Page 3 - Activitatea_1901_05_20
P. 3
Nrul 20. A C T I V I T A T E A Pag. 3.
Uzarea programului naţional?» răspunde ex j u d e c a asupra validităţii alegerii, şi în Curie — fycoală d e stat în B la j. Pentru Mureşan-Vidu; c) «Din şezetoare», cor mix*
perienţa de 30 de ani. putem avea toată încrederea, dacă preşedinţii edificarea unei scoale de stat în Blaj, scrie de Vidu; d) «Răsunetul Ardealului», cor mixt
Lucrurile vor merge mai departe cum akgerilor nu-şi vor face datorinţa. Şi apoi ziarul „K5zerdek“ din Aiud, ministrul a în de Vidu. După producţiune dans.
au mers şi până acum. Adecă clasa inteli d-lor, dacă s’ar şi vărsa puţin sânge? doară cuviinţat suma de 62.800 coroane.
gentă, sub pretextul pasivităţii, se va retrage I pentru drepturi s’a mai vărsat sânge. Deci — R evo lv eru l ca sentenţă lu i D -»eu .
dela actele serioase politice; poporul va fi şi mai puţină frică, şi mai multă resoluţie, sti — U n d e a r&mas ,,T a tâl-no stru “ ? In Noemvrie anul trecut, locuitorul Petru
mai departe dat pradă »cumpărătorilor de su mabili pasivişti. Este cu greu a slugi tuturor, când ai pre Zorlencean din Fibis, care nu se putea deloc
flete» ; în Parlament nu va fi nici vorbă că lângă popie, agenturi de asiguraţie în toate distra, din causa despărţirii nevestei sale, a
— R ev. d o m n p rep o sit I . M . Mol-
în patria aceasta mai există şi Români; ad ramurile cunoscute şi necunoscute, editor, hotărît, ca revolverul să-’l ţină de o sentenţă
dovan, dupâ-cum aflăm, şi-a dat demisia
versarii noştri politici vor dispune şi mai de redactor responsabil, s e c r e t a r î ntrei t, a lui D-zeu. El a ţintit pe un trunchiu de
de president al „Asociaţiunii“, din causa de
parte de noi fără de noi, pasivitatea netur- corespondent jurnalistic la 3 foi, făcător de nuc şi a zis: «Dacă sunt vinovat la despăr
morb şi multe ocupaţiuni.
burându-i în activitatea lor; ziarele noastre, reclame la anumite firme şi alte multe ne ţire, revolverul să nu se sloboadă». Şi arma
care cu destul zel cei dreptate, vor reclama ştiute şi încă nedescoperite. Aşa s’a întâm nu s’a slobozit de două-ori. După aceea a
— A d u n a rea g en era lă p rim ă şi a
şi în viitor drepturile noastre, dar’ glasul lor, plat, că părintele Ioan Moţa, Duminecă, în 12 zis: «Dacă ea e vinovată, atunci să sune puş-
dou a aArdelenei, că s'a nimicit, am fă
va răsuna în pustiu şi comitetul naţional, care, 1. c, întie multe alte ectenii în decursul cărora, călura! Şi revolverul îndată s’a slobozit! Zor
cut-o deja cunoscută celor interesanţi, venim
precum se vede, numai pe hârtie există, căci aşa se vede, s’a gând t de nou Ia vre-o asigurare lencean a alergat atunci numai decât la casa
a mai anunţa acţionarilor de toate catego
de faptele lui nu se aude nimic, îşi va duce sau la alergarea după acţii pentru noua adu unde locuia nevasta sa şi zise: «D-zeu a vor
riile, că Tribunalul reg. din Deva, cu nr.
şi mai departe zilele în dolce farniente.... şi nare gen. a „Ardelenei11, a uitat să zică „Ta- bit, întoarce-te la mine înapoi, sau te dau
4685 dto 14 Maiu a. c., a dispus pertrac
deoare-ce bunul D-zeu a încetat de a mai tăl-nostru“ în biserică. Să te miri, dacă oa morţii». Fetneea însă l-a respins, la ce el
tare protocolară asupra celor şase concluse,
face minuni politice (nădejdea dlui Dr. Ioan meni i să c ot e a u, în urma celor săvîrşite, a tras revolverul şi a dat un foc asupra ei
aduse în a doua adunare, de majoritatea lău
Raţiu), e uşor de prevăzut, că tatal va trebui şi-şi vor fi gândit, că la popa lor îi stă gân omorîndu-o pe loc. Judecătoria a ordonat
dată în Sibiiu şi Arad. Asupra acţiunii şi
să ajungem la un faliment naţional politic şi dul la serviciul divin ca lui Codiţă când a contra lui cercetare medicală, ear' medicii au
motivării aceleia vom reveni în nr. viitor.
nu la realisarea programului nostru. învăţat carte şi se uita cu ochii pe coaste aflat, că are accese de nebunie şi astfel
Primiţi, d-le director, asigurarea celei după capre. l-au transportat în spitalul din Budapesta.
