Page 2 - Activitatea_1901_06_22

Pag. 2 A C T I V I T A T E A Nrul 22.

După atâtea propuneri, pretensiun i naţionale române, ca şi care naţiunea şi anticonstituţionale ale fostului ministru de Dacă doriţi, şi dacă acestea nu-’s
şi motive româneşti, dl vice-comite, ca noastră abia poate numi pe altul ase- interne Hieronyimi, prin care ordinaţiuni să numai floscule goale: atunci trebue să
opreşte în mod volnic funcţionarea partidului
şi când numai el ar fi chemat se mân- mena lui, învăscut cu atâtea însuşiri naţional român. prim iţi propunerea noastră preleasă de
tue ţara ungurească, declară urmă puritane, introduce propunerea cam cu conmembrul Dr. V lad/ pentru-că revo-
următoarele: am făcut, eu şi consoţii Deva, 28 Maiu 1901. cându-se ordinaţiunile ministrului H ie­
toarele:
Compunerea raportului este un mei de principiu, această propunere Francisc Hosszu Longin m. p., ronymi, ni-s’ar da posibilitatea să ne
drept personal al seu, fiind el M aghiar ducătoare la scop, în credinţa nestrămu­ advocat. organisăm pentru lupta electorală.
născut, şi M aghiar cu simţăminte, aşa tată, că luată la desbatere această pro­ Dr. Aurel V lad m. p., Acesta e scopul acestei propuneri
advocat.
el numai în limba m aghiară a compus, punere, va afla sprigin din partea adu­ Dr. Alexandru L. Hosszu m. p., şi repet, că dacă doriţi participarea noas­
şi va compune şi în viitor raportul seu nării municipale. advocat. tră la desbateri în parlament, trebue să
şi tare să miră! ? de pretensiunea Ro­ După-ce face analisa dreptului de prim iţi propunerea noastră! (Românii:
mânilor antevorbitori contrară legii din întrunire în state aevea constituţionale, După cele auzite şi înghiţite, se aşa e! aşa e! Maghiarii — tac!)
1886 art. 22. apoi în urma descrierii obiective, din scoală tot vice-comitele, care, se vede,
Noi avem mare lipsă de organi-
Dr. Aurel Vlad, ridicându-se, a bună- punct de vedere a dreptului positiv- a fost numai el singur însărcinat cu
sare, că trebue să luptăm nu numai
seamă să combată enunţările vice-comi­ natural, a volniciei comise de fostul apărarea ţerii, şi în mod scurt declară,
contra alegătorilor de alte principii, ci
telui, făcute cu atâta patos, vrednice ministru de interne, ca şi care nici cuprins de o nervositate nedescripti-
şi în contra puterii organelor adminis­
de alte cause, impuse lui prin chema­ pe timpii feudali nu s’a perondat arată bilă şi în un ton vehement, că trative, cari deşi e lucru ilegal, să ames­
rea sa de sluşbaş al acestui comitat, în colori vii, cum noi Românii am din sala congregaţiunii politica este
tecă în actele electorale şi fac presiune
corniţele suprem declară a fi enunţat fost loviţi în ambiţiunea noastră, prin eschisă, şi dacă aceasta s’a suferit-icî asupra oficialilor comunali, cari stau în
deja, că propunerea comitetului perma­ cassarea dreptului de întrunire. Cum colea, apoi se va nizul a o stîrpi cu
directă atingere cu poporul.
nent, prin care raportul să ia la cunoş­ pusu-ni-s’a scăiuş, în ale manifestării desăvîrşire; repetând, din nou declară,
tinţă, a tost primit deja. celui mai cardinal drept,de-a ne trage că propunerea făcută invoalvă în sine Am văzut bună-oară la alegerea
trecută, cum a alergat, ca -»din întâm­
seamă despre modul cum să ne iridentism şi toţi, câţi aderează la ea,
Depunerea banilor comitatensî. plarea (?!) tocmai în preseara alegerii
socotim asupra representării în dieta sunt iridenţi expresi. Promite sărbă­
vice-comitele din Deva la Orăştie, şi
Pe lângă propunerea comit, per­ ţerii.. După-ce declară sus şi tare, toreşte, că va îngriji, ca atari idei pe­
cum era tot ca »din întemplare« (??)
manent, referitor la depunerea banilor că prelângă toate represaliile, noi riculoase să fie nimicite; ho, ho, mai
toţi notarii comunali adunaţi într’o odae
comitatensi, se încinge o discuţie viuă. voim a trăi numai ca Români, apelează mereu, de, vice-comite, na hin puterea!
a otelului Szâchenyi la un fel de po­
Augustin Nicoarâ cere a se face depu­ la congregaţie, să facă posibilă parti­
Preotul Saturn să miră de noua runcă !
