Page 1 - Activitatea_1901_05_21
P. 1

Anul  I                                                  O ră ş tie ,  30  Maiu  n.  1901.                                                              Nr.  21.


             Redacţia:                                                                                                                                    Administraţia:
     S trad a  B eri ului  Nr.  2.                                                                                                                  S trad a  Beriului   Nr.  2.

                                                                                                                                                       Preţul de abonament:
     Toate  manuscriptele  ce  pri­
     vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                                pe  an  8  cor.,  pe  l/a  de  an
         se  adresa  redacţiei.                                                                                                                     4  cor.,  pe  trei  luni  2.  cor.

                                                                                                                                                    Pentru   Rom ânia  şi  străinătate
     Manuscripte  nu  se  înapoiază  —  Epistole                                                                                                          Pe  an20  franci.
          nefrancaie  nu se  primesc.
                                              foaie  politică, economică,  socială  şi  literară                                                    Inserţiunile  se  acordează  conform
     Un  n u m ă r   costă  16  bani.                                                                                                                     tarifului  obicinuit.


        EDITOR,  PRO PRIETA R  ŞT  ŞEFR ED A C TO R   ■                                                                                          REDACTOR  RESPO N SA BIL :
                                                                     A p a r e     în    fiecare         Joi.
          D r.  A urel  M untean                                                                                                              L a u r i a n  B e r c i a n



