Page 2 - Activitatea_1901_05_21
P. 2
ACTIVITATEA Nrul 21.
Pag. 2
tînără tot mai puţină însemnătate îi dă; ba
recţiune cât şi în comitetul de supraveghiere,
mionaş, Prot. Papiu, Dr. Tincu, Pap Teodor» români de odinioară erau neîntrecuţi în ale bărbaţi lipsiţi de cunoştinţele cele mai pri hotărît zic, că sunt mulţi cari nici nu ştiu
Samuil Pop şi mulţi alţii, apoi suntem siliţi luptelor; dacă fiecare învăţător, preot şi in când trec peste ziua de 3/16 Maiu, până când
teligent ar desluşi alegătorilor, cu prilegiul mitive de comptabilitate şi peste tot nepri
a recunoaşte, că şirul combatanţilor obiectivi, cepuţi în ale datorinţelor lor, cari după te colea la 2/15 Martie să i vezi numai cum să
Români, azi sunt reduşi la mai puţini, ca alegerilor municipale, cari sunt datoririţele însufleţesc.
| celor aleşi, a bună-seamă am reocupa earăşi norul vast al legii comerciale, nu au chema
atunci. rea numai de-a visita conturile speciale, pur
locul avut. Acum trebue să recunoaştem, că Aşa a fost şi pe la noi, până când a
Purtătorii luptelor de-acum din punct tate cu conştiinţă recerută, de altcum, din
comitatul Caraş-Severin ne-a întrecut, după- adus D-zeu pe harnicul advocat Dl Dr. Mo-
de vedere românesc, abia sunt în acest mare partea funcţionarilor cualificaţi şi cu caractere
cum am văzut din luptele purtate, cu atâta rariu, care apoi a început a lucra într’acolo,
comitat, cu 96% Români, d-nii Francisc Hosszu mai presus, decât a multor membrii direc
demnitate, din partea representanţilor români» I ca să dee altă direcţiune, dând exemple vii
Longin, Protopopul Damian, Dr. Alexandru ţionali şi supraveghietori, fără şi modul,
în zilele trecute. în mai multe rânduri, că cum trebue să ne
Hosszu, Dr. Silviu Moldovan, Alexandru Mol- cum a d e c ă să r e s ol v e a z ă a f a c e r i l e
Programul vast şi cu raportul vicecomi- iubim neamul şi cum să cade să cinstim me
dovan, Dr. Aurel Vlad şi redactorii acestei foi. i n s t i t u t u l u i pest e tot, c e e a - e nu
c
telui, c a r e nu n i - ’ sa c o m u n i c a t până moria acelora, cari dacă li-s’au cerut şi viaţa
Căuşele acestui regres şi lipsă de com acum, a bună-seamă ar trebui să fie des- e s t e li mi tat, având a se extinde în toate şi-au jertfit-o pentru binele poporului nostru.
batanţi este : bătut, nu în o şedinţă grabnică, fără cel pu amănuntele acelora ;
In urma direcţiunii arătate de D-sa, am
1. Că la alegerile representanţilor mu ţin în 3—4 zile. c) Intenţionata ascundere, nu numai serbat şi noi tinerimea din Radna, Lipova şi
nicipali sluşbaşii mici şi mari aplică cele mai încheiem, cu acea dorinţă, ca membrii dinaintea acţionarilor, dar' chiar şi dinaintea jur, ziua de 3/16 Maiu, cum să cade fieşte-
neomeneşti presiuni asupra alegatorilor, ear’ virilişti şi aleşi să participe în număr cât de unor membrii de direcţiune şi a comitetului cărui Român adevărat, unde dl Dr. Valeriu
aceştia sunt lipsiţi de o conducere adevărat mare şi fiecare să-’şi ţie de datorinţă a lua de supraveghiere, a obiectelor de pertractat Morariu a ţinut un toast plin de expresiuni
românească şi mai curând sunt aplicaţi a da cuvânt acolo şi atunci, când interesele româ şi mai cu seamă, a unor lucruri mai însem alese, «pentru binele şi înaintarea poporului
crezământ promisiunilor mincinoase: că atare neşti o pretind. nate, cari au tăiat mai atund în desvoltarea Român,* aşa că fiecare cuvânt, îţi dădea să
solgăbirău, notar şi sluşbaş comitatens mai La revedere aşadar’ în 31 1. c. la adu institutului, pentru a căror discreţiune să luau înţelegi mult.