— P ed ep se eu droaia. Este ştiut că
mai distinse consideraţiuni.
d-nii Fr. Hosszu-Longin, Al. Duica, I. Scurtu,
D r . A u re l M u n tea n u . — M oarte. Alexandru Szilasi, protopop — R e u n iu n e a fe m e ilo r ro m â n e din
Const. Dima, Daniel Bucşa, Nic. Popescu,
gr.-cat, al tractului „Bistriţa11 etc, a răposat Abrud, Abrudsat şi giur invită la Maialul
Albert Schuster şi Nic. Macrea au fost ur
Fie, ca aceste două păreri să ser la 19 Maiu a. c. înmormântarea i-s’a făcut ce-’l va arangia în favorul şcoalei de fetiţe
măriţi de căpitanul poliţiei din Hunedoara
vească ca punct de mânecare la o even la 21 n I. c. Fie-’i ţărîna uşoară. rom, din Abrud în a doua zi de Rusalie,,
pentru purtarea tricolorului românesc, cu
tuală conferenţă electorală, dacă repre- ocasiunea unei petreceri în Hunedoara, ba adecă în 3 Iunie a. c. în gradina „Incze“.
sentantul actualului guvern o va per chiar şi pedepsiţi, care pedeapsă s’a şi în — „ P a tria ", societatea studenţilor ro
mâni din Milnchen îşi sărbează a IlI-a ani — O co m u n ă otrăvită. In localitatea
mite şi mai cu seamă, dacă vor fi băr tărit de câtră vicispanul comit. Hunedoara. versare, Joi, în 23 Maiu n. a. c., în sala cea Bâcs-Topolya s’a oprit săptămâna trecută o
baţi, cari să ceară şi exopereze ţinerea Contra pedepsei dl Fr. Hosszu-Longin şi Dr. mare dela „Kreuzbiău11. Societatea stă sub caravană de ţigani, ai cărei membri au fost
Aurel Vlad au înaintat recurs la ministrul,
atărei conferenţe. patronagiul dlui Carol Arnold von Gilniher, furat diferite obiecte şi astfel au fost citaţi
care la rîndul seu a mai scăriţat ceva din
consul general al României. la primărie. Aici au fost înjuraţi, pentru unul
pedeapsa croită de dl căpitan poliţia!, adu
din ei cu înjurături mari, şi apoi li-s’a dat
când următoarea sentenţă:
Una la septemână. „Fr. Hosszu-Longin, Al. Duica şi I. Scurtu — I n a ten ţiu n ea d lo r p ro to p resb i- drumul. Ţiganii totuşi s’au răsbunat îngrozi
teri ca co m isa ri. Avend în vedere, că tor. Peste noapte s’au strecurat în comună
se pedepsesc cu câte 2 zile arest, ce se pot
se apropie ţinerea examenelor la toate şcoa- şi au otrăvit apa din ambele fântâni comu
răscumpăra cu câte 35 cor. şi 35 coroane
Să denunţă, că un anumit Florea, per lele poporale din Archidiecesă pentru anul nale. Peste zi au murit 5 oameni dintre cari
pedeapsă, cari la cas de nesolvire se stră
soană grată a guvernului dela «Ardeleana» a şcolar 1900/901, vin de a ruga pe Prea On. au beut apă. Gendarmeria a pus mâna pe
mută în arest de 2—2 zile. Const. Dima se
ameninţat în casa proprie pe un a c ţ i o n a r Domni ppbiteri tractnali ca comisari, ca în ţigani şi a aflat la ei o massă mare de strych-
pedepseşte cu 3 zile carcer, cari se pot răs
f undat or , că dacă nu-şi plăteşte cambiul, suşi Domniile Lor în persoană să conducă nin, arsenic şi alte otrăvi.
cumpăra cu 50 de cor. şi 50 cor. pedeapsă
el, Flocea îl va împrocesua fără cruţare. Apoi toate examenele din toate comunele şi des
sau la cas de nesolvire la 3 zile arest. Da
până acolo s’a ajuns cu ameninţările, chiar pre toate să facă rapoartele în meritul lor.
niel Bucşa, N. Popescu, Albert Schuster şi — O recla m ă brilantă. Un neguţător de
şi din partea celor mai neînsemnaţi, să brus Nu ar fi un lucru neplăcut, când Prea On.