                                                tre,  e  arma  prin  care  voim  se  eluptăm     SOYINISMUL  CEL MAI NOU                  Arată,  câtă  fală şi  mândrie, cât şovinism,
                                                                                                 i
     Pe lângă activitate.                       recunoaşterea  drepturilor  noastre ...                                              zicem  noi,  nobil,  a  fost  în  cuvintele:  »Ro-
                                                                                                                                     manus  sum  ci vis !«
                                                     Şi  tocmai  asta  e  pricina,  că  atâţia   Nu  se  poate  contesta,  că  şovinismul, ce   Recunoaşte  că:  R o m a  nu  ş i - a  r ă s ­
                                                inşi  şi   dintre   cei  cari  înţeleg   ros­ se  manifestă  în  nemărginita  iubire  de  neam,  pândi t  l i mba  cu  m i j l o a c e  de  s f o r ­
                                                tul  «activităţii«  sunt  duşmanii  ei:  dacă  însă e  inspirat  şi  de  si mţ ul  de  drept at e,  ţare!   ci  a  impus  cu  superioritatea  sa  cultu­
                         ii.
                                                activitatea  ar  însemna, se  întri  în  parla­  este  nu  numai  îndreptăţit,  ci  e  datorinţă  na­ rală  naţiunilor  din  imperiul  roman.
                                                                                           turală  a  fiecărui  individ.                  Drept  are.  Roma  la  astfel  de  sforţări
           (S)  Cei  mai  mulţi  dintre  cei  cari  ment,  ca  pentru  tăcerea  ta,  pentru  pa­
                                                                                                Fiecare  om  prin  naştere  devine  fiul  nu  s’a  demis ;  romanizarea  numelor personale
     azi  trag  la  îndoială  că  o  politică  de  sivitatea  ta  în  parlament  se  tragi  leafa
                                                                                           unei  naţiuni;  n a ţ i u n e a  dară  e  un  c o n ­ nu  a  considerat-o  de  un  m i j l o c  de  î n ­
      »activitate«  ar  pui ea  scoate  carul  poli­ de  deputat,  să  ai  bilet  liber  pe  căile   c e p t  natural.               mu l ţ i r e ;   acest  procedeu  de  valoare  nega­
     ticei  noastre  din  imalul  în  care  s’a  în­ ferate,  putând  astfel  face  voiagiuri  poli­  Românul  născut  maghiarisându-şi  nu­ tivă  a  fost  la  strămoşii  noştri  necunoscut  cu
     glodat  din  pricina  nepriceperii  vizitiilor  tice  după  plac,  cci  cari  stau  azi,  după-  mele,  că  sunt  slăbănogi  de  aceştia,  prin  cari  desăvîrşire.
     sei  politici,  trebue  puşi  pe  socoata  ideii  cum  înzadar  vor  să  facă  să  creadă  şi  însă  nu  n o i  Românii  perdem,  şi  afirmând   Bine ar  fi,  dacă  obştea  maghiară  ar  as­
     greşite,   ce-o  au  despre   politica  de  alţii,  »în  fruntea  partidului  naţional«,  ar   apoi,  că  el  e  Maghiar,  simplaminte afirmă un  culta  în  privinţa  aceasta  cuvintele  ziarului
                                                                                           neadevăr,  că-1  desminte  natura.        semioficios.
      »activitate«.                             fi  cei  dintâi   cari  ar  abandona  «pasi­
                                                                                                Maghiarul  născut  afirmând  prin  Româ­  Durere  însă,  până-ce  maghiarisarea  nu­
                                                vitatea  pasivă«  afară  de  parlament  pen­
           Obicinuiţi,  de  tineri  încă,  se  vadă                                        nia,  unde  schimbarea  de  nume,  ca  mijloc  de  melor  se  consideră  de  un  »merit  patriotic»,
                                                tru  «activitatea  pnsivă«  în  parlament...
     în  politica  noastră  »naţiona!ă«  un  cal                                           demoralisate  nu  există,  că  el  eRomân, minte  puţine prospecte poate  avea  „Budapesti  Hirlap11
     de bătae, un  mijloc potrivit  spre a alunga    Dar’  «activitatea»  înseamnă  luptă,  şi  el,  îl  desminte  natura.           că  va  reuşi  cu  teoria  aceasta  mai  nouă  a  şo­
     vremea,  o  temă  inexhaurabilă    pentru   înseamnă  să   munceşti  cu  vorba,  cu        Numai  iubirea,  adorarea  naţiunii  sale  v i ni s mul ui  m a r e !
     deprinderi  de  stil,  nu  se  pot  ridica   fapta,  cu  puteri  îndoite,  tot  lucruri  cari   proprii  e  şovinismul  adevărat;  deci  la  astfel   Mai  are  şi  alte  dorinţe  semioficiosul,
                                                                                           de  rătăciţi  nu  poate  fi  vorbă  decât  de  un  cari  acolo  se  concentrează,  că  cultura  ma­
