Page 4 - Activitatea_1901_05_21
P. 4

Pag-  4.                                                               ACTIVITATEA                                                                         Nrul  21.

                 Un testament original.  De  curând              D I V E R S E
             —                                                                                      Fiecare  cântăreşte  30  chilograme,  unul
          a  murit  în  Paris  contele  de  Saint-Quen   de                                    înalt  de  1  m.  35  şi  altul  de  1  m.  31.  Sunt.
          Pierrecourt  în  etate  de  83  de  ani.  Moşteni­                                   inteligenţi.                                  Pictor şi vopsitor român în Orăştie.
          tori  direcţi  n’a  avut,  şi  astfel  toată  averea   Cojocul  de  samur.                Unul  poate  durmi,  pe  când  celalalt  e
          sa,  mişcătoare  şi  nemişcătoare,  conform  tes­                                    deştept,  dar’  într’o  zi,  în  glumă,  dându-i-se
                                                          Foaia  »Matin«  din  Paris  istoriseşte  ur­
          tamentului  făcut  deja  la  26  Noemvrie  1899                                      cam  mult  să  bee  Wisky  unuia,  celalalt  s’a   Aduc  la  cunoştinţa  on.  public  din
                                                     mătoarea  întâmplare  hazlie:
          rămâne  oraşului  Roven.  Testamentul,  pe cât                                       îmbătat  mai  rău.  Sunt  legaţi  în  josul  pieptu­  loc  şi  giur,  că  primesc  ori-ce  lucru  de
                                                          A  fost  odată  un  jude  de  tribunal,  care
          e  de  original,  pe  atât  e  de  neplăcut  erede-                                  lui  prin  o  punte  de  4  cm.  lungime  sus  şi  de   piotorit  case,  precum  şi  vopsitorie
                                                     avea  o  nevastă  ca  o  zină.  Din  causa  ocupa-
          lui;  el  sună:  Eu  numesc  oraşul  Roven,  în                                      9  jos.  Deci  sunt  mai  depărtaţi  ca  surorile
                                                     ţiunii  sale  prea  multă  însă,  căci,  vezi  Doam­                                 de  faţade,  uşi,  ferestri  şi  tot  ce  se
          care  m’am  născut,  de  moştenitor  al  averii                                      Maria-Rosalina,  pe  cari,  anul  trecut,  le-a des­  atinge  de  această  branşă.
                                                     ne,  toţi  juzii  de  tribunal  sunt  foarte  ocupaţi,
          mele  întregi,  începând  din  ziua,  în  care  voiu                                 părţit  aşa  de  uşor  dl  Chapot-Prevost.  Acest
                                                     n’a  putut  să  jertfească  pentru  nevastă  sa  atâ­                                     Asigur  pe  deplin  pe  onoraţii  mei
          muri;  pentru  ceea-ce  oraşului  natal  îi  pun                                     profesor  din  Rio-de-Janeiro  a  propus  deslipi-
                                                     ta  timp,  cât  pretindea  aceea,  din  ceea-ce  a                                   clienţi  că-’i  voiu  servi  cu  lucru  bun  şi
          şi  o  condiţie,  şi  anume,  ca  în  tot anul să dee                                rea  fraţilor  chinezi,  dar’... Dumnezeul  Khango,
                                                     urmat,  că  ea  a  început  a  întreţinea  relaţiuni                                 trainic  şi  rog  s6  fiu  onorat  cu  comahde
          un  premiu  de  cel  puţin  100.000  franci,  celei                                  prin  gura  d-lor  Barnum  şi  Bayley,  a  răspuns,
                                                     de  dragoste  cu  un  prieten  al  bărbatului  seu,                                  numeroase.
