Page 1 - Activitatea_1901_05_20
P. 1
Anul I. Orăştie, 23 Maiu n. 1901. Nr. 20.
Redacţia: Administraţia:
Strada Beriului Nr. 2. Strada Beriului Nr. 2.
Preţul de abonament:
Toate manuscriptele ce pri
vesc conţinutul foii sunt a pe an 8 cor., pe lji de an
se adresa redacţiei. 4 cor., pe trei luni 2 cor.
Pentru România şi străinătate
Manuscripte nu se Înapoiază — Epistole Pe an20 franci.
nefrancaţe nu se primesc.
Un n u m ă r costă 16 bani. poale politică, economică, socială şi literară. Inserţiunile se acordează conform
tarifului obicinuit.
EDITOR, PR O PR IETA R ŞI ŞEF-REDACTO R :
REDACTOR R E SP O N SA B IL :
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
0 vorbă serioasă Asta nu-i tagma noastră. 200.000 coroane, angajată la «Arde Chestia pasivităţii politice
Şi pentru-că în jurul d-tale sunt leana», cred că vei afla de un lucru a Românilor din Ungaria.
cătră dl Dr. Ioan Mihu. aproape toţi de soiul acela, noi am firesc, dacă voim să avem represen-
aflat de lipsă pentru binele comun şi tanţi demni la institut, suntem siliţi a
zicem şi în interesul d-tale, să ridicăm pretinde controlă faţă de nişte substituţi
Adunarea generală a institutului «România Ilustrată«, revistă poli-
vălul, s i ai o privire şi în sanctuarul sin de-ai d-tale, ba chiar şi faţă de d-ta,
nostru »Ardeleana« s’a nimicit; stăm tică-literară, dela 15 Februarie a. c.
cerităţii, cu care într’o societate de lin deoare ce între multele ocupaţiuni ce ai,
dar’ în faţa unei adunări noue. No. 3 reproduce părerea dlui D r. Ioan
guşitori nu Te prea întâlneşti. uşor să întâmplă şi s’a întâmplat, că
Raţiu, dată la solicitarea directorilor
Ar fi timpul suprem, ca animosită- Ai auzit şi ai cetit multe lucruri ai greşit, cu voie ori fără voie? ori
ţile cari au degenerat, recunoaştem, în neplăcute dela noi, şi dacă vei da ansă apoi ai fost sedus. aceleia, Ioan Rusu Abrudeanul şi George
ambele »tabere«, în personalităţi, ba Rădulescu, care, pe lângă portretul bine
’Ţi spunem franc, că vei mai auzi; aşa O reconstruire parţială, ar fi dar’
din partea direcţionalilor actuali în per nimerit, este de următorul cuprins:
recere sinceritatea şi francheţa bărbaţi modul, prin care s’ar putea introduce
sonalităţi neadevărate, publicate prin
lor, dar totdeauna vei fii: că cu cine o conlucrare paclnică la institut, şi care Sibiiu, 17 Ian. 1901.
»Tribuna« şi în »Tribuna Poporului«, să
ai de lucru. ar avea de urmare o înflorire gene Stimate d-le Redactor,
se sisteze, şi să se afle un mod potri
Oamenii pe cari azi îi susţii cu rală a tuturor instituţiunilor noastre. Preţuita d-v. scrisoare ’nii-a sosit la tim
vit, că satisfăcându-se pretensiunilor în
risicul reputaţiei proprie, până nu i-ai Că azi nu e sănătoasă organisarea pul cel mai nepotrivit, căci, condamnaţi din
dreptăţite, să se creeze odată pentru
adăpostit pe la »Ardeleana«, ştii bine, afezămintelor noastre, şi prin urmare partea guvernului maghiar la nelucrare şi tă
totdeauna posibilitatea pentru o conlu cere, e greu a cunoaşte pe deplin disposiţia
că Te înjurau pe la spate in modul nici desvoltare sănătoasă nu se poate
crare reală fi solidară a tuturor ele actuală a partidului nostru naţional cu privire
cel mai cocişesc; în faţă însă Ţi-au tot aştepta..., la comitetul parochial, la Ca-
mentelor, cari doresc sincer, d in inim ă, la participarea sau neparticiparea sa în alege
iăcut la curte, pânâ-ce Te-au scos din sină, figurează ca »Vortănzeri« arangeri rile ce se vor face în curând pentru dieta
înflorirea institutului fi a celorlalte
minţi şi le-ai realisat visurile; — acum nişte oameni compromifi, cari îşi dau maghiară; şi e greu a vă putea da răspuns
instituţiuni cultural-naţionale ce avem
tac, nu te mai înjură —- deocamdată. tot fumul ca ei să »forţeze« (!) punerea în calitatea în care mi-1 cereţi, ca president
noi aici. d-tale în fruntea corporaţiunilor! când al partidului naţional român din Transilvania
Vedem pe toate liniile, nu numai De astfel de oameni nu credem, şi Ungaria, la întrebările pe care mi-le a-
în jurul >»Ardelenii», o mulţime de spi ba ftim cu toată positivitatea, că nu aceasta nimenea nu o contestează l dresaţi.