     peste  idea,  că  a  face  politică  e  de  ajuns   nu-’s  pe  placul  celor-ce  în  cursul  vremii
                                                                                           şovinism  mincinos,  mai  bine  zis  nu  poate  fi  ghiară  ar  trebui  să  se  ridice  la  o  înălţime
     să  dispui  de  o  adunătură  de  frase  moş   s’au  dedat  să  trăiască  din  munca  altora.  vorbă de  şovinism,  ci  de o simplă  — minciună.  colosală,  ca  apoi  şi  Neamţ ul   şi  Slovacul  şi
     tenite  dela  taţi,  moşi  şi  strămoşi,  că  e   Şi  apoi  încă  una:  prin  activitatea   De  aci  se  vede  mai  clar  ca  lumina,  că  Românul  să i  admire  pe  Maghiar  cu  guia
     de  ajuns  să  înjgheb  o  seacă  adresă  de  parlamentară  voim  să  deschidem  cale  pretinzând  concivii  maghiari  ori  unele  oficii,  căscată  şi  pălăria  la  mânâ...l
     aderenţă  sau  un  ridicol  protest.       bărbaţilor  noştri  de  valoare,  voim  să  ba  tocmai  şi  unele  ministerii,  că  subordinaţii   Da,  noi admirăm  pe  ci ne  merită,   dar’
                                                deşteptăm  încrederea  poporului  în  vi­  lor  nemaghiari  să-şi  schimonosească  numirile  mi r â n d u - n e  t ot  R o mâ n i  r ă mâ n e m!
           întreaga  noastră  acţiune  politică,                                           lor  strămoşeşti,  pretind  dela  ei  să  se  pună în
                                                talitatea  sa,  să  deschidem  generaţiei
     abstrăgend  dela    conferenţa  naţională                                             contrazicere  cu  natura!  Să  păcătuească  con­
                                                tinereterene nouede activitate şi în conse-
     dela  1892,  se  reduce  la  această  gim­                                            tra  dreptăţii!
                                                cuenţă să  punem  stavilă  unei  primejdii      Şi  totuşi  cetim  zilnic  elogii  peste  elogii   M unicipalitate.
     nastică  de  frase.
                                                ce  ameninţă poporul  nostru :  primejdiei  la  adresa  unui  şi  altui  maghiarisător  de
           Duşmanii  politicei  de  »activitate«
                                                de  a-1  aduce  la  sapă  de  lemn.        nume!
      nu  pot  vedea  în  »activitate«,  decât  tot                                             P a r ’că  s t a r e a  n a t u r a l ă  cu  5  p  i  -  In  nrul  trecut  am  semnalat,  că  Vineri
                                                     Poporul  plăteşte  biruri,  contribue                                           Ia  31  Maiu  st.  n.  se  va  ţinea  adunarea  mu­
      o  politică  de  frase.                                                              ţ  u 1 e  s  ’ a r  p u t e a  s c h i mb a ? !
                                                la  suportarea  tuturor  trebuinţelor  de       Acesle’s  lucruri  forţate,  deci  fără  basă   nicipală  a  comitatului  Hunedoara.
           Azi  cei  mai  mulţi  identifică  poli­ stat,  şi  pe lângă  aceea  mai  trebue  să  solidă.                                    Am  primit  şi  programul  cu  123 obiecte
      tica  de  »activitate«,  cu  abandonarea  susţină  şi  o  legiune  de  învăţători,  pro­  Acest  soiţi  de  şovinism  e  un  luciu  puse  la  ordinea  zilei  şi  mai  ştie  D-zeu,  câte
      pasivităţii  şi  intrarea  Românilor  în  par   fesori,  preoţi,  advocaţi  ş.  a.,  pe  cari  pa­  imoral.                    se  vor  mai  pune în programul intregitor, după
      lament.  Da,  numai  cât:  întrarea în  par­  sivitatea  îi  sileşte  să  trăiască  de  pe  spi­  Cetim  acum  îulr’vin  ziar truntaş maghiar,  cum  adecă  este  în  us,  pentru  obiectele  in­
                                                                                           despre  un  nou  soiu  de  şovinism,  ce  ar  dori  trate  şi  preparate  ulterior.
      lament  nu  e  ţinta  politicei  de  «activi­  narea  bietului  Român....
                                                                                           acest  ziar  a  răspândi  prin  sînurile  maghiare.  Dacă  ne  revocăm  în  memorie  curajul
      tate»,  nu  e  singurul  ei  scop,  ci  e  un
                                                     Vom  continua.                             Acesta  ar  fi:  şovi ni smul  mare!  şi  energia,  cu  care  să  desbâteau  afacerile co-
      mijloc,  un  instrument,  e  cel  mai  bun
                                                                                                Exemplul  îl  caută  şi  îl  găseşte  la  stră­ mitatense  prin  anii  1877— 1885,  în  frunte  cu
      instrument  spre  validitarea  forţelor  noas­                                       moşii  noştri,  la  Romani.               bărbaţi  ca  Hodoş,  Borlea,  Secula,  Truţa,  Si-