N. Macrea se pedepsesc cu câte 1 zi de arest, theă din orăşelul Louth, pentru a-şi ridica va
cheze oameni încărunţiţi în cinste şi cari au Domni comisari ar mai lua lângă sine pe la
care se poate răscumpăra cu 20 cor., şi cu za, a venit pe următoarea idee: a împărţit
acoperire proprie, fără cea a cavenţilor. Până examene şi câte doi învăţători. Vin de a face
20 cor. pedeapsă, sau la cas de nesolvire se nişte circulare, care sunau: «Firma noastră e
unde cugetaţi, d-lbr Cu încrederea sticlită, să cererea aceasta mai cu seamă pentru ppbiteratul
poate răscumpăra cu 1 zi arest11. gata, ori-cărei dame, care a ajuns văduvă, a
duceţi trebile «Ardelenii?!» Devei, dar’ şi din acest ppbiterat, ear’ mai cu
In chipul acesta statul maghiar e mân plăti pe săptămână 10 şilingi, până atunci,
seamă pentru acele scoale din comunele, cari
tuit de tr.idători, ear’ visteiia lui a mai cres până când rămâne văduvă, statoritâ înainte,
Am înţeles, că cu toate, că avem ad acum din nou s’an alăturat la acest ppbiterat, că dacă poate documenta, că nainte de moar
cut cu câteva zeci de coroane, cu care să se
vocat la institut şi doi funcţionari aplicaţi in şi în cât s’ar putea, examenele la aceste co tea bărbatului seu cu cinci săptămâni a cum
ajuture Săcuii colonisaţi printre Români.
cancelaria advocaţială şi acum să fac anumite mune să fie în zile de Dumineci sau sărbă părat din prăvălia noastră o jumătate funt
gescheftârii cu lucrul pogodit (cu ruptul) şi tori. Dorind, ca cât mai de curând să ne
— C ongregaţie. Să vesteşte în „Hunyad“, theă. Unica condiţie este, că nainte de înce
încă după buna chibzuială a unui Florea, care vedem programul pentru ţinerea examenelor perea cumpărării trebue să se constateze
că la 31 1. c. să va ţinea adunarea munici
face părtaşi pe toate ale sale rubedenii şi alţi publicat din partea P. O. Domn ppbiter trac- starea sănătăţii bărbatului. Cine voeşte să se
pală în Deva. Este timpul suprem, ca inteli-
sateliţi, ridicându-se zi de zi spese pentru tual al nostru George Romanul, carele ne-a
ginţa şi aievea valoroşii bărbăţi români să retragă dela aceasta, trebue ca cel puţin 12
înacţionari etc. Drept să fie? promis cu ocasiunea conferenţei înv. ţinute luni să fi fost muşteriul nostru*.
se înţeleagă de timpuriu, a lua lupta cuvenită
la timpul seu în Deva, că ne va sprigini la
şi a face asemenea celor din comitatul înve
toate cererile noastre juste, la ce îi şi zicem — O d ra m ă fa m ilia r ă . Intr’una din
cinat Caraş-Severin, în ale apărării intereselor
Revista externă. celor 96°/o a locuitorilor Români. Vom des- acestui On. Domn, ca bunul D-zeu să-i şi zilele trecute 2 păzitori de noapte din Bu
ajute de a ne sprigini şi face dreptate. dapesta, au observat, seara pe la 10 ore, pe
ahide o rubrică separată în foaia noastră,
Un învăţător. un om, care avea în braţe un copilaş, ear’
despre vieaţa municipală şi factorii, cari vor
Lupta Burilor. de mână un altul, cum se plimba pe malul
lua parte la luptă. Nu Vom lăsa ne amintiţi
— Cas de m oarte. I o s e f Mi s i ns k i Dunării. Omul li-s’a părut cam suspect şi de
Generalul bur De W ett a năvălit nici pe aceia, cari din anumite motive parti-
fost notar cercual în Căstău, mai târziu re- aceea l-au urmărit pas de pas. Deodată văd,
din nou în Capland cu trupe puternice culatistice să subtrag dela aceste lupte, petv-
visor orăşenesc şi apoi ca atare pensionat, a că el se coboară pe nişte trepte ce erau
şi cu mai multe tunuri. In Capland re tru-că bine este, ca poporul să cunoască pe
răposat la 21 şi se va înmormânta azi la 23 lângă mal, şi se aruncă, ţinând în braţe
voluţia e în creştere. Lângă Mariasburg, adevăraţii luptători şi să-’i apreţuiascâ după
Maiu, la 3 ore după amiazi. Bărbat cinstit şi ambii copii, în Dunăre. Păzitorii au sărit în
Burii au înfrânt o trupă de Englezi, meritele lor, ear’ pe diletanţi să-’i dee de mal.
funcţionar conştiincios a fost. dată după ei şi li-a succes a i aduce la mal.