mult poate ajuta comunelor şi locuitorilor şi declarări formale dela unii şi alţi membrii,
narea municipală I
acelora, decât un preot, protopop, învăţător, pe jumătate adicţi ai elicei, sub pretext, vezi Că cum îşi iubeşte neamul l'am văzut
advocat sau alt inteligent român, care are şi Doamne, că nu-i bi ne să se ş t i e una în mai multe rînduri. Aşa la constituirea
inimă şi voinţă a apăra interesele mulţimii şi alta, fireşte tot lucruri şi afaceri, cari au despărţământului «Lipova, Radna, Siria şi
acestui comitat. „ A R D E L E A N A " fost împreunate cu diferite spese sau venite, Murăş* a asociaţiunii «Astra*, l’am văzut
mai mari sau mai însemnate, ca şi cari s’au cum a lucrat pentru ca să reuşască cât mai
2. Celor mai mulţi alegători nici prin
dovedit şi în adunarea generală din anul 1900 bine. Ce a fost urmarea ostenelelor s’a văzut.
minte nu le trece, că representanţii aleşi în
Din an în an să răresc acei bărbaţi şi a. c., cu cuvinte puţine: s u p r i m a r e a Pentru ostenile prestate adunarea l’a ales cu
adunarea comitatului au drepturi însemnate
cari la anul 1884 pătrunşi de iubirea de neam c u n o ş t i n ţ e i de c a u s ă ; aclamaţie în comitet.
şi pot micşora multe sarcini, sub a căror
adevărată, apoi având în vedere emanciparea
greutate şi aşa geme poporul plătitor de dare, d) Alungarea acelor membrii din direc Zic multe a făcut în interval aşa de
elementului român de sub influinţa capitalului
fără de a trage foloasele, cari le mistuesc ţiune, comitet de supraveghere şi persecutarea scurt şi face zi de zi mult bine poporului din
străin, au iniţiat înfiinţarea acestui institut
chiar sluşbaşii aleşi de ei, nu numai, fără funcţionarilor, cari s’ar încumeta a profesa jur. Până a nu veni D-sa aici, poporul era
economic, a cătui veste de «ciuhă* s’a dus
acolo este locul cel mai potrivit a descoperi idei, novis ri sau ori-şi-ce modificări, fie chiar tras pe sfoară şi de unul şi de altul, fără-ra
departe peste hotarele acţionarilor, în urma
fărădelegile, cari se fac contra comunelor şi şi salutare pentru institut sau clientelă, dacă să-i facă ceva ispravă.
multor isprăvuri netrebnice şi chiar contrare
singuraticilor locuitori, tot în paguba lor. acelea sunt cumva opuse vederilor infalibile
cu însăşi legea comercială. E ştiut, că tot muncitorul îşi are plata
3. Contribuenţii ei înşişi nu îngrijesc ale directorului executiv, sau nu au mânecat sa după muncă; aşa şi dl Dr. Vaier Morariu,
Bine ar fi, ca o peană chemată, însă nu numai dela el;
de timpuriu, când se fac conscrierile membri căci nu numai Românii, dar’ şi străinii îl re
simbriaşe, să facă istoricul adevărat şi ne
lor virilişti, ca să fie luaţi în listele, cari le e) Eschiderea celor mai competenţi băr cunosc şi de advocat Ia culmea chemării sale.
parţial, cum şi sub ce fel de împrejurări
compun oficiile comitatului, pe temeiul date baţi dela guvernarea institutului, cari au şi Ţăranul când are lipsă de sfat juridic în tre-
greoae s’a putut da fiinţă acestui isvor de
lor de dare, ce plăteşte unul şi altul, în fine: p u t e r e i n t e l e c t u a l ă şi mai presus de bile sale îl auzi zicând: «Mă duc la Radna,
bunăstare, ale cărui prisosuri, menite a aju toate, nu sunt a p l i c a ţ i a j u c a rol de
4. că unii slujbaşi şi alţi nechemaţi, să tora tot numai elementul alcătuitor, vai! ne la Dl advocat cel vestit*, şi într’adevăr
ma me i uc i , c l i c ă r i e şi nu c u n o s c cu l i-a şi mers vestea.
