Page 4 - Activitatea_1901_05_20
P. 4
Pag. 4. A C T I V I T A T E A Nrul 20.
Dare de seamă şi mulţumită publică. ! frunzele verzi sau uscate, în dosă de 30— 1000 Sz. 4641-1900. tkv. az ingatlanok becsârânak 10% 'ât kdsz-
grame apă, pe zi, sau chiar gătită cu mâncare. pdnzben, vagy az 1881. dvi LX . t.-cz.
Mijlocul e simplu, puţin costisitor şi de ARVERE/SI HIRDETMfiNY 42. §-âban jelzett ârfolyammal szâmitott
Pentru masa studenţilor dela gimnasiul
folos 1
rom. gr.-or din Brad, au binevoit a dărui: A szâszvârosi kir. jârâsbir6sâg mint ds az 1881. dvi november ho 1-dn
Ilustritatea Sa Dr. Iosif Gali, mare pro Veneţia orientului extrem. tkkvi hatosâg kozhirre teszi, hogy „Ar 3333 sz. a. kelt igazsâgugyministeri ren
prietar 200 cor., Mihail Cirlea, notar public delet 8. §-âban kijelolt dvadekkdpes
Oraşul Ozaca, a cărui populaţie se ri deleana" szâszvârosi penz es hitelintezet
Abrud 50 cor., Nicolau Garoiu, adv. Braşov ertdkpapirban a kikuldo'tt kezdhez le
dică la 500.000 locuitori, este, după Tokio, vegrehajtatonak Popa Petru lui George
20 cor., Basiliu Başota, advocat Abrud 10 tenni, avagy az 1881. LX. t.-cz. 170.
cel mai mare al Iaponiei, e marele centru
cor., Ioan Oncescu, notar pensionat Răhău vegrehajtâst szenvedett elleni 84 kor.
de comerciu al provinciilor dela Sud şi dela §-a ertelmdben a bânatpdnznek a biro-
50 cor., »Bocşana«, institut de credit Bocşa- 70 fiii. to'kekoveteles ds jâruldkai irânti
Apus şi a fost ales ca residenţă de cătră co sâgnâl elo'leges elhelyezesdro'l kiâllitott
mont. 20 cor., »Doina», institut de credit vegrehajtâsi iigyeben a devai kir. tor-
mercianţii cei mai bogaţi. Mişcarea e acolo szabâlyszeru elismervenyt âtszolgâltatni.
Câmpeni 20 cor., Dr. Petru Zepeniag, adv. mai mare ca ori unde şi număroasele canale venyszek (a szâszvârosi kir. jârâsbirdsâg)
20 cor., Victor Fine, compt, 1 cor., Paul A szâszvârosi kir. jârâsbirdsâg mint
mari şi mici cari îl străbat, ţinând loc de teriiletdn levo a Piskincz kozsegben es
Corcea, comerciant 2 cor., N. N., 2 cor.,
strade, îi dau un aspect foarte original. Din hatâra fekvo a piskinezi 83 sz. tjkv telekkonyvi hatosâg.
Ioan Balatescu, funcţionar 1 cor., Iacob Bota,
această causă Ozaca a fost botezată cu hu
cassar 1 cor., Avram Corcea, paroch gr.-or. ben A f 15 rend 124, 125, 126 ds Kelt Szâszvâroson, 1901. dvi mâr-
mele de V e n e ţ i a e x t r e m u l u i or i ent .
2 cor., toţi din Verşeţ, Sergiu Medean, pro- 127 hrsz. ingatlanra 368 kor., a piskinezi ezius ho 4-dn.
topresbiter gr.-or. 5 cor., Zevedeiu Murăşan, 83 sz. tjkvben A f 16 rend 362 hrsz.
Fântâna vorbitoare. Fekete,
paroch gr.-or. 3 cor., D-na Leontina A. Ro
ingatlanra 6 kor. ds a piskinezi 83 sz.
man, 4 cor., Eugenia I. Paraschiv, 2 cor., Sub acest nume, locuitorii din Vendo- kir. albirii.
