Page 3 - Activitatea_1901_05_21

Nrul 21. ACTIVITATEA Pag- 3.

Pe cât suntem informaţi, monumentul el câştigul. Speranţa lui, că va vinde vre-o pentru Sir Beauchamp. Această pedeapsă
NOUTĂTI acesta se va desvăli cu o deosebită pompă. 2—3000 de losuri, s’a împlinit. Tragerea va a fost cea mai aspră dintre câte s'au adus
Până acum şi-au anunţat sosirea delegaţiuni fi în curând. Acuma fiecare bucătăreasă din până acum de cătră vre-o judecătorie en­
de studenţi români, dela universităţile din New-York aşteaptă să se facă d na Doctor. gleză în astfel de caşuri. Suma aceasta însă
Adunarea generală a Asocia- Viena, Cernăuţi, Cluj, Pesta, Leoben, Munich Sir Beauchamp n’a voit s’o primească, ci a
—
ţiunii se va ţinea ăstan, conform hotăiîrii Lipsea, Ziirich şi Bucureşti. dat-o femeii sale, pentru-ca eventual să se
— Concert. Corul mixt din Romos are
comitetului central, adusă in şedinţa dela 22 poată susţinea pe viitor cu ea.
onoare a Vă Invita la Co n c e r t u l ce se
n. 1. c., la 21 Sept. n. şi zilele următoare în Curs de stupărit în Cugir. învă­
— va arangia din incidentul primei adunări gene­
Sibiiu, ear’ nu în Lipova, cum au fost cerut ţătorul dil igent dela şcoala comunală din Cugir,
rale a «Reuniunii Economice», care se va ţi­ — Un atentat de dinam ită nim i­
fruntaşii de acolo, şi acum din cause nepre­ odinioară grăniţerească, dl Ioan Muntean,
nea la 3 Iunie n., adecă a doua zi de Rusalii cit. In Behringhausen (cercul Brilon) mai
văzute au respins-o. face cunoscut, că dela 23 Iunie până la 6 in Romos. mulţi muncitori au dat în drumul lor peste
Iulie st. n. a. c. va deschide un curs practic
Pr ogr am: 1. «Ce faci Ioano?», cor vre-o 14 patroane de dinamită, legate lao­
«Deşteptarea» din Cer­ pentru stupărit.
— Tricolorul. mixt de G. Dima. 2. «Foaie verde pup de laltă lângă o promenadă cu pral de mine,
năuţi ne comunică următoarele date intere­ Condiţiile sunt, cuartir, cost bun, a 2 crin», cor mixt de T. Popoviciu. 3. «Mama precum şi o sfoară aprinzibilă. Aceasta din
sante, cu privire la tricolorul naţional: «In cor. la zi, instrucţie gratis. Angheluşa», cor mixt de T. Popoviciu. 4. urmă a fost aprinsă şi ear’ stînsă, prin ceea-
catalogul obiectelor din arsenalul i. r. vienez, In anul trecut a făcut o modestă în­ 1 «Cuartet». 5. «Zis a badea», cor mixt de ce explosia, care ar fi produs panică în tot
pag. 302, capitolul «Zweiter Waffensaal», la cercare, adecă a deschis un curs de stupărit Musicescu. 6. «Stâncuta», cor mixt de Musi- satul, s’a nimicit. Poliţia punându-se în urma
numărul 362 sub rubrica : «Schaukasten, ent- şi pomărit, la care au luat parte 15 învăţători, cescu. 7. «Cuartet». 8. «Lugojana», cor mixt făptuitorilor a scos la iveală, că atentatul a
haltend Fahnen- und Standartenbănder aus 2 preoţi şi 1 mărar, care a succes întru toate. de I. Vidu. fost pus la cale de un bătrân văduvoiu, care
den Jahren 1853 bis 1857, und zwar» : — Ministrul cultelor din România a trimis începutul va fi după ; ansă de 1 01 ă şi-a luat de nevastă o fată tinără; aceasta
»Zwei Fahnenbănder des 13. Romănen-Ba- 8 învăţători la curs, din deosebite judeţe, pe la finea şedinţei. Venitul curat: jumătate în însă l-a părăsit din causa tratării rele, du-
nater-Grenz-Infanterie-Regiments vom Jahre cari instruându-i pe deplin, la fine i-a pro- cându-se la părinţi acasă. Bătrânul, dimpreună
văzut cu câte-o coşniţă completă şi cu alte fondul «Reuniunii Economice», jumătate în
1854». fondul şcoalei gr.-or. din loc. Preţul întrării cu cei doi feciori ce-i are, cari încă au fost
Steagul constă din 3 panglice : instrumente ce s’au lucrat acolo. de persoană 60 fileri. Invitări speciale nu amestecaţi la atentat, sunt deţinuţi.