îmbulzesc a fi aleşi pe motiv, că sunt Ro c o r e s p u n z ă t o r s ’ a f o l o s i t şi puţ i ne tul per sonal , care degenerează până la
mâni, aceştia sunt totdeauna cei mai slugar sunt r e s u l t a t e l e p r o d u s e în ale înain Ca unul care cunoaşte bine sărăcia bie
nici şi cei mai mari contrari ai alegătorilor tării noastre pe vastele terene, cari reclamau idololatrie, şi în fine; tului popor din jur, apoi intr'adevăr e un
lor, afară de pururea credinciosul preşedinte ajutor şi ale căror efecte binefăcătoare aveau f ) Comoditatea, împărecheată cu gran bine D-sa pentru popor. Nu-i omul acela,
domania, de care sufere in măsură ne mai J
al sedriei orfanale, pentru-că ei, sărmanii, vo să reverse din belşug binecuvântare asupra- ca şi cum era învăţată naţia, că dacă ti trece:
tează contra voinţei lor şi contra intereselor iniţiatorilor, urmaşilor acelora şi mai cu seamă pomenită directorul executiv, în urma îngră terminul şi n'a plătit atare pretensiune jude
comunelor, cari i-au trimis şi pentru-că în faţa asupra clientelei contribuitoare, care din ago mădirii cu laude, din partea penelor simbriaşe, cată, apoi să meargă să-l jucuţască. D-sa face
de aici şi alte locuri, apoi seducerea poporu
stăpânirii lor, alta nu pot face, sau dacă s’ar nisitul său a concurs direct şi cu dragă inimă tot posibilul, ca în năcazul clientului să fie
lui, cu fel şi chip de scornituri neadevărate»
încumeta să o facă, o păţeşte ca şi alţii din la înavuţirea acestui institut^ devenit «ciuhă*, cât să poate de puţine spesele. Toate acestea
tagma lor, mai sunt câţi-va slujbaşi aleşi, cari în urma conducerii monopolisătoare a unui însă măgulitoare pentru el şi despectatoare le dovedeşte cancelaria D-sale, care intr’a-
venind atare obiect la dărîmare prin votisare, clic fără suflet. pentru toţi ceialalţi inteligenţi, cari din devăr să poate numi de cancelarie advo-
îi vezi cum umflă una din cele cinci uşi ale punc t de v e d e r e naţ i onal , au prestat caţială.
Motivul î
salei de şedinţă, aceştia însă sunt puţini, şi cu mult mai mult causei române, decât valorează
a) Lipsa de bărbaţi adevărat valoroşi, Să dee D-zeu, ca să avem mulţi ca şi
te cuprinde şi rîsul şi mila de a lor repre- sumele votate, cu atâta emfasă, şi împrăştiate
cari înainte de toate, au în vedere binele de dl Dr. Vaier Morariu.
sentare fricoasă. fără sistem, din partea institutului „Ardeleana"
obşte a semenilor lor, mai presus de intere
Cu prilegiul alegerilor, ca şi cari să vor sele lor private şi de clicărie, dovedite de la propunerea plină de fudulie a lui. „Frunzuliţă
face şi pe la finea anului acestuia, ar fi bine, atâtea ori în mod compromiţător şi vrednic Am putea enumăra încă multe motive,
at ar i d e o b l i g a ţ i , să se retragă ei de eif de urgie generală ; cari toate contribue la stagnarea acestui ins-
sau să li-să spună verde, că d e a t a r e b) Lipsa de control în modul de ad litut-ciuhă, căruia nemeritată laudă şi posaune
r e p r e s e n t a r e p o p o r u l nu a r e lipsă. ministrare a institutului, al cărui director exe i-se fac de simbriâşii din «Tribuna* şi «Tri
Municipiul Hunedoara şi representanţii cutiv totdeauna s’a nizuit a alege atât în di- buna Poporului*.
Lucruri speciale vor urma în continuu»
Numărul soldaţilor şi oficerilor fiecărui Bate Doamne, bate rău, poate, că unul câte unul înşirat, vor da ma
Pe maioru din Braşeu terial îndestulitor pentru compunerea anale
regiment sau corp, în timp de pace este ho-
Că m’a dus din satu meu Teresa de Mocsonyi născ. Horvâlh de
tărît prin buget, ear’ cel pentru răsboiu prin- lor acestui institut, la un anumit iubileu.