Vasilie Aldea, senator 4 cor., C. Creţioescu, me (Francia) arată vestita fântână dela Troo, tjkvben A f 19 rdsz. 784 hrsz. ingat-
cassar 2 cor., I. Horgea? 2 cor., Rafila Oni- care e foarte adâncă şi care trimite îndărăt, lanbol a Popa Petru lui George fele-
ţiu, 2 car , Dr. Elekes, 3 cor., toţi din Sas- foarte lămurite şi prelungi, sunetele ce se resz jutelekâra 609 koronâban az âr-
Sebeş, Nicolau Macrea, comptabil 1 cor., rostesc la gura ei. Un geograf francez s’a verdst ezennel megâllapitott kikiâltâsi
Const. Dima, subcomptabil 1 cor., Nicolau coborît în fântână şi a descoperit ceea-ce ârban elrendelte, ds hogy a fenneb In atelierul de templărie
Stoichiţia, cassar 2 cor., Simion Chirca, pro ştiau bătrânii localităţii, dar’nu voiau să spună, megjelolt ingatlan az 190L evi junius
prietar 1 cor., Daniil Musa, proprietar 1 cor., anume că fundul fântânei comunică cu gale a dlui Dumitru Martin din
Dima Nicolae, proprietar 1 cor., Dima Şan- riile de peatră de sub muntele de-a lăturea h6 8-ik napjân delelott 9 orakor Orăştie, s£ primesc numai de
dor junior, proprietar 1 cor., Daniil Bocşa, şi cari în totalitatea lor sunt lungi de mai Piskincz kozsdg hâzânâl megtartandd
faur 1 cor., Nicolau Popescu, rotar 1 cor., mulţi chilometri. In aceste galerii, cari au o nyilvânos ârverdsen a megâllapitott ki cât doi sodali templari.
Amalia Dima, 1 cor., Maria Muntean, 1 cor., întrare secretă de cealaltă parte a muntelui, kiâltâsi âron aldl is elfognak adatni.
Gerge Pop, oficial 1 cor., Aron Balint 40 se refugiau oamenii în vremuri de turburări,
fii., Albert Schuster, neguţ. 1 cor., Nicolau având la îndemână apa limpede şi rece, care Arverezni szânddkozok tartoznak
Rimbaş junior, măestru 1 cor., Alexandru isvoreşte din fundul unei galerii şi alimentea
Dima, proprietar 1 cor, D-şoara Constanţa ză fântâna.
Dima, 1 cor., Dima Niţu. neguţ. 1 cor., George
Oprea, paroch gr.-or. 2 cor., toţi din Hune !*
doara, Nicolau Naşcu, paroch gr.-or. în Po- Multe si mărunte. i
leţi, în loc de cunună pe mormântul iubitu j & Minerva“
*
lui seu vâr, de pie memorie, Dr. T. Pasc, Se recomandă a
— L o g ic. Ea: »Pentru-ce pictorii îşi scriu
fost advocat în Bistriţa, a dăruit pentru masa executa
totdeauna numele sub icoane?» — El: «Pen-
studenţilor 4 cor. următoarele
tru-ca să se ştie unde este la icoană sus şi jos». Institut Tipografic
Primească toţi binevoitorii dăruitori cea Opuri, Broşuri şi S>*
mai viuă mulţumită. Placate sa .<2* ffiil
— Mo n o l o g . Baronul: „Timpul e bani? Bilete de logodnă şi
Direcţiunea gimnasiului rom. gr.-or. cununie ffia ffibi <&k
absurditate I Eu am timp mult, chiar foarte
Brad, 16 Aprilie v. 1901. mult timp, şi tot n’am bani nici când“. Carte şi epistole
G eo rgiu P a ra u ,
dir. gimn.
Sz. 5440-1900. tkv.
Ârveresi hirdetmenyi kivanat.
D I V E R S E A szâszvârosi kir. jârâsbirdsâg mint
tkkvi hatdsâg kOzhirrâ teszi, hogy Dr. Mun
tean Aurel szâszvârosi lakos vegrehajtatdnak
U r z i c a .
Stojân Petru szâszvârosi vegrehajtâst szenvedo
Primăvara a sosit şi odată cu ea, apar elleni 580 tSkekdvetelâs es jârulâkai irânti
şi gustoasele urzici înţepătoare. vâgrehajtâsi îigyeben a devai kir. tOrvâny-
szâk (a szâszvârosi kir. jârâsbirdsâg) tertlle-
Toţi mâncăm aceste burueni, fie gătite
ten lev6 Paad kOzsâgben fekvd a 1. paadi
cu carne, fie de post, dar’ mai nimeni nu
cunoaşte proprietăţile ei folositoare. 13 szâmu tjkvben A f 14 rend 547 hrsz.