          mai  uriaşe  părechi,  însoţite,  ca  zestre.  Atât                                  că  «religia  copiilor  se  opune*.  Fraţii  chinezi
                                                     căsătorit  şi  el,  care,  aşa  se  vede,  dispunea
          bărbatul  cât  şi  femeea,  trebue  să  fie cu  mult                                 legaţi  unul  de  altul  prin  nişte  sgârciuri  ce          Cu  distinsă  stimă
                                                     de  mai  mult  timp  liber.
          mai  nalţi  ca  un  om  normal  şi  să  se constate-                                 unesc  extremităţile  inferioare  a  celor  două
                                                          Judele,  poate-că  simţind  ceva,  încă  şi-a                                                N i c o l a u    C h is ,
          ze  de  medic  că  sunt  deplin  sănătoşi.  La  cas                                  sternumi,  umblă  şi  aleargă  unul  lângă  altul
          că  s’ar  afla  câte  o  astfel  de  păreche,  zestrea   văzut  de  alta,  aşa  că  lucrul  mergea  strună.   şi  probabil  că  trăiesc  mai  în  armonie  ca cele   Orăştie  (Str.  Căstăului).
          de  100000  franci  este  a  se  împărţi  egal  în­  Cu  toate  aceslea  adeseori  acele  2  familii  pe­  două  surori  arătate  în  Paris  în  1898.          ţmmm
                                                     treceau  împreună,  de  minune,  atât  acasă,  la                                                                    S
          tre  dînşii,  în  ziua  cununiei  lor.  Oraşul Roven
                                                     teatru,  cât  şi  la  câte  o  petrecere socială, între
          de  sigur  că  va  accepta  acest  testament,  de-
                                                     cunoscuţi,  ca  şi  când  între  ei  nu  s’ar  petre­
          oare-ce  averea  toată  a  contelui  valorează  10
          milioane  franci.  Afară  de  aceasta  a mai  lăsat   ce  nimic.  Nu  mult  timp  după  căsătorie,  ne­                           Sz.  6138—1900.  tkvi.            l - l
          160.000  franci  econoamei  sale.  Familia  Saint   vasta  judelui  doria  din  inimă  să  aibă  un  co­
                                                     joc,  şi  încă  un  cojoc,  ştii  colea,  de  samur,
          Quen  este  de  o  nobilime  străvechie  şi  se ra­                                                                                  Ârveresi hirdetmenyi kivonat.
                                                     deoare-ce  acele  erau  cele  mai  moderne  co­
          mifică în mai  multe direcţii. Acei domni  de Pier­
                                                     joace.  Cum  să  ajungă  ea  la  aceasta?  căci  de   Ce corespunde mai bine
          recourt au avut pe  contele,  de  care  este  vorba>                                                                                 A  devai  kir.  torvdnyszdk  mint  te-
                                                     multe-ori  se  întâmplă,  că  nu  şi  bărbatul  vo­
          sef.  El  s’a  născut  la  1819  şi  s’a  căsătorit  în                                                                         lekkonyvi  hatosdg  kozhirrâ  teszi,  hogy
                                                     ieşte  aceea,  ce  voieşte  muierea  şi  cojocul
          1858  cu  verişoara  sa  Alexandrina  Le  Rourx                                                                                 Lozsâdes Videke vegrehajtatonak  Ruszka
                                                     costa  nu  mai  puţin  decât  vre-o  300 de  napo­
          d’Ignaville,  care  a  murit  nainte  cu  câţiva   leoni.  Ii  era  deci  cam  teamă  să-’şi  caşte  gu­ vredniciei ocnpaiinnii?  Adăm  vegrehajtdst  szenvedo  elleni  110
          ani.  Numele  Pierrecourt  se  aminteşte  şi  în
                                                     ra  cătră  bărbat.  S’a  adresat  însă  amantului                                    kor.  tâkekoveteles  6s  jdruldkai  irânti
          suita  bastardului  Wilhelm,  cu  ocasiunea  cu­
                                                     ei,  care  ca  un  cavaler  galant,  îndată  i-a  dat                                vegrehajtăsi  iigydben  az  1881.  dvi  LX.
          ceririi  Angliei  (1066).
