Page 1 - Activitatea_1901_06_22
P. 1

Anul  I.                                                  Or ăst ie,  7  Iunie  n.  1901.                                                              Nr.  22.


                   Redacţa:                                                                                                                                    Admnstraţa  :
          Strada  Beriului  Nr.  2.-                                                                                                                     Strada  Beriului  Nr.  2.

                                                                                                                                                            Preţul de abonament:
          Toate  manuscriptele  ce  pri­
          vesc  conţinutul  foii  sunt  a                                                                                                                pe  an  8  cor.,  pe  1/a  de  an
              se  adresa  redacţiei.                                                                                                                     4  cor.,  pe  trei  luni  2  cor.
                                                                                                                                                         Pentru  România  şi  străinătate
          Manuscripte  nu  se  înapoiază  —  Epistole                                                                                                         Pe  an20  franci.
               nefrancaje  nu se  primesc.
          un numer costă 16 bani.                  foaie  politică,  economică,  socială  şi  literară.                                                  Inserţiunile  se  acordează  conform
                                                                                                                                                               tarifului  obicinuit.



             EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                          A p a re   în  fie c a re   Jo i.
               D r.  A urel  M untean                                                                                                              L a u r i a n  B e r c i a n


                     Adunarea                                  municipală                                       de           primăvară.





               Pompoasa  sală  a  comitatului  a  fost  iridenţi ?  Nici  odată t  Lecţiunea  dată  de  administrative  comunale şi  cercuale, pre­ rec ere,  va  face  cele  de  lipsă.  Din  par­
          locul  unor  discursuri  înălţătoare  din  Dr.  Aurel  Muntean  îndrăsneţului  vice-  cum  şi  de  şeful  pretorial,  şi  anume:  tea  sa  încă  reprobă  modul  de  in­
          punct  de  vedere  românesc,  deşi  com­ comite,  după-cum  vom  vedea  mai  la           Comuna  politică  Pricaz  prin  re-   terpelare.
          patrioţii  noştri  maghiari  nici  nu  voesc  vale,  a  fost  la  culme  şi  merită recunoş­ presentanţa  sa  a  decis  Ia  anul  1894   Interpelantele  nu  ia  la  cunoştinţă
          a  recunoaşte,  basaţi  pe  teorii  şovin iste  tinţa  de  obşte.                    cumpărarea  vetrei  Murăşului  de  cătră   răspunsul  prea  reservat  al  vice-comite-
          â  la  Hundsdorfer,  că  Români  există  în     Lupta  purtată  cu  atâta  bărbăţie  Bobâlna.  Târgul  s'a  încheiat  cu  erariul   lui  şi  dacă  nu  să  va  dispune  cele  cu­
          această  ţară  şi  încă  ca  naţiune  şi  până   din  partea  fruntaşilor  noştri,  ne  lasă  a  pentru  preţul  de  3010  fi.  v.  a.   Deşi   venite  grabnic  şi  imparţial,  va  şti  face
          când  văile  şi  codrii  vor  răsuna  de  me­  nădăjdui,  că  în  curând  vom  fi  în  stare  preţul  s’a  plătit,  teritorul cumpărat până   paşii  de  lipsă  şi  la  alt  for.
          lodioasele  cânturi  româneşti,  vor  exista,   a  elupta  şi  succese  efective.     azi  încă  nu  este  întabulat  pe  comună.    Din  afacerile  interne  amintim :
          în  butul  principiilor  lor  nenaturale.                                             Pentru  mijlocirea  acestui  târg,  prim-      La  postul  de  pretor  s’a  ales  uni­
                                                          La  acest  loc  din  nou  accentuăm,
               Un  bărbat  de  stat  maghiar  a  zis:  reconstituirea  clubului  municipal  în  toată   pretorele  Fodor  a  pretins  şi  i-s’a şi  plă­  cul  competent,  Iosef Andrae  din  Orăştie.
