u l 1900. Profesorul 1864. ’
dern Society», este acum mai mare ca mai
Mateucci, cunoscutul cercetător al Vesuvulni
nainte. Statele-Unite şi banca din Anglia b) V o l u m u l III. şi IV. conţine luptele
a făcut o descriere asupra activităţi extraor­
poartă de fapt numele aproape al tuturor dinare din anul trecut a aceluia, şi a înain­ parlamentare, purtate din partea depu­
domnitorilor europeni. Cea mai cruţătoare fa­ taţilor noştri naţionali în dieta dela Prin aceasta aducem mulţumită
tat-o academiei de ştiinţe din Paris. La în­
milie regească este şi a fost totdeauna cea Budapesta, la anii 1865—1868. noastră fierbinte on. public din lo­
ceputul anului craterul a fost de 200 metri,
rusească, Ţarul în fiecare an poate pune de-o c) V o l u m u l V. şi VI. luptele parlamen­ calitate, jur şi îndepărtare, care din
dar’ deja în April lava a fost de 30 metri
parte o mare sumă, mai ales la băncile din adâncime. In curând s’a început o epocă cu tare, purtate in dietă şi în casa mag­ incidentul trecerii prea de timpu­
Paris şi Londra. Moşul seu Alexandru II., naţilor, între anii 1869 şi 1881, îm­ rie la cele eterne a prea iubitului
explosiuni violente şi cu flăcări înălţătoare.
în tot decursul regimului seu a fost foarte preună cu mişcările politice-naţionale şi neuitatului nostru fiu
Bombele şi bolovanii vulcanici aruncaţi de
sgârcit, din care causă în urma morţii sale extraparlamentare din aceşti ani.
vulcan ajungeau până la înălţimea de 537 ALEXANDRU RIMBAŞ,
a lăsat 120.000.000 mărci. Cel mai precaut d) Vo l u mu l VII. va cuprinde luptele par­
metri. Bolovanul cel mai mare, pe care Ma­ prin participarea lor la înmormân­
monarch european din punct de vedere al teucci l-a măsurat, a avut o greutate de 600 lamentare şi extraparlamentare dintre
economiei este fără îndoială Sultanul. EI in anii 1881 şi 1892; ear’ tare în număr aşa de mare, prin
măji. Cercetătorul italian socoteşte puterea,
băncile turceşti nu are încredere, ci toţi banii depuneri de cununi pe sicriu şi
cu care acel bolovan a fost aruncat, egală e) Vol umul VIII. procesul «Replicei* prin condolenţe, au binevoit a ne
trecători îi depune la bănci afară din Turcia.
cu puterea alor 608 cai şi greutatea Întregului şi al «Memorandului», descrise pe alina încâtvă durerea suferită prin
Din timp în timp trimite câte un curier pen­
material aruncat la 500.000 măji metrice. In basa datelor autentice. perderea aceasta neaşteptată şi ire­
tru a-i depune banii. Are şi un obiceiu foarte
jurul craterului este atâta massă îngrămădită, Sunt de credinţa, că pentru a ne pu­ parabilă.
curios, şi anume ascunde banii în toate lo­ încât vezuvul s’a ridicat cu 10 metri. Vîrful tea pune de nou în mişcare în politica mili­
curile, unde numai se poate, ale palatului, şi
lui cel mai înalt e acum de 1303 metri, fa­ tantă, fie pe calea veche sau pe o cale nouă, Hunedoara, la 8 Maiu 1901.
mai bucuros rischează a i-se fura, decât să
ţă de 1293 metri din 1899. e nelncunjurat de lipsă să cunoaştem în F am ilia S ic. R im baş sen.
îmbogăţească cu ei cassetele unei bănci oto­ modul cel mai amănunţit tot ce am făcut pe
mane. Venitul lui nu e numai pur pentru terenul acesta in trecut, pentru-că numai aşa
posiţia sa de rege. El posede o stradă din­ putem afla busola adevărată, care are să ne
tre cele mai de frunte a Constantinopolului, Avis şi apel literar. 'conducă în luptele viitoare. POSTA REDACŢIEI
o plantaţiune de zăhar în India de Vest şi
In scopul aceta in’am decis deci a da
mai posede o frumoasă dividendă dela a publicului cetitor român
linie de vapor de pe Bospor. E posibil, scrie De un şir lung de ani adun materialul Abonettlului Nr, 302, Sibiiu. Resursele noastre
foaia numită, că singurul domnitor care îşi necesar pentru compunerea unei istorii com­ ,,Cartea de a u r“ modeste nu ne permit promisiuni eventuale hotărîte. •
adună comorile în banca sa privată, este Mi- plete a l u p t e l o r n o a s t r e poli tice-na- o carte, care va fi oglinda fidelă a taptelor Dacă celea trimise vor fi satisfăcătoare, ne pricepem
în ale recompensării.
cado din Iapan. Credincioşii sei primesc ţ ion a le, cu începere din vremile mai înde­ noastre politice din trecut, atât de fiumoase
cambii pe banca împărătească în Tokio, care părtate, până l a p r oc e s ul Me mor a ndul ui . şi atât de puţin cunoscute, îndeosebi genera­ Abon. No. 308, Bania. — Noi am expedat toţi
se întrebuinţează pentru susţinerea lui pro­ Sunt atât de înaintat, nu numai în ţiilor mai noue ale naţiunii noastre. Nrii dela 1 începând, ne mirăm cum de nu i-aţi primit.
Te rugăm a ne rescrie, cari îţi lipsesc şi-i vom expe-
prie; nime altul nu e permis a depune bani adunarea, ci şi în aranjarea potrivită a ma­ Pentru a mi-se face posibilă tipărirea da din nou.
în acea bancă. terialului, încât p o t să încep cu t i p ă r i ­ acestei voluminoase cărţi, după părerea mea Petronela — Petrosului — Petrificat. Cum te afli -
rea cărţii, căreia cred că i-am dat titlul
de neapărată trebuinţă pentru actualii şi pen­ sub muntele „Zenoaga“ botezat de înaintaşii proto-
Soţia p reo tu lu i A ran gyel din De- cel mai corăspunzător, numindu-o: părinţilor noştri, adecă de Daci? Noi, adecă eu şi el,
tru viitorii conducători politici ai neamului
—
ligrad, o temee de 32 ani, a dat naştere nu „C artea de A u r“. nostru, fac apel la publicul român, la actualii tinerul, am sosit în pace. La gara de acolo am ad­
mai puţin decât la 6 copii deodată; 3 fete mirat plaiul, care stă faţă în faţă şi se numeşte „Dră­
Cartea mea nu are pretenţia de a fi, fruntaşi naţionali, cari vor afla depusă în ea, coasele"’ Pa, la revedere! Scrie-ne ceva picant şi a-
şi 3 feciori, cari toţi trăesc. Nainte cu câţi­ sau de a cere să fie considerată de istorie pe lângă titanica muncă a Înaintaşilor lor o musant,
va ani femeea a mai dat naştere la 3 gemeni. critică a vieţii noastre politice-naţionale din bună parte şi din munca lor proprie şi fac
trecut, pentru-că săvîrşirea unei astfel de apel şi la viitorii conducători ai poporului