                                                     suma  de  lipsă.  Cu  aceasta  însă  nu  s’a  făcut
                                                                                                                                          t.-cz.  144.  §.  alapjdn  ds  a  146.  §.  er-
                                                     totul,  căci  pentru  a  putea  ea  purta  acel  co­
                O  sectă  curioasă.  In  Londra  există
            —                                                                                                                             telmeben  a  ddvai  kir.  torvdnyszdk  ds
                                                     joc,  trebuia  să  ştie  şi  bărbatul  seu  pe  ce
          sub  numirea  de  »Peculiar  people*  o  societa­                                            'Vig&sâtari  «JUee;                jdrasbirosdg  teriiletdn  levo  Piski  kozsd-
                                                     cale  a  ajuns  la  el.  E  foarte  uşor,  zise  aman­
          te,  ai  cărei  membri  nu  cred  de  loc  în  ajuto­
                                                     tul,  eu  voiu  spune  bărbatului  tău, că să  cum­                                  geben  fekvo  a  piski  19  sztjkvben:  A  f
          rul  medical,  ba  îl  ţin  acesta  drept  un  păcat
                                                     pere  şi  el  un  los  şi  să-’l  joace  la  loterie,  un­                           rsz.  43  hrszâm.  40  kor.,  A  f  2  rsz.
          faţă  de  D-zeu.  Nimic  nu-i  poate  convinge pe                                            «ei  stei  e le « « e a t
                                                     de  sunt  ca  premii  tot  felul  de  obiecte,  din­                                 46  hrsz.  40   kor.,  A  f  3  rsz.  49  hrsz.
          acei  membri  despre  aceea,  că  D-zeu  creând
                                                     tre  cari  cel  mai  principal  este  un  cojoc  de
          omul,  şi  lăsând  diferitele  morburi,  tot  el  a                                                                 & i         40  kor.,  A  f  4  rsz.  61  hrsz.  320  kor.,
                                                     samur.  Zis  şi  făcut,  căci  judele  s’a  învoit.
          dat  şi  ştiinţă  oamenilor,  pentru a le  putea  vin­                                                                          A  f  5  rsz.  271  hrsz.  2  kor.,  A  f  8
                                                     La  câteva  zile  primeşte  ştirea,  că  a  câştigat   im eâ  â&s&şi.  M M
          deca.  Astfel  un  tată  a  lăsat  ca  4  copii  ai sei                                                                         rsz.  399  hrsz.  461  koronâban  ezennel
                                                     primul  premiu,  dându-i  totodată  şi  cojocul,
          să  moară,  fără  a  cerca  vre-un  mijloc  medi­                                            Hfa4e  se e li sgiei-
                                                     în  speranţa,  că  îndată  îl  va  face  present  ne­                                megdllapitott  kikidltdsi  drban  az  drve-
          cal,  pentru  ceea-ce  a  şi  fost  pedepsit.  Se  zi­
                                                     vestei  sale.  Ce  a  făcut  acum  judele  cu  el?   tei  i&4«ietai«im               r£st  elrendelte,  es  hogy  fennebbi  meg-
           ce  că  numărul  lor  creşte  mereu.
                                                     Doar’  i-l-a  dat?  Nici  pomană  de-aşa  ceva I ci                                  jelolt  ingatlanok  az  1901.  ivi  junius
                20.000 lire pentru capul lui M u-    l-a  trimis  amantei  sale,  ear’  nevestei  nici  nu           —   « « « i e        h6  4-ik  napjân  d.  e.  9  orakor
            —
                                                     i-a  spus  nimic  despre  câştig. Să  fi  văzut  apoi
          solino.  Regimul  italian  a  pus  la  disposiţia                                            şi  tigâriteifâ  ele-              Piski  kozseg  hdzdndl  megtartandd  nyil-
                                                     pe  cei  doi  amorezaţi  cum  se  uitau  unii  Ia
          prefectului  din  Reggio  suma  de  20.000  lire.                                                                               vdnos  ârverdsen  a  megdllapitott  kikiâl-
                                                     alţii,  văzându-se  păcăliţi.                     geate.  M  M  M  M
          pentru  cei-ce  vor  prinde  pe  modernul  Fra                                                                                  tâsi  âron  aloi  is  eladatni  fognak.