          »atare  guvernament  sau  constituţie  de  forma,  care  a  o  iniţia,  chemaţi  sunt   tit  un  bacşiş  de  1000  fi.  v.  a.  adecă          Felicitări.
          stat,  care  nu  este  înrădăcinată  în  sim­ membrii  municipali  din  Deva.         30 % ;  cred,  că  o  astlel  de  remunerare
          ţămintele  popoarelor,  nu  poate  fi  sus­     Câştigul  moral  a  fost  pe  partea   stă  în  contrazicere  flagrantă  cu  o  ad­  Deputatul  dietal  Barcsai  Kâlmân,
          ţinut  prin  propte  din  afară.«  Teoriile   Românilor  şi  lupta  »activă«  s’a  dovedit   ministrare  bună,  şi  datoare  sunt  orga­ cu  întreruperea  programului,  propune
          vicecomitelui,  celui  mai  românesc  co­  şi  cu  acest  prilej  de  recomandabilă.  nele  administrative  a  stîrpi  astfel  de  felicitările:  ministrului  Fehervâri,  pentru
          mitat,  zise  în  şedinţa  municipală  dela                                           mâncărimi  neadmise.                      reînsănătoşare  şi  a  lui  Nopcsa  Francisc,
                                                          Cu  plăcere  înregistrăm  declaraţia
           31  Maiu  a.  c.  sunt  întemeiate  pe  în­                                               Pe  temeiul  zicălii:  »mâncând  i-a   pentru-că  sunt  chiar  40  ani,  de  când a
                                                     dlui  D r.  A urel  Vlad,  făcută  în  ple­
          văţături  abstracte,  denaturate  şi  tare  ne                                        venit  apetitul»,  la  anul  1898  s’a  îmbiat   ocupat  locul  de  comite  suprem  în  acest
                                                     nul  adunării,  că  dînsul  este  un  ade-
          miră,  că  înaintaşii  lui  de  viţă  şi  neam                                        prim-pretorele  Fodor,  a  cumpăra şi par­  comitat.  Se  primesc  fără  discusie.
                                                     rinte  a l  politicei  de  »Activitate«  şi
           aveau  odinioară  cu  totului  tot  alte  idei                                       tea  Mureşului  mort  de  cătră  F oit;  pen­
                                                     fa ţă   de  legislativă.
           despre  stările  reale  din  această  ţară                                           tru  pertractare  cu  organele  statului,  a   Raportul  anual  al  vicecomitelui.
                                                          Ne-a  pus  în  uimire,  că  la  obiectul
           poliglotă,  aşa  să  vede,  că conceptul mai                                         ridicat  dela  primăria  din  Pricaz  500  fi.   Vice-comitele  presenteazâ  raportul
                                                     cu  revocarea,  ordinaţiunilor  ministrului-
           nou  de  naţiune,  naţionalitate  şi  alte  in-                                      v.  a.  ear’  mai  târziu,  sub  pretext, că are  anual  şi  afirmă,  că  din  causa  tipogra­
                                                     inginer  Hieronymi,  numai  vice-comitele
           venţiuni,  născocite  de  politicianii unguri,                                       să  călătorească  la  Cluj  şi  Pesta, cu  scop  fiei  a  întârziat  cu  expedarea  lui  la  adre­
                                                     a  ridicat  glas,  ear’  ceialalţi  au  tăcut  cu
           au  avut  şi  asupra  D-sale  ingerinţă.  Aşa                                        de  a  se  pune  în  înţelegere cu deputatul  sele  membrilor  municipali.   De  altcum
                                                     desăvârşire,  afară  de  unele  strigări  ar­
           se  vede,  că  a  dat  de  tot  uitării  numele                                      br.  Nopcsa,  a  mai  ridicat  încă  300  fi.  datele  publicate  în  broşură  pot  servi
                                                     ticulate  şi  nearticulate,  după  metodul
           său  de  familie,  pe  care  consătenii  pă­                                         v.  a.   Toţi  banii,  în  sumă  de  1800  fi.  de  informator  pentru  cei  competenţi.