neri la institutul »Hunedoara«; preotul ciparea la alegerile dietale, ca partid
şi cutezată afirmare nebasată a vice-
ref. din Jeledinţi, la aşa numitele reu­ naţional român. Declară, ca de în­ Şi cum tot »din întâmplarea (?!)
comitelui, prin care numeşte pe repre-
niuni regnicolare; Dr. Muntean la «Ar­ cheierea exposeului, că este aderent a l s a presentat vice-comitele în mijlocul
sentanţii majorităţii covîrşitoare iridenţi.
deleana®. In fine să primeşte propune­ politicei active fi fa ţă de dicta ţern. lor, şi i-a dăscălit în toată forma, că
Binevoiascâ dl vice-comite a cerceta
rea comitetului permanent. Daţi-ne, prin urmare, prilej, a ne mani­ unde şi pentru cine ar fi dorinţa mai
după iridenţi şi numai dacă îi va succede
festa în faţa ţerii şi a lumii, că naţiona­ înaltă să voteze poporul nostru român!
Statutul edil pentru comune. litatea română nu gravitează în afară, a-’i descoperi, să îndrăsnească a o zice făcând astfel o puternică propagandă
în public. Până atunci însă oratorul pentru candidatul guvernamental.
Membru municipal Francisc Hosszu nu este iridentă, după-cum numai mai susţine din toată inima, propunerea făcută
Longin propune traducerea aceluia în înainte, în nesocotinţă, a declarat dl de Dr. Aurel Vlad şi consoţii. Şi atunci, d-nilor, nici n’a avut gu­
limba română, pe motiv, că mai numai vice-comite. vernamentalul, contracandidat; ci numai
Având cuvântul Francisc Hosszu-
Românii au să ştie conţinutul aceluia. Dr. Aurel Vlad ceteşte propunerea Longin, seniorul luptătorilor, cu entusias- taima se răspândise, că era să fie.
Vice-comitele nu are nimic contra tra­ de următorul cuprins. mul lui înăscut, susţine întru toate Faţă de astfel de corteşiri oficioase,
ducerii, însă îi lipsesc spesele, dacă cari cu drept cuvânt se pot numi de
cuprinsul propunerii făcute, semnată şi
Românii voesc traducerea, să o facă pe presiuni oficioase, repet, că avem mare
Onorată Congregaţiune! de D-sa. Condamnă aerul de’ grando­
spesele proprii. lipsă să ni-se dee posibilitatea de a ne
manie şi tonul irităcios al vice-comi­
Augustin Nicoară susţine, că nu Fiind într’un stat parlamentar şi con­ organisa; şi acest scop îl urmăreşte
stituţional, prima şi cea mai esenţială condi- telui, cu care se pune în serviciul şo­
este practic statutul numai în limba propunerea noastră. (Aşa e! aşa e!)
ţiune, exerciarea liberă şi neinfluenţată a drep­ vinismului utopic.
maghiară, susţine propunerea lui PIosszu
turilor civice, între cari cel mai important e Ministrul Hieronymi a fo st un ex­
şi să oferă a face traducerea gratuit, fără îndoială dreptul electoral; Declară sus şi tare, că partid na­ celent inginer, ca atare fireşte n’a fost
vice-comitele să îngrijească însă de spe­ ţional român a fost, este fi va pi, până
fiindcă exerciarea liberă şi neinfluenţa­ limba românească va glăsui în această iurist, n’a cunoscut sfera drepturilor
sele de tipar.
tă a dreptului electoral invoalvă în sine ca sale, şi n’a putut cunoaşte dreptul na­
ţară şi în acest stat poliglot.
Corniţele suprem îndrumează pe condiţiune sine qua non formaţiunea liberă de
tural al cetăţenilor ţării: dreptul de în­
Români, să provoace, odată pentru tot­ partide politice; O dovadă mai vederoasă nu există
trunire.
deauna, un conclus, prin care să se de­ fiindcă poporul ca o parte integrantă o ca aceea, decât că aici suntem popor
cidă traducerea statutelor peste tot în suveranităţii statului, trebue să fie totodată şi inteliginţă, ţăran şi cărturar, cari cu Unde a văzut lumea, ca un mi­
nistru să pretindă dela un partid po­
limba română, curmându-se desbaterile şi detentorul puterii legislative; toţii contribuim la susţinerea statului,
litic: statute!
aceste, răpitoare de timp, pentru viitor. fiindcă puterea executivă trebue să fie atât cu dare în bani, cât şi cu jertfe
Dr. Aurel Vlad pledează pe lângă între împrejurări normale, supusă puterii le­ în sânge. Declarăm să se ftie, că nu­ Care partid din lumea parlam en­
gislative, şi tară are statute?