din care au căzut 11 Morţi, 23 răniţi
Duşi naintea căpitanului s’a constat, că res
şi 42 prisonieri. — P ro ces de p resă . La 20 n. 1. c. s’a
— D irecto ri de bancă arestaţi. „Bu- pectivul a fost locuitorul din stiada Hajos,
pertractat naintea tribunalului din Cluj pro
Regele Greciei în România. cesele intentate „Tribunei11 pentru publicarea dapesti Hirlap“ dela 19 1. c. aduce la cunoş Max Mayer şi fiii sei, unul de 3 ani şi al
tinţă publică, că doi directori dela banca tul de U/2. El a spus că lipsa, sărăcia, l-a
In cercurile politice din Bucureşti mai multor articoli. Redactorul răsponsabil hipotecară „Pomerania“ cu numele Wilhelm îndemnat la acel pas.
se vorbeşte, că în vara aceasta Regele al foii, dl Andreiu Balteş, a numit pe autorii Schulz şi Friedrich Romeich, la dispunerea
George al Greciei va visita pe Regele articolilor încriminaţi, tribunalul însă, Intrând tribunalului din Berlin au fost arestaţi, pen- — O cu rio a să societate antl-alco-
Carol la pavilonul seu de vară din prescripţia, a retuşat urmărirea acelora, susţi tru-că au dat î mp r u m u t u r i p r e a mari holică. In sala Sf. George din Londra s’a
Sinaia. nând acusa contra lui Balteş, pe care, bine pe r e a l i t ă ţ i i mobi l e. Oare ia „Arde- ţinut zilele trecute o mare adunare de oa
înţeles, l-au şi condamnat la 1 an şi t r ei
leana“ nu s’au pi rondat astfel de protegiări ? meni, tot oameni căsătoriţi I ale căror femei
luni t e mn i ţ ă de stat şi 1100 c o r o a n e
Noi ştim că da şi încă în măsuri şi mai şi. s’au dat beţiei. Scopul a fost înfiinţarea unei
NOUTĂTI a m e n d ă în bani . De aceste sunt chemaţi membrii comitetului societăţi pentru apărarea bărbaţilor contra
de supraveghere a supraveghea şi nu în ale femeilor bentoare. In decursul serii mai mulţi
— A legerea d e n o ta r în C a m a . Cu
destituirii membrilor de direcţiune, cari îşi vorbitori au spus, că prin beţia femeilor
— O ach ita re. «Tribuna» scriind în nrul plăcere anunţăm cetitorilor noştri, că la ale
împlinesc datorinţele cu scrupulositate â la lor au suferit multe neajunsuri şi că toată fe
84 despre achitarea preşedintelui alegerii sân gerea de notar ţinută luni, în 20 Maiu, s'a
dl Ioan Mihaiu. Avis pentru adunarea gene ricirea casnică şi-a părăsit, şi chiar şi copiii
geroase din Oşorheiu şi a căpitanului orăşe ales dl Emil Maxim din Ighiu.
rală a treia ce va urma. se depravează. Unii au arătat până şi ţedu-
nesc, face alusiune, că aşa ni-s'ar întâmpla şi Meritul acestei reuşite şi delăturarea
lele ce femeile le-au primit despre obiectele
nouă dacă am întră în activitate: ne-ar puşca parvenitului Nathan-Tordai, este a să mulţumii
pe la alegeri! deci: să rămânem pasivii Pu părintelui Şara, învăţătorului I. Martin şi no — R e u n iu n e a de câ n tă ri şi m u sică zâlogite, din casă, numai pentru a-şi stâm-
ţină bărbăţie dovedesc d-nii pasivişti, cu ast tarului pensionat Ioachim Medrea, cari ade din Reşiţa-montană arangiază Duminecă, Ia pâra dorul de beut. La sfîrşit societatea s’a
fel de temeri. Noi nu purtăm frică de armele văraţi conducători fiind, au ştiut elupta acest 26 Maiu 1901 n. în localităţile «Casinei Ro înfiinţat. Cel mai principal punct din program
gendarmilor; noi nu vom păşi în lupta, con post pe seama unui Român. mâne» o P r o d u c ţ i u n e t e a t r a l ă - m u s i - este, ca să se facă o mare agitaţie în scopul,
stituţională, ca să insultăm gendarmii, ci vom Laudă să cuvine şi primpretorului Pon- cal ă cu următorul program: I. «Zăpăciţii», ca bărbaţilor, ale căror femei sunt beutoare,
instrui alegătorii, că faţă de ori-oe abus să gratz, pentru ţinuta sa conciliantă prelângă comedie într’un act localisată de Alexi. II. legea să le uşureze divorţul.
fie dovadă de 2—3 martori; ceea-ce-i luciu actul de alegere. a) «Răsunet dela Crişana», cor mixt de Vidu;
toarte uşor. Constatând abusurile, Curi a va b) «Trecui Valea» şi «Varia», cor mixt de