eşti mândru. Credem, ba ştim, că Ţi şi ruşine
rite înduşmănite. Nu cunosc deci pe deplin voinţa între
de astfel de „protegiare“ (!) cam mur gului nostru partid, pentru-că voinţei acestuia
Mânia e riu sjăluitor, asta o ştie Ştim, că nu Te afli bine în jurul
toată lumea. lor, văzând cum se luptă nişte slăbă dară. numai într’o nouă conferenţă naţională, com
Tot atâtea semne bolnăvicioase. pusă din representanţi aleşi ai întregului po
Deci nu-i mirare, dacă sub influenţa nogi dintr’înşii pentru un post însemnat por român, îi poate fi dată posibilitatea să se
acestui sfătuitor, oamenii atât în viaţa la institut, tără a avea nici pe departe Fiindcă e lucru prea bine ftiut, manifesteze.
constituţională a bisericii noastre gr.-or. barem capabilitatea minimală oare-ca- că toată „tabera“ d-tale, fă ră spriginul Cunosc însă pulsul şi sentimentele po
cât şi în şedinţele celei gr.-cat, apoi în reva dintre ei. fi conducerea d-tale, este un conglome porului român din patria noastră, cunosc ge
jurul »Ardelenii» şi »Casinei«, şi a al Şi totuşi îi susţii pe toţi! rat neputincios, noi ca oposiţie reală, niul bun al naţiunii noastre, care până acum
ne-a condus totdeauna pe căi bune şi cred
tor intreprinderi sociale, fac greşeli peste Acesta ’ Ti este defectul cel mai care dorim. în interesul binelui comun că pe asemenee căi ne va conduce şi în vii
greşeli, ba se demit la necorectităţi, mare, că adecă ’Ţi place ca să lucri o conlucrare padnică şi onestă, pe d-ta tor, şi de aceea nu ca president al partidului
tot în detrimentul binelui comun, şi nu cu mile. Te rugăm să conlucri în mod sincer naţional român din patria noastră, ci ca sim
mai pentru-ca unul să supere pe Dacă ai fi în continuu în fruntea pentru restabilirea păcii, şi concentra plu membru al acestui partid socotesc că vă
celalalt. afacerilor, n’ar fi defect, această plăcere rea puterilor sub conducerea d-tale, răspund în deplină cunoştinţă cu sentimen
Aceste frecări sunt mai curând abandonând, dacă nu se retrag de bună tele poporului român de o parte, ear’ de altă
curioasă; pentru-câ ai inteligenţa rece- parte cu intenţiunile geniului bun al naţiunii
ori mai târziu de a se aplana cu de voie, pe toţi aceia, cari numai cu lin
rută să resolvezi lucrurile în mod co române, când, la întrebările ce aţi binevoit
săvârşire, dacă nu voim, ca să por guşiri ruşinoase şi-au acuirat »merite«.
rect — dacă vrei. a-mi adresa, vă dau următorul răspuns :
nească toate lucrurile noastre în nes- Critice drepte, ce apar şi au apă întrebaţi :
Insă eşti tot absent, şi aşa apoi
cari direcţiuni bolnăvicioase, precum a rut în acest ziar să nu te jigneze, să I. — »Ce credeţi d-v., ca şef al parti
iasă la iveală, că plăcerea d-tale este
început deja. le consideri de efluxul strictei obiecti dului naţional, despre părăsirea pasivităţii în
un defect foarte păgubitor pentru bi faţa unor viitoare alegeri legislative în Un
Să nu aşteptăm cu aplanarea, ba vităţi, care numai intenţiuni corecţionale
nele comun. garia?»
să ne grăbim cu ea, să-i premergem a avut.