ingatlanra 14 korona, 2. paadi 13 sz. tjkvben
Urzica este o plantă ce creşte abundant,
A f 15 rend 600, 601, 602 hrsz. ingatlanra
prin locuri necultivate, pe lângă garduri, livezi
110 korona, 3. paadi 13 sz. tjkvb A f 16
şi lanuri; proprietatea ei, de a produce pe
rend 661 hrsz. ingatlanra 74 kor., 4. paadi
piele o arsură dureroasă, acompaniată de
13 sz. tjkvb. A f 17 rend 715 hrsz. ingat
mâncărime, se datoreşte unor peri găuriţi,
lanra 22 kor., 5. paadi 13 tjkvb. A f 20
cari comunică cu o mică beşicuţă, la baza
rend 792 hrsz. ingatlanra 114 kor., 6. paadi
lor, plină cu un lichid, caustic, cari dacă se
13 sz. tjkvb. A f 24 rend 906/a hrsz. ingat
rup în piele, lasă puţin din acest lichid, care
lanra 40 kor., 7. paadi 13 sz. tjkvb. A f 25
e foarte iritant, dar’ cu deprinderea, face să
rend 938 hrsz. ingatlanra 14 kor., 8. paadi
nu-’l mai simţim.
13 sz. tjkvb. A f 26 rend 964/1 hrsz. ingat
Această plantă în vechime se bucura
lanra 150 kor., a 2 rendsz. 1103 hrsz. ingat
de mare vază în diferite boale.
lanra 106 cor., a 29 rendsz. 1107 1108 hrsz.
Dr. Agner de Stockholm a constatat, ingatlanra 162 kor. az ârverâst ezennel
că urzica conţine fier şi tanin în mare can megâllapitott kikiâltâsi ârban elrendelte, âs
titate, şi prin urmare este foarte bună în tra hogy a fennebb megjelâlt ingatlan az 1901. De ex a r e n d a t !
tamentul lipsei de sânge (anemie). In adevăr, evi mâjus hâ 29-ik napjân delelott 9 6rakor
el a încercat cu un mare număr de bolnavi, Paad kOzsâg hâzânâl megtartandd nyilvânos
obţinând resultate excelente, în combaterea ârverâsen a megâllapitott kikiâltâsi âron aldl Subscrisa aduc la cunoştinţă publică, că sunt apli
alteraţiunii sângelui, care conduce pe adoles is elfognak adatni. cată a da în arendă, eventual a vinde de tot fi-
cent la tulburări grave ale anemiei. Arverezni szândâkozdk tartoznak az in-
Sucul de urzică este un remediu po gatlanok becsârânak 10%-ât kâszpânzben, rezul (joagărul) cu drept de apă, casa, curtea
pular,' foarte bun, contra hemoragielor şi di- vagy az 1881. evi LX. t.-cz. 42. §-âban jel- şi grădina, cu toate cele aparţinătoare, aflătoare în
areelor, în dosă de .50— 150 grame pe zi, zett ârfolyammal szâmitott âs az 1881. âvi
comuna Cu gir, în imediata apropiere de fabrica de
luat mai multe zile de-a rîndul. november ho 1-ân 3333 sz. a. kelt igazsâg-
Extractul de uizică în dosă de 50 centi- iigyministeri rendelet 8. §-âban kijeldlt 6va- fer regească, strada principală.
grame pe zi, a fost întrebuinţat cu succes în dâkkâpes ârtâkpapirban a kiktildo'tt kezehez Condiţiile de exarendare sau
contra erupţiunilor pielei, cum e: herpes, letenni, avagy az 1881. âvi LX. t.-cz. 170
eczema, coşi, pistrui, etc. §-a ârtelmâben a bânatpânznek a birdsâgnâl venzare se comunică verbal.
Fertura de urzică este foarte bună la elâleges elhelyezâsârdl kiâllitott szabâlyszeru
spălarea rănilor şi bubelor. elismervânyt âtszolgâltatni. C u gir, la 8 Maiu 1901.
Urzica se poate dar’ întrebuinţa cu folos, A szâszvârosi kir jbidsâg mint tkkvi hatdsâg.
în contra lipsei de sânge, la unele boale de Kelt Szâszvâroson, 1901 âvi februâr 3—3 floarea M&riuţiu.
piele, la spălarea rănilor şi chiar contra gutei, h6 19. napjânak.
luată sub formă de ceai sau de fiertură din F ek ete, kir. albiră.
„MINERVA" institut tipografic în Orăştie.