In foile din România s’au publicat ra­
a) pe cea roşie se află inscripţia: să fac. Suprasolviri să primesc cu mulţumită
poarte foarte frumoase despre curs, formân-
«A lui Romul vitejie şi se vor cuita pe cale ziaristică. — Cleptomanie incurabilă. Intr’o
du-se stupâifi, unii umblă prin judeţe, ţinând
Intre noi Români să fie«. parte de oraş a Parisului ordinează un me­
conferenţe în ale stupăritului.
Caransebeş, 30 April 1854 ; dic de nervi, al cărui succes asupra clepto­
In judeţul Muscel se întemeiază o stu-
— Onorarele m edicilor în Am erica. maniei este cunoscut în întreagă Francia.
b) pe cea galbenă:
părie sub conducerea unui învăţător, care a Judecătoria din Pennsylvatiia va statorl în Nainte cu câteva zile s’a dus la el un domn
>Cu cinste vom trăi şi muri, amin», fost la curs. curând marginile peste cari nu este permis foarte elegant, care s’a recomandat de N. N.
pe o parte, ear’ pe cealaltă : Dl învăţător Muntean merită laudă pen­ să treacă pretenţiile medicilor. Dr. W. B. S. din cutare parte a oraşului, spunându-i că
»Ne jurăm pe Dumnezeul cel atotpu­ tru răspândirea acestui ram economic. Browning din Filadelfia şi-a. înaintat conta şi-a adus fata, pentru a o cura de clepto­
ternic»; pentru tratarea senatorului Christopher M. manie, dându-i totodată ca onorar 600 de
c) ear’ pe panglica albastră stă inscripţia, — - La universitatea din Cluj este a Magee, nu demult răposat în Pittsburg. Pre- franci. După acestea s’a dus, ear' fata dim­
«Avere şi sânge pentru împăratul nostru». se ocupa un post de profesor pentru filologia tensiunea lui totală, pentru-câ l-a tratat timp preună cu guvernanta au rămas sub tratarea
Caransebeş, 30 April 1854. maghiară. Leala anuală a unui profesor or­ de 21 luni, e de 190.000 dolari, aproape un medicului. Durere însă, că aceea n’a avut
dinar este de 5000 cor. şi 1120 cor. relut de milion coroane. Şi el susţine, că această nici un efect asupra cleptomaniei fetei, căci
Tot în acel catalog, pe aceeaşi pagină;
cuartir, a unui profesor extraordinar 4000
ceva mai jos, aflăm: —- «Drei Fahnenbănder, sumă nu e deloc prea mare, fiindcă afară de a doua zi deja a dispărut, luând cu sine şi
coroane şi 800 coroane relut de cuartir. La
dem 50. Infanterie-Regiment verliehen 1855 tratările de acasă, el a însoţit pe bolnav şi la hârtii de valoare în sumă de 23.000 franci.
acestea se mai adaug cuincuenalele de 800
von Erzherzogin Sophie, von der Fiirstin (Hos- Hot Sprins şi Ocean Grove, socotind pentru Medicul, se înţe lege, a crezut că fata s’a dus
cor. pentru un profesor ordinar, şi 400 cor.
podarin) Elisabeth Stirbey von Românien und cea dintâi călătorie 12.000 dolari, ear’ pentru deadreptul acasă, de-aceea a grăbit şi el spre
pentru unul extraordinar. Petiţiile să se înain­
der Ftlrstin Aurora von Thurn und Taxis». cea din urmă 17.000. El are mărturii, că locuinţa ei. Care nu-i fu însă mirarea, când
teze până la 31 Maiu n. a. c. fiecare visită i-se remunerează cu 20 şi 40 în loc să dee ţaţă cu dl de mai sus, stă faţă
Pe panglica vineţie dăruită de princesa
dolari. in ţaţă cu unul de tot strein. I-a venit atunci
Elisaveta Ştirbei din România este o stemă
— Necrolog. Primim următorul anunţ îndată în minte, că zeu el a avut spre vin­
frumoasă, în formă de coroană, cu cruce de-a-
funebru: Societatea academică «Junimea», Operaţia u n u i p u iu de cătrâ o decare o fată ce pătimeşte de cleptomanie
supra, ear’ la mijloc tricolorul românesc în —
pătrunsă de adâncă durere, aduce trista ştire Dl învăţntor Alexandru Iovan din şi încă de soiul cel mai p ericu los, pc taie el
toată măreţia sa, şi anume sub coroană în fetiţă.
despre încetarea din viaţă a membrului ei Hondol ne trimite spre publicare descrierea insă cu toată ştiinţa lui n’o putea cura, decât
direcţie orizontală sus roşu, la mijloc galben,
emeritat, a Domnului T it cav. de Cupa- următoarei operaţii foarte curioase: Luni, la poate dacă va pune judecătoria mâna pe ea
jos albastru. Panglica poartă inscripţia:
rencu, notar c. r., care după un morb greu 13 1. c. am observat, că dintre nişte puişori şi o va ţinea la răcoare.