Din toate aceste se vede clar, că noi, Ştiu că la d-v., în România, e lăţită mult
decadenţei ce are să urmeze din o si- Să convoci, dle, o mică consfătuire, ideea că noi, Românii de aici, am lace bine
dacă cumva, ca unul care stă în frun
tuaţiune aşa de reacţionară. sfl Te vei convinge, că restabilirea păcii dacă am părăsi terenul ^pasivităţii politice»
tea afacerilor, a-i reflecta la concentra
Sunt o seamă de oameni cari e un lucru foarte ufor, pe basă onestă şi am căuta să întrăm în Parlamentul ma
rea tuturor puterilor intelectuale, apoi ghiar, pentru a putea ajunge la o înţelegere
voind a se linguşi pe lângă d-ta, fiind fi reală!
conlucrarea noastră cu unii din jurul cu Maghiarii. Lucru vine de acolo, că fraţii
că eşti la cârma institutului, au colpor Dacă nici încercarea aceasta a
d-tale este imposibilă. noştri de peste Carpaţi nu sunt pe deplin
tat fel şi fel de minciuni proaste chiar noastră nu va avea resultat şi vei con orientaţi cu privire la pasivitatea inaugurată
Cari sunt aceia? îi ştii, Ţi-s’au co
şi prin păturile poporului, vestind că tinua mai departe cu «solidaritatea» de noi în politica noastră naţională.
municat şi persoanele şi motivele.
noi, «tabera contrară«, voim să Te scoa jurului d-tale neschimbat, considerând Noi am decretat pasivitatea din motive
Departe să fie de noi, că prin grave, care ne-au constrîns să o primim ca
tem dela » A r d e l e a n a « , dela bise »Ardeleana« de «stallum proprium«,
această declarare am vrea să ne îm tactică politică. Am decretat-o întâiu pentru-
rică etc. apoi noi ne vom privi de deslegaţi de
bulzim la posturile de direcţionali. că nu ne convenea sistemul de guvernare,
Noi faţă de aceste colportări ten ori-ce consideraţiuni, ceea-ce cred că existent şi astăzi, care a depus puterea în
Noi nici unul nu suntem avisaţi
denţioase, declarăm cu toată francheţa, şi d-ta vei considera de un lucru foar mânile unei singure naţiuni aflătoare in mi
la astfel de posturi, nici din punct de
că noi astfel de intenţiuni nu avem. te firesc. noritate faţă de celelalte naţiuni din ţară, care
vedere material, nici din al «nimbului!«
Noi Ţ i cunoaştem şi-’Ţi spunem Că suntem oposiţie obiectivă şi nu asemenea fac parte din stat şi contribue cu
şi Ţi am SPUS totdeauna păcatele în Şi dacă am primi astfel de dato- personală, dovedeşte acest pas al nos sânge şi avere la susţinerea lui.
împrejurările au creat la noi un Stal, o
faţă. rinţe, am face aceasta în interesul insti- tru, declarând, că şi noi voim condu
Ungarie, care nu e statul dorit de toate po
’Ţi cunoaştem şi recunoaştem fi tuţiunilor noastre, dacă simţul de drep cerea d-tale, n’ai lipsă dar’ să Te iden poarele ce locuesc în ea, ci este o Ungarie
meritele, cari privind în trecutul vieţii tate şi realitate Te-ar face să fii con tifici cu nişte obscurităţi, ci să Te iden a unei singure naţiuni, a naţiunii maghiare,
româneşti din Orăştie, sunt cu mult vins, că conlucrarea noastră o reclamă tifici numai cu corectitatea fi adevăratul care, ajunsă stăpână pe situaţia politică, nu
mai considerabile, decât ca să-’Ţi fie situaţiunea, fiind multe de toate de di interes pentru binele obftesc. s’a mulţumit numai că ne-a înjghebat la carul
permis a le întuneca prin provocarea res, ceea-ce credem că nu vei con Te rugăm pnm efte această devisă. ei de politică exclusiv maghiară, punendu-ne
unei decadenţe regretabile. testa. - în spinare toate sarcinile grele şi despoindu-ne
„Opostţîa“. de toate drepturile cetăţeneşti, cum aţi văzut,
Noi nu suntem şi nu vom fi nici Apoi fiind grupa noastră şi cu
până chiar şi de dreptul cel mai elementar,
când linguşitori. avere foarte însămnatâ, departe peste dreptul de întrunire, ci atentează în continuu