                                                     unguresc,  adecă:
           rinţilor  săi  îi  ziceau  altcum:  Poftească                                        i-s’a  plătit  prin  primărie.   Notez,  că    Laurian  Bercian,  zice  cam  urmă­
                                                          Pentru  apostrofarea  noastră  neme­
           ori-şi-cine  la  Dămşuş  şi  se  va  convinge                                        teritorul  din  urmă  nici  până  azi  nu-1   toarele :  Raportul  vicecomitelui  trebue
                                                     ritată,  a  d-lui  vice-comite,  de  »iridenţi«,
           despre  adevăr  chiar  şi  azi.                                                      folosesc  locuitorii  din  Pricaz.        să  fie  o  oglindă  credincioasă  a  tuturor
                                                     primească  următoarea  învăţătură     din
                Ne  venia  curioasă  de  tot purtarea                                                Pentru  acoperirea  preţului de  cum­  afacerilor  administrative.  Acela  serveşte
                                                     morală:  Patriotul  bun  poartă  în  inima
           unor  membrii  municipali  maghiari,  cari                                           părare  şi  a  honorarului  horibil,  repre-   de  basă  pentru  toţi  aceia,  cari  nu  au
                                                     sa  binele,  g lon a  şi  puterea  acelui  stat
           făceau  gălăgie  la argumentele  inofensive                                          sentanţa  a  făcut  arunc  pe  stalul  vitelor,   cunoştinţă  despre  cele  dispuse  în  firul
                                                     si  naţiune,  care  l'a  născut  si  nutrit,
           ale  propunătorului  Dr.  Aurel  Vlad  şi                                            a  primit  vite  străine  pe  hotar  şi  a  vîn-   bunei  sau  relei  administrări,  de  unde
                                                     fă ră   de  a  lua  la  ţintă  păgubirea  altor
           Francisc  Hosszu  Longin.   Şi  pentru-ce                                            dut  lemne  din  teritorul  cumpărat,  în-   urmează,  că  raportul  dă  cel  mai  vast
                                                     naţiuni.
           oare  atâta  sgomot?  Mai  sunt  compa­                                              cassând  10.450  fi.  v.  a.  Această  sumă   teren  de  discutare.  Exprimă  regretul,
                                                          Noi  credem  în  drepturile  noastre;
           trioţii  maghiari  şi  azi  de  credinţă,  că                                        însemnată  s’a  încassat  de  pe  spatele  lo­  că  dl  vice-comite  nu  a  îngrijit, ca  acela
                                                     să  lucrăm,  să  luptăm  în  ele,  prin  ele
           noi  la  începutul  secolului  XX.  ne  vom                                          cuitorilor,  afirmative,  fă r ă   consens  şi   să  fie  de  timpuriu  distribuit.  Cere  ex­
                                                     şi  pentru  ele.
           gena  a  pretinde  ceea-ce  ne  compete?                                             aplacidare  din partea  acestui municipiu.  pedarea  lui  la  adresa  membrilor  la
                                                          Decursul  congregaţiunii  este  urmă­
           Amară  înşelăciune  din partea  lor!  Dacă                                                Pentru  aceste  împrejurări  şi  mai  timp  potrivit  şi  nu-l  ia  la  cunoştinţă
                                                     torul :
           înaintaşii  noştri  au  ştiut  să  desvoalte,                                        cu  seamă,  fiindcă  primăria  până  azi  până  nu  se  va  convinge  de  conţinu­
           în  timpuri  mai  critice  ca  azi,  activitate       Şedinţa  primă.                nu  a  dat  socoată  despre  banii  încassaţi  tul  lui.
           în  ale  conservării  elementului  românesc                                          şi  cheltuiţi,  încât  am  informaţiune,  unii   Vice-comitele  afirmă,  că  conţinu­
                                                          Abia  cam  a  şeptea-opta  parte  a
           şi  a  limbii,  apoi  deobligaţi  suntem  să                                         locuitori  au  aşternut  plânsoare  cătră  dl  tul  aceluia  poate  fi  discutat  şi  în  şe­
                                                     membrilor  comitatensi  au  participat  la
           le  spunem  şi  ei  datori  sunt  să  ştie  şi                                       vice-comite,  ear’  cercetarea  afacerii  s’a  dinţa  viitoare  prin,  urmare  cere  luarea
                                                     şedinţă.  Dovadă,  că  de astă-dată  posturi
           să  iee  la  cunoştinţă,  că  tot  mai  tare                                         încredinţat  prim-pretorului  Fodor,  care  lui  la  cunoştinţă.