«Pentru împăratul onoare 1»
şi îndelungat a răposat în Domnul, Vineri în de găină ce avem mai mari, doi sunt fără
şi
17 Maiu. înmormântarea scumpului decedat voe, sperliţi, şi cu aripile lăsate în jos, ear’ Şi-a împuşcat soţia. In Repta, cer­
«Trăească Elisabeta» Românii. —
va avea loc Duminecă în 19 Maiu a. c. la 2 cu ciocul se propteau pe pământ şi astfel cul Tornovitz, un muncitor, anume Schlepper
Toate inscripţiile acestea sunt în limba ore p. m. în Storojineţ. Cernăuţi, în 18 Maiu
stăteau. Nu după mult timp, tot în acea zi, Mazur, a primit la plată în loc de 30 mărci,
română. 1901. Fie-i ţărîna uşoară! unul dintre aceşti pui cade deodată jos şi numai 15, cu observarea, că restul s’a dat
moare; îl caut să văd ce i-a lipsit, guşa îi muerii sale, pe care el o lasă să flămânzească.
— Inform aţiune. La 20 Maiu, sărbă­
— Comutiicare. Oficiul postai reg. din era plină şi vîitoasă şi deci nu-’mi puteam Muncitorul mâniându-se foc pentru aceasta,
toarea Rusaliilor, având să se desvălească loc din nou ne recearcă, a aduce la cunoş­ da cu socoteala ce să fi fost causa. Ceva şi s’a dus şi şi-a cumpărat un revolver cu care
la Gratz, monumentul comemorativ al regre­ tinţă publică, că direcţiunea poştală din Aus­ mai târzior, tot în acea zi, văd că se lasă şi-a împuşcat nevasta, ear’ pe soacră a bă­
tatului naţionalist şi profesor G e o r g e Can- tria şi Germania în rînduri a atras atenţiunea de tot jos şi al doilea puişor, care deaseme- tut-o grav; după aceea a dispărut.
drea, comitetul de iniţiativă a stabilit ur­ asupra nefrancării cuvenită a corespondenţe­ nea avea guşa plină şi vîitoasă. Atunci ce-i
mătoarea programă a sărbării: lor, ce se expedează din Ungaria în Austria vine în minte fiicei noastre ? văd că ridică
— l)ou& m ueri omorîte de fu lger.
Dimineaţa orele g'/a- şi străinătate. puişorul de jos şi cu foarfecile se încearcă O nenorocire înfricoşată s’a petrecut la 10
Causa acestor francări sminţite se atri- şi îi tae pelea de pe deasupra, precum şi Maiu n. în Neusiedl, 1. Zaga. După amiazi
I. P a r a s t a s , oficiat de un preot român, ve­
bue împrejurării, că publicul nu ia în băgare pielea guşei, ca să vadă ce i-a fost f Scoate
nit anume în acest scop. pe Ia 5 ore a trecut peste acea localitate o
de seamă schimbarea tarifului întrat în praxă însă din guşa puişorului miezuri de pâne grea tempestate. Oamenii au lăsat luciul
Orele io 1,^ a. m. la 1 Ianuarie a. c., întrucât corespondenţele moale şi caş, după-cum se vede că aflase câmpului şi două femei, Teresia Huber şi
II. S o l e m n i t a t e a d e s v ă l i r i i mo n u ­ expedate în Austria se provăd cu maree de prin culină şi mâncase bietul puiu. In urmă, Elisabeta Sperk, mergeau cu sapele în spate
m e n t u 1 u i, în asistenţa întregei colonii române 20 respective 5 fileri şi acum. după-ce-’i curăţă guşa bine de această încăr­ cătiă casă. Când au fost aproape să ajungă
cătură, îi coasă pielea tăiată cu aţă, şi îi
din Gratz, şi a delegaţiunilor venite din di­ Pentru conformarea publicului din nou în curte, s’a auzit deodată între fulgerături o
toarnă pe gură puţină apă curată şi apoi 11
ferite centre româneşti. Cu această ocasiune îl sfătuim, că epistola simplă pentru străină­ mare detunătură şi amândouă femeile au ră­
să vor pronunţa discursuri şi să vor depune tate se franchează cu 25 fileri, ear' corespon­ lasă în voia lui I Eram foarte curios, ca să mas moarte pe loc. Ambele au lăsat înapoi
văd la ce resultat va ajunge fiica noastră cu
mai multe coroane. denţa 10 fileri; pentru Austria, Bosnia, Her- familii grele.