Pe unde nu cunosc eu, Zalabâr în numele seu precum şi în numele
tr’un regulament zis de mobilisare, care se Şi m’a dus din casa mea, Un lucru recunoscut e, că «Ardeleana*
copiilor: Catarina, Eugenia, Petru, Alexandru
ţine secret. Nu cunosc pe nimenea, nu să conduce sub acele auspicii şi idei ex iun. şi Ionel; al cumnatului Alexandru de
Sfârşind cu arătarea pe scurt a întoc- Fără frunza şi iarba primate de înfiinţători la anul 1884, ear’ băr
mirei oştirei noastre, întocmire care cred că Care-i şi prin ţeara mea, baţii de odinioară să răresc parte prin moarte Mocsonyi şi al soţiei lui Helena născ. So-
Făr’ luna şi soarele mogyi de GyOngyOs; al vărului Zeno Mo
trebue cunoscută de ori-ce Român şi mai cu şi parte prin delăturarea lor, pe motive, că
Că ele-s surorile. csonyi de Foen şi a fiului Antoniu, şi în nu
osebire de ori-ce »învăţător al neamului ro cei vechi ştiu cu siguritate, că i n s t i t u t u l mele tuturor rudeniilor dă de ştire cu inima
mânesc*, voiu arăta altă dată : »Ce rost are Când ţi-o fi mândruţă dor «Ardel eana* nu s ’a î n f i i n ţ a t nu frântă de durere, decedarea mult iubitului şi
răsboiul în lume*. Fă-mi cămaşa de fuior mai de Dr. I oan. Mi hu, c a r e t a r e pu
Şi mi-o coasă cu meiţă neuitatului ei soţ, resp. tată, frate, cumnat,
Căpitan S. Leonte, Şi-o trimite la Bistriţă, ţ i n e acţ i i a luat la î n c e p u t şi numai văr şi unchiu a dlui
dela minist. de răsboiu. mai târziu, văzând rentabilitatea pentru pro
La Bistriţă-om face carte
Şi-om trimite la Orade, priile sale interese şi ale neamului seu, a in Eugeniu de M ocsonyi,
La Orade-om pune ruji trodus un oare-care monopol la a 2—6 emi
POESII POPORALE. Şi-om trimite-o pân’ la Cluj.
siune a nouelor acţii. care în 13/26 Maiu a. c. sara după o scurtă
Cântă cucul la Făget Adecă zicala aceea: «Mâncând i-a venit suferinţă în anul 56 al etăţii sale şi în anul
Arde para focului Rămâne-re-ai sat secret, al 19 al fericitei sale căsătorii şi-a dat nobi
Pe munţii Tirolului Cântă cucu ’n măr gutâiu apetitul*.
Şi mai demult să fi arsă lul seu suflet în mânile Creatorului.
Că răgute n’ar fi trasă. Rămâne-re-ai sat pustiu. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului de
Cătănire-aşi fără frică cedat vor fi sfinţite în 16/29 Maiu în mauso
Vai săracile răgute CORESPONDENTA
Când au trecut peste munte, De mi-ar fi drăguţa mică * leul familiei de Mocsonyi la Foen după ri
Nu puteau trece de multe, Drăguţa mi-i mărişoară tul gr.-or. şi tot acolo vor fi puse spre
Când au venit înapoi După feciori să omoară. M.-Radna, 4/17 Maiu 1901. odichnâ eternă.
N’o venit numai vre-o doi.
Cântă cuce, când ti duce Preapnorate d-le Redactor ! Parastasul se va celebra în 24 Iunie
Bate Doamne Neamţu’n curte Să ne prindem fraţi de cruce, (7 Iulie) la Foen, Căpâlnaş şi Birchiş.
Că m'a coborît din munte Că şi eu sunt ducător Vă rog a da loc în preţuitul ziar ce-1
Şi m’o pus între răgute, Colo-’n luna lui cuptor, Fie-i ţărîna uşoară şi memeria bine
Mi-o tăiat păru din frunte Tu-i merge pe sus cântând redactaţi, următoarelor: cuvântată 1
Şi mi-o dat puşcuţa-’n braţe Io-i merge pe jos plângând. Ziua de 3/16 Maiu este o zi însemnată
Na copile şi te ’nvaţâl în viaţa noastră naţională, dar’ durere, căci
Ziua mă ’nvăţ a puşca vedem cum din zi în zi generaţiunea mai
Şi noaptea-’n şilboc a sta.