practicabilitate, dacă statutul din ces- mai ca Români voim să murim f i nu
tiune s’ar traduce şi împărţi între lo­ fiindcă poporul, acest important factor cunoaftem putere, care ne-ar desbăiera - Nici nu s’a mai pomenit! Este o
cuitorii acestui comitat, în limba română. a suveranităţii, nu-’şi poate exercia dreptul de aceste aspiraţiuni ale noastre na­ absurditate nemărginită! (Aşa e ! aşa e !)
de a crea puterea legislativă, decât închegân-
Francisc Hosszu Longin, să miră de ţionale, fi m ai p e sus de toate româ- Dl vice-comite auzind, că se vor­
du-se în partide politice, de aici urmează con-
pretenţiunea vice-comitelui, atunci, când nefti. beşte de un partid naţional român, de­
clusiunea firească, că puterea executivă supu­
ştiut este, că acest comitat este românesc. să puterii legislative nu-’şi poate aroga drep­ In urmă cere cuvent Dr. Aurel vine iritat într’un mod nespus, şi se în­
Corniţele suprem, cu provocare la tul de a limita şi Smpedeca poporul întru a Munteanu: cearcă a arăta din legea despre egala
vorbirea sa festivă, când şi-a ocupat forma partide politice după a lui voinţă şi do­ D r. A urel Munteanu: începe a îndreptăţire a naţionalităţilor, că aici
rinţă, fără de a submina însuşi basele consti­
postul, şi acum enunţă, că nu cunoaşte în ţara aceasta n’ar exista Români!
tuţiei; apoi vorbi româneşte, dar’ la dorinţa mem­
municipiu românesc în ţara ungurească. brilor români şi maghiari, ca să pri­ Ba şi-a permis a declara, că intenţiunile
fiindcă la noi, mulţumită stărilor excep­ noastre de organisare sunt: »iridentism« !
Abrogarea ordinaţiunilor Hieronymi. ţionale şi bolnăvicioase, s’a aflat un ministru, ceapă covîrşitoarea majoritate maghiară, (Sgomot).
care nu s’a sfiit să atace constituţiunea în continuă pe ungureşte, vorbind cam ur­
Membru municipal Naldczi, pro­ temeliile sale şi numai ca să poată desfiinţa mătoarele : Domnilor! în ceea-ce priveşte afir­
pune luarea la desbatere a punctului partidul naţional român, condus de ura na­ marea, că aici în patria aceasta n’ar
îmi pare foarte rău, că atâtea mo­
125 a lui Dr. Aurel Vlad, Francisc ţională a cutezat, spre vecînica ruşine a ţerii exista Români, apoi în scurt reflectez,
Hosszu Longin şi Dr. Alexandru Hosszu, şi constituţionalismului, să declare de desfiin­ tive de mare însemnătate pentru causa că starea faptică îl combate pe dl vi­
ţat un partid politic existent, care a fost, este românească, s’au produs numai aici într’o
prin care să cere cassarea ordinaţiunii ce-comite!
şi va fi chemat şi în viitor, în cutul tuturor modestă congregaţie; când loctil compe­
ministrului de odinioară, Hieronymi, pri­
asupririlor, să represente interesele poporului tent a acestor vorbiri ar f i harlamentul Noi Românii, iată strigăm cu voce
vitoare la interzicerea adunărilor parti­ român; de aceea subscrişii membri ai con-
dului naţional român. gregaţiunii în calitatea noastră de membri ţării. (Aşa e! aşa e!) tare, că deşi suntem civii statului ungar,
Primită propunerea, făcută de un ai partidului naţional român, ne luăm voia a Din ţinuta generală a conmembrilor dar’ ca Români vrem nu numai să mu­
rim, precum au aprobat unii conmembrii
Maghiar, ce ne-a surprins, să insinuă la face următoarea maghiari apaie, că ei doresc participarea
noastră a Românilor în parlamentul maghiari, la vorbirea dlui Fr. Hosszu,
cuvânt Dr. Aurel Vlad. Vorbitorul, cu
P ro p u n e re : ţării; (dorim!) ci declarăm cu toată tăria, că noi ca
o voce înaltă, pătruns de însemnătatea Români vrem să şi trăim în patria
obiectului, apoi de iubirea de neam, Vă întreb, d-nilor maghiari, doriţi
Congregaţiunea comitatului Hunedoarei aceasta! (Aşa e! aşa e!)
erezită dela moşul seu, fericitul odinioară să decidă trimiterea unei adrese cătră minis- D-voastră sincer, participarea noastră
în lupta parlam entarăP (da! dorim! Nici nu se poate, domnilor, ca Ro­
George Bariţiu, ca drept urmaş al ace­ tru-preşedinte, ca ministru de interne în care
lui bărbat nemaculat în ale căuşelor se soliciteze revocarea ordinaţiunilor antilegale dorim! aşa e!) mânul să se facă Maghiar, că născân-