          Diavolo,  care  s’ar  afla  în  Calabria.  Două
          campanii  de  soldaţi  şi  100  carabineri  s’au       Lacul  Diavolului.                                                            Ârverezni  szdndekozok  tartoznak
          pus  în  urmărirea  lui.                                                                                                        az  ingatlanok  becsdrdnak  10% -dt  kdsz-
                                                          S ’a  vorbit  deja  de  multe  lacuri  a căror
                                                                                                                                          penzben  vagy  az  1881.  dvi  LX .  t.-cz.
                                                     alimentaţie  de  apă  este  o  adevărată  taină.
            « —   O  volbură  satirică.  Foaia  »Maga-   Insă  poate,  din  acest  punct  de  vedere,  nu  Pentru efectuiri de tot soiul de tipă­  42.  §-dban jelzett  drtolyammal  szdmitott
          zin  Pitoresque*  istoriseşte  drăguţa  poveste
                                                     este  nici  unul  mai  extraordinar  decât  lacul                                    es  az  1881.  evi  november  l-6n  3333
          din  timpul,  când  Napoleon  II.  era  încă  nu­                                    rituri estetice şi moderne Îngrijeşte:
                                                     Diavolului,  în  partea  de  miază-zi  a  comitatu­                                  sz.  a.  kelt  igazsâgiigyministeri  rendelet
          mai  president.  In  călătoria  sa  prin  Francia
                                                     lui  Webster,  în  Statul  Missouri  (America-de-
          de  Sud,  care  a  intreprins-o  la  1852,  pentru                                   Jinerva" instimt iipeorafîc,               8.  §-dban  kijelolt  ovadekktSpes  ertek-
                                                     Nord).  Acest  Iac  este  situat  în  vârful  celui
          a  câştiga  poporul  pentru  împărăţie,  a  venit                                                                               papirban  a  kikuldott  kezdhez  letenni.
                                                     mai  înalt  pisc  din  munţii  Ozark  şi  are  ma­
          şi  la  Bordeaux,  acqlo.  i-s’au  făcut  pentru  pri­
                                                     luri  înalte  de  câte  15  până  la 20 metri. Nu se   societate pe acţii în Orăştie (Szâszvâros),  A  devai  kir.  torvenyszdk  mint  te-
          mire  mari  pregătiri;  prefectul  între  altele  a
                                                     vede  nici  un  canal  de  alimentaţie,  nici  un                                    lekkonyvi  hatosdg  1900.  evi  deczem-
          făcut  şi  o  poartă  triumfală,  deasupra  căreia
                                                     reservorium  şi  de  giur  împregiur,  până  la  o                                   ber  ho  30-dn.
          sta  un  înger  păzitor  şi  o  cunună  de  scum-
                                                     distanţă  de  160  de  chilometri,  nu  există  nici
          pie,  cu  inscripţia;  »E1  o  merită*.  Cununa  se                                                                                                          Făbiăn,
                                                     o  înălţime  mai  mare.
          zice  că  era  să  fie  lăsată  în  jos  în  momentul,                                                                                                     kir.  tsz£ki  biră.