                                                     de  destribuit,  afară  de  un  solgăbirău,
           ne  vom  închega  puterile  şi  vom  pre­                                            după  mine  este  implicat  în  chestie,  şi    Dl  Francisc  Hosszu-Longin,  cu  pro­
                                                     n’au  fost.   După  deschiderea  adunării
           tinde  recunoaşterea  noastră  de  naţiune                                           n’a  făcut  nimic.  întreb:
                                                     prin  dl  comite  Bethlen  Miklos,  se  pu­                                           vocare  la  limba  protocolară,  ,1a  legea
           română,  cu  limba,  legea  şi datinile noas-
                                                     blică  articlii  de  lege,  apoi  să  comunică   Are  dl  vicecomite  cunoştinţă  des­ despre  egala  îndreptăţire  şi  la  aceea,  că
           re  româneşti,  erezite  dela  părinţi.
                                                     ordinaţiunile  ministeriale,  referitoare  la   pre  această  afacere?  şi  este  aplicat  a  sunt  mulţi  membrii  municipali,  cari  nu
                Să  se  ştie,  că  şi  noi  avem  puncte   afacerile  comitatului,  cari  toate  fără dis-   lua  însuşi  în  mână  cercetarea  şi  a  o  ştiu  ungureşte  şi  nici  nu  sunt  datori  a
           de  mânecare,  rămase  drept  moştenire   cuţiuni,  se  primesc,  după-cum  .acelea   extinde şi  asupra  prim-pretorului  Fodor?  şti,  propune:
           dela  luptători  învescuţi  cu  ştiinţe  vaste   sunt  propuse  din partea comitetului per­  Aştept  răspuns.                        Raportul  vice-comitelui  să  se  pu­
           în  ale  jurisprudinţii.  »A  cere  cu  buna,   manent.                                   In  firul  interpelării,  dl  comite  su­ blice  pe  viitor  şi  în  limba  română,  ca
           a  pretinde  în  drept,  a  vindica cu  legea;                                       prem  a  îndrumat  la  ordine  pe  interpe-  limbă  protocolară,  acceptată  şi  recunos­
                                                                   Interpelaţie.
           e  dreptul  şi fo rţa   Românului.  A   lupta                                        lant,  pentru  expresiuni  zise  şi  aflate  cută  de  congregaţia  însăşi  şi  cu  consi­
          pentru  limbă  m ai  mult ca  pentru  viaţă,    Membrul  municipal  Laurian  Ber  ofensătoare  la  adresa  prim-pretorului.  derare  la  majoritatea  acestui  municipiu
           a  nu  concede  din  pământul  siu  nici  cian  face  următoarea  interpelaţie:      Adecă,  un  membru  municipal  ofensează  românesc.
           cât  e  negru  sub  unghie:  e  virtutea  şi   însărcinat  din  partea  alegătorilor  atunci,  când  aduce  la  cunoştinţă  lucruri   Dr.  Aurel  Munteanu  cere,  cu  pro­
           datorinţa  Românului.«                    mei  din  comuna  Pricaz,  pretura  Orăş-  nepermise  şi  necorecte.  Ce  mai  logică!   vocare  la  un  conclus  valid,  adus  de
                Pentru  apărarea  acestor  drepturi,  tiei,  după-ce  în  rînduri  am  fost solicitat  Unde  rămâne  principiul  expres  de  pre­  majoritatea  municipală,  ştie  D-zeu  sub
           înăscute  cu  noi  deodată,  ca  locuitori  a  face  arătare  în  scris,  arh  aflat cu cale  mier,  lege,  drept  şi  dreptate?!  ce  impresiuni  bune,  ca  statutul  de  con­
           autochtoni  ai  acestui  comitat,  să  sufe­ a  mă  folosi  de  acest  drept,  ca  în  faţa   Vice-comitele  răspunde,  cam  sur­ sultare  să  fie  tipărit  şi  în  limba  ro­
           rim,  să  îndurăm  şi  plane  dela  un  func­ congregaţiei  să  aduc  la cunoştinţă unele  prins,  că  la  pîra  primită  a  dispus  cer­ mână.  De  altcum  primeşte  raportul  vi­
           ţionar  plătit  de  noi,  să  ne  timbreze  de lucruri  netrebnice,  comise  de  organele cetare  şi  după  finalisare,  dacă  se  va ce-comitelui.
   1   2   3   4