operaţia ei? Curiositatel Mai de cu seară,
ţegovina, Germania şi Montenegro epistola
Seara orele 51/,. cu 10 fileri şi corespondenţa cu 5 fileri. venindu-şi puişorul în fire, am văzut că se — Omorîtorul R egelui Umberto,
III. Ş e d i n ţ ă f e s t i v ă în memoria lui George ^ Aceasta pentru încunjurarea neplăceri­ alătură la ceialalţi şi cu ei dimpreună se Presei, s’a sinucis în închisoarea din Santo
Candrea. lor şi a plătirii taxei întregitoare prin adresaţi. apucă de mâncare, şi încă voios, ca şi când Stefano. Odaia, în care el a fost internat,
La orele 71/a. nimic nu i-s’ar fi întâmplat Prin urmare ope­ abia încăpea un pat şi un scăunenciu, ear’
E rlich m, p„ şef de oficiu,
IV. Masă c omună, la care să vor cetî te­ raţia cu scoaterea aluatului şi a caşului din lumină avea foarte puţină, şi era anume nu­
legramele şi scrisorile de ocasie sosite din guşa puişorului a succes pe deplin, şi astăzi mai pentru el zidită şi încunjurată de zid
— Petrecere de vară. Antistia biseri­ acest puişor trăeşte şi este deplin sănătos, înalt. Peste zi strujacul şi perina umplute cu
patrie.
cească a parochiei gr.-cat. din Iclodul-mare numai cusătura îl mai arată că el a fost şi paie, pe care durmea noaptea, erau scoase
Domnii, cari voesc a lua parte la această
învită la petrecerea de vară, ce să va arangia operat.
românească sărbare sunt rugaţi a se anunţa afară, aşa că el era silit să petreacă ziua mai
cu ocasiunea adunării generale a «Reuniunii
dlui Drd. V a i e r Popesc u, (Allgemeines- mult în picioare şi şezând pe scăunenciu.
învăţătorilor gr.-cat. din jurul Gherlei» în — O m are' senzaţie a produs între so­
krankenhaus, Gratz), pentru a se putea lua Prin fereastra care îi da lumină el putea fi
odorul parochiei gr.-cat. din Iclodul-mare, la cietatea înaltă din Londra un proces de divorţ,
unele mici disposiţiuni înainte. observat la tot pasul de păzitorii sei, cari
4 Iunie a. c. st. n. Venitul curat este des­ care s'a petrecut mai zilele trecute. Sir Re- totdeauna stăteau cu arma plină. Timp de
Profităm de această ultimă ocasiune tinat în folosul corului nou edificat în bise­ ginald Beauchamp, aflând că fameea sa i-a
plimbare a avut numai 1 oră pe zi. Cerând
pentru a ruga pe puţinii domni în întârziere rica de acolo. devenit necredincioasă, şi întreţine relaţiuni el de cetit, i-s'a dat biblia, pe care însă a
cu listele să le înapoieze de urgenţă, cu ori­ de dragoste cu marele financier şi membru aruncat-o la pământ, şi astfel i-s’a luat napol.
ce resultat. M irele sortitor. Un medic din New- al parlamentului de Glasgow, Mr. Hugh Watt
— Urîndu-i-se de astfel de viaţă, într’un mo­
Anunţăm în acelaşi timp că după aceasta York caută să-şi dee de nevastă prin un mod a înaintat divorţ, aducând astfel de dovezi ment dat, s’a spânzurat cu un gilţ ce şi l-a
sărbare, comitetul de iniţiativă va scoate o ne mai pomenit. El anume la un tîrg ce s’a contra vinovăţiei femeii sale, că juraţii după
făcut din hainele proprii. Era foarte slab, şi
broşură, cu o amănunţită dare de seamă ţinut, a sortit printre toate femeile, afară de o pertractare de mai multe zile, n’au putut medicul temniţei a constatat, că cel mult
asupra întregei gestiuni fiinanciare, şi pe care cele schiloade, câte un los cu 5 dolari, cu să aducă altă sentenţă, decât să recunoască încă un an dacă mai putea suferi asprimea
o va distribui la gazete şi la toate persoanele condiţia, că ceea-ce va câştiga cu el la lo­ vinovăţia temeii, şi pedepsind în urma aceasta temniţei.
cari au subscris sume. terie, aceea îi va fi Nevastă şi Va împărţi cu şi pe Mr. Watt cu 10.000 mărci despăgubire