                                                          Şi  cu  toate  acestea,  apele  acestui  lac
          când Napoleon  va trece  pe sub  poartă.  Nainte
                                                     se  urcă  şi  se  coboară  uneori  până  la  deose­
          însă  numai  cu  câteva  momente  de  trecerea
                                                     biri  de nivel  de  10  metri.
          lui,  s'a  ridicat  o volbură,  care  a  rupt  cununa,
                                                          Acest  lac  al  Diavolului,  cum  i-se  zice
          aşa,  că  pe  când  el  trecea  pe  sub  poartă,  a
                                                     în  ţinut,  are  o  întindere  de  apioape  jumătate
          rămas  numai  sfoara  cu  care  a  fost  întărită
                                                     de  hectar.  Călătorul  ajunge  acolo  prin  staţiu­      Scânduri şi lemne de clădiri!
          cununa,  dimpreună  cu  inscripţia  dealături:
                                                     nea  Fordland  a  drumului de  fer dela Causas-
          »E1  o  merită*.
                                                     City  la  Memphis.
                                                          înălţimea  apelor  nu  este  în  relaţiune
                                      In  urma  con- ,
            —    Populaţia  Angliei.
                                                     aparentă  cu  ploile,  căci  se  întâmplă,  că  după
          scripţiunii  din  urmă  s’a  constatat,  că numărul
                                                     ploi  mari,  lacul  să  fie  foarte  scăzut,  pe  când
          locuitorilor  în Anglia şi Wa'es e  de 32,525.716,                                               Subscrisul  aduc  la  cunoştinţă  publică,  că  am  deschis  un  bogat
                                                     în  vreme  de  secetă,  el  se  umflă  foarte  mult.
          cu  3,523.191  suflete  mai  mult  ca  în  1891.
                                                          Adâncimea  lacului  este  de  30  de  me­   deposit  de  scânduri  de  tot  felul,  precum  şi  lemne  de  olâdiri
                                                     tri  când  e  scăzut.
                                                                                                      de  tot  soiul,  alese  după  pricepere,  în  casa  mea  proprie,  aflătoare
                                                          Acest  lac  nu  e  situat  decât  la  o  înăl­
                   Mulţumită  publică.               ţime  de  480  de  metri.  Aici  e  de  sigur  tot   in  Orăştie,  strada  Căstăului,  lângă  pod  în  dreapta.
                                                     secretul  existenţei  lui.  Se  poate  toarte  bine
                                                     ca  el  să  fi  primind  apa  sub  pământ  dela dis­
               Stimatul  domn  Teofil  Tulea,  notar cer-  tanţe  foarte  mari,  de  înălţimi  mai  mari decât   Arangeat  acum,  garantez  cea  mai  bună  calitate  şi  îmbiu
          cual,  cu  ubicaţiunea  în  Hunedoara,  a  bine­ a  lui.
                                                                                                  C  onoraţilor  cumpărători  material  bun  şi  solid,  cu  preţuri  ieftine.
          voit  a  pune  Ia disposiţia comitetului parochial   In-Tot  caşul  e  un  lac  foarte  interesant
                                                             'v
          al  bisericii  gr.-or.  române  de  aici  suma de 80  si  nici  un  turist  nu  trece  prin Statul  Missouri
          (optzeci)  coroane,  în  scopul  facerii unor trepte  fără  ca  să-’l  yisiteze.
                                                                                                                                               11  Cu  toată  stima
          nouă  de  peatră  la  uşa  progadiei  bisericii
          noastre;  pentru  care  faptă  marinimoasă  i-se    Doi  fraţi  chinezi  lipiţi.                                               Dumitru  Martin,
          aduce  şi  pe  calea  aceasta  mulţumită  căl­
                                                          Fraţii  Lion  Leng-Leu  şi  Lion Tang-Sen
          duroasă.                                                                                      3 — 5                                 proprietar  şi  templar.
                                                    sunt,  după-cum  afirmă  »La  Nature*;  născuţi
               Hunedoara,  la  27  Maiu  n.  1901.   în  Chină1  Ia  2  Ianuarie  1887,  la  Nan-Kong,
          ______ ______________ Comitetul parochial.  din  o  mamă de 20  ani  şi  din  un  tată  de  18.
                                                                           „MINERVAH  institut tipografic  în  Orăştie
   1   2   3   4