                                                     2)  învăţătura  tinerilor  şi  sergenţilor  în   O parte  la şcoala  de  oficeri  de  infanterie,  Intocmirea  amănunţită  a  oştirii  pe  arme,
           F O I Ş O A R A                      scop  de  a  se  face  oficeri  ;          cavalerie  şi  administraţie;  ear’  alta  la  şcoala   regimente  şi  servicii  militare.
                                                     3)  învăţătura  oficerilor.           de  artilerie  şi  geniu,  adecă  fiecare  se  destină   Armata  noastră  cuprinde :
                                                                                           şcoalei  şi  armei  spre  care  are  mai  multă
      întocmirea  oştirilor  româneşti                                                     chemare.                                                   Infanteria
                                                  A.  învăţătura  soldaţilor,  caporalilor  şi
           după  legiuirile  de  aoum.                                                          După  o  învăţătură  bună  de  2  ani,aîn-  34 Regimente de infanterie a 3 batalioane;
                                                                sergenţilor.
                                                                                           tregei  ştiinţi  militare,  sunt  făcuţi  oficeri  cu
                                                                                                                                           34  Batalioane  de  miliţieni;
                                                                                           gradul  de  sub-locotenenţi.
                                                     Soldaţii  cari  nu  ştiu  carte  de  acasă, în­                                        8  Batalioane  de  vânători.
                    (Urmare  şi  fine.)                                                         In  şcoalele  de  oficeri  din  Bucureşti,  se
                                                vaţă  şcoala  din  casarmă  şi  mulţi  din  ei  se
                                                                                           primesc  şi  sergenţii  cei  mai  buni  din  oştire,
           Pedepsele  oştenilor.  Legiuirile  militare  fac  grade  în  al  doilea  sau  al  treilea  an;  sol­                                       Cavaleria
      prevăd  pentru  cea  mai  mică  abatere  pedepse,  daţii  cari  ştiu  carte  de-acasâ învaţă toată iarna   cari  au  carte  multă  sau au isbutit  să  o  înveţe   11  Regimente  de  călăraşi;
      cari  se  dau  de  gradul  cel  mai  mare,  celui >  în  casarmă  toate  regulele,  datoriile  şi  ştiinţa   de  o  potrivă  cu  elevii  veniţi  dela  şcolile  mi­  6  Regimente  de  roşiori;
      următor  mai  mic;  în  cartea  pedepselor  este  cerută  pen  ru  gradul  de  caporal, ear’ caporalii   litare  dela  Iaşi  şi  Craiova;  deasemenea,  ser­  3  Esiadroane  de  geandarmi  călări;
      scris  anume  cât  are  drept  fiecare  grad  a  pe­ toate  regulele,  datoriile  şi  ştiinţa  cerută  pen­  genţii  mai  pot  să  se  facă  d’adreptul  oficeri,   5  Escadroane  de  tren.
      depsi.  Pedepsele  se împart în  pedepse uşoare,  tru  sergenţi,  şi  unii  şi  alţii  dau  examen  la   dacă  vor  da  examen  odată  cu  devii  şcoalelor
      adecă  acele  cari  se  dau  de  cătră  grade,  po­ sfârşitul  şcoalei  regimentare  pentru  căpătarea   de  oficeri,  de  tot  ce  au  învăţat  în  şcoală  a-   Artilerie
      trivit  drepturilor  ce  au  şi  pedepse  grele,  cari  gradului.                    ceşti  elevi  şi  va  isbuti  la  examen.  Lucrul este   12  Regimente  de  artilerie  de  câmp;
                                                                                           greu,  dar’  este  cu  putinţă  dacă  omul  este
      se  dau  de  tribunalele  militare.                                                                                                   2  Regimente  de  artilerie  de  cetate.
           Pedepsele  uşoare  pentru  oficeri  şi  sol­ B.  învăţătura  tinerilor  civili  şi  a sergenţilor   stăruitor  la  învăţătută.
                                                                                                C.  învăţătura  oficerilor  se  face  în scop           Geniu
      daţi  sunt:  arestul,  pedepsitul face serviciu, dar’   pentru  a  se  face  oficeri.
                                                                                           de  a  le  completa  ştiinţa  trebuincioasă  pentru
      n'are  voe  a  ieşi  din  oraş;  în  închisoare,  pe­                                                                                 2  Regimente  de  geniu.
                                                     Pentru  facerea  oficerilor  avem  mai  în-  fiecare  ramură  de  oaste  ce  şi-a  ales ;  aşa  de
      depsitul  este  închis  într’o  anumită  cameră  şi
                                                tâiu  două  şcoli  militare  :  una  la  Iaşi  şi  una  pildă:  oficerii  de  artilerie  şi  geniu  sunt  obli­  Trupe  adjutătoare
      n’are  voie  să  voibească  cu  nimeni.
                                                la  Craiova,  în  cari  sunt  primiţi  mai  întâiu fe­ gaţi  a  mai  învăţa  2  ani  în şcoala de aplicaţie;
           Pedepsele  grele,  sunt  acelea  cari  se ho-   ciorii  de  militari  şi  apoi  dacă  mai sunt locuri,  cei  de  cavalerie  9  luni  în  şcoala  de cavalerie,   5  Companii  sanitare;
      tăresc  de  tribunalele  militare  şi  sunt:  închi­                                                                                  5  Companii  de  subsistenţe ;
                                                se  primesc  şi  fii  de  civili,  şi  unii  şi  alţii  tre-  ear’  pentru  formarea  oficerilor  de  stat  major
      soarea,  degradarea  militară,  munca  silnică  pe   buesc  să  aibă  cel  mult  13  ani,  să  fi  făcut  3  trebue  să  înveţe  2  ani  la  şcoala  superioară   5  Companii  de  administraţie;
      un  timp  oare-care,  munca silnică pe viaţă, ear’   clase  de  gimnasiu  sau  liceu  pentru  a  fi  pri­ de  răsboiu,  căreia  îi  mai  zice  şi  Academia   5  Deposite  de  echipament;
      în  timp  de  răsboiu,  se condamnă şi la moarte.  miţi  în  clasa  1.  a  şcoalei,  unde  fac  4  ani,  militară ;  în  şcoala  asta  ori-ce  oficer  al  oşti-   4  Ateliere  de  facerea  hainelor.
           Ca  învăţătuiă,  ea  este  împărţită  în  ar­  adecă  isprăvesc  ştiinţa  celor  7  clase  de  liceu  rei,  locotenent  sau  căpitan,  netrecut  de  35 de   Mai ina.
      mată  în  trei  părţi  :                  şi  cea  militară  trebuincioasă ;  după isprăvirea  ani,  poate  intra  dacă  are  învăţătură  multă  şi   Se  compune  din  două  divisii  :
           1)  învăţătura  soldaţilor,  caporal.lor  şi  şcoalei  cu  note  bune,  trec  în  alte  şcoli  la  este  deosebit  de  destoinic  în  trebile oştirii  şi   Divisia  de  Mare  şi  divisia  de  Dunăre,
      sergenţilor;                               Bucureşti.                                deosebit  de  cuminte  în  lume.           fiecare  având  vapoarele  necesare  de  răsboiu.
   1